Page 27 - 1963-08

Hf. 2679 DRUMUL SOCIALISMULUI
r vi i . r^î-? Pag. 3
#1
In sprijinul iniţiativei -

muncă politică susţinută

In sectorul III a! minei Petrila lu­ vină operativ la orice defecţiune
crează oameni harnici, cu un dezvol­ pentru ca minerii să poată utiliza din
tat simt Inventiv. O spune acest plin timpul de lucru...
lucru faptul cA ald s-a născut siste­ S-a observat Insă că nu toate schim­
mul mixt de susţinere, cu stflpl me­ burile brigăzii muncesc la fel de bine;
talici, ald au fost pentru prima oară In vreme ce unele obţineau randa-
folosite craţerelc blindate, ald s-a menle mari, altele înregistrau reali­
aplicat pentru prima oară Iniţiativa zări mal mici. Aceasta făcea ca din
„Două clmpurl de cărbune, In flecare cind tn cfnd să se înregistreze abateri
schimb, din flecare aripă de abataj". de la graficul de lucru. Sesizată la
O spune faptul că anul acesta, din timp de acest lucru, conducerea sec­
abatajele sectorului au lost extrase, torului a reorganizat brigada, crelnd
în afara planului, aproape 7.000 tone o bună omogenitate între schimburi.
cărbune, pe seama creşterii producti­ De asemenea, s-a observat că unii
vităţii muncii cu poşte 4 la sulă faţă mineri nu (oloseau cu destulă price­
de cea planificată ; şl bineînţeles pere şl convingere înzestrarea tehni­
faptul că tot cărbunele extras s-a în­ că. Biroul organizaţiei de bază a tra­
cadrat fn normele de calitate. sat Inginerului loan Panait, agitator,
Succesele obţinute de colectivul sarcina să organizeze o convorbire
nostru se datoresc îndeosebi faptului pe tema folosirii celei mal avansate In anul trecui, inlr-un abataj de fie stratul 3, orizontul 10 B, efectuării fiecărei operaţiuni, astfel ca să nu se piardă nici un aceea, tncă la „ziuă", verifică fiecare pUsă (n parte. In abataj,
minut.
că organizaţia de partid, comuniştii, tehnici In abatajele cameră, ca mijloc al minei Petrila, a fost ’mlrodm primul transportor blindat „blindatul" n-are voie să stea. Altfel nu sc realizează două
au fost totdeauna în fruntea tuturor dc creştere a productivităţii muncii. scurt. Munca muierilor a devenit mai uţoarâ. mai cu spor. 7o(i Munca cu oamenii a fost mai grea. A trebuit o bucală de cimpuri...
acţiunilor menite să ducă la obţine­ Pe aceeaşi temă a organizai o con­ erau mulţumiţi de felul cum funcţiona noul utilaj. Se pujea di­ timp piuă cind s-au invă{at cu noua repartizare. Ha se fntirzia Acum la Petrila iniţiativa e cunoscută dc toţi minerii ji, acolo
rea unor realizări din ce In ce mal vorbire şl agitatorul Ioslf Dreghicl, rect pe transportor : plasele de sîrinu dirijau cărbunele rupt de la perforare, ba la anuare, ha artificierul nu venea la ora sta­ nude condicile de zăcăniint permit, ca sc aplică cu succes. O do­
frumoase. Aşa a fost şl ni iniţiativa maistru mecanic. Cele două convorbiri explozie în aţa fel lucit aproape 80 la suta din cărbune nu mai bilită, ori se defectau craterele. Şi se pierdea al doilea cinip. vedesc cele 17.743 tone de cărbune extras in primele japte luni
„Două clmpurl de cărbune, In fiecare şi-au dovedii eficienţa; pe lingă trebuia loputut. Ştefan Laszlo, jefui de brigadă, nu era insă pe Dar cind oamenii s-au invăţiU cu nona metodă de lucru ji bătă­ ale acestui an peste prevederile planului. In fiecare zi. după ce
schimb, din fiecare aripă de abataj". faptul că minerii au înţeles mal bine deplin mulfurnit. Intr-n zi, împreună cu jefui sectorului, se duse lia cu minutele a fost cîjtigală. lucrurile au mers strună. In fie­ ies din nună, oamenii trec să vadă graficul întrecerii. „oglinda"
După cum se ştie, ea e rodul activi­ de ce e nevoie să folosească cit mal la comitetul dc partid : care schimb din abatajul lui Laszlo iejeau cile două cimpuri muncii lor. cum spun minerii. Şi azi schimbul l din brigada lui
tăţii de cercetare a unui colectiv din mult utilajele, cl au venit cu unele — Mie nu-mi place cum merge utilajul ăsta... Pentru că mer­ de cărbune. Asta însenina 3 cimpuri in plus pe zi Fiecare mi­ Ştefan Laszlo a scos două cimpuri (foto 3). E justificată bucu­
exp.oatarea noastră,. Biroul organiza­ propuneri de îmbunătăţire a metode­ ge prea puţin. Mai mult stă, n-are ce transporta... Se pierde ner avea sarcini precise, arlificiei ului i s-au f ixat ore exacte lu ria. Dar se poate ji mai bine. ŞoroHtul“ lemnului la „ziuă" cu
ţiei de partid din sectorul nostru şi-a lor dc munca, a construcţiei însăşi a timp... cure trebuia să fie in abataj pentru pujeare, iar lăcătuşii tre­ circularul s-a rezolvat. A fost propunerea brigăzii. Acum arma­
fnsuşit repede Ideea, pentru că a utilajelor. Bunăoară s-a propus micşo­ Ştefan T en d er — jefui seclot ului — i-a dat dreptate. Şi el buiau să asigure funcţionarea perfectă a mnjivilor, instalarea tu­ rea .sc face mai repede. Şi timpul tic perforare s-ar putea redu­
văzul tn aceasta o nonă posibilitate rarea greutăţii slîlpilor md-illcl s-a gindit la asta Au discutat despre asta mai mulţi. 1 <>(i an burilor de aera}, a conductei dc aer comprimat si a reţelei de ce cii 1-2 minute pentru fiecare gamă. Este părerea jcfalui de
de sporire a productivităţii muncii. (păcat ca nu s-a valorificat încă fost de acord cu Laszlo. Şi loan 'lemneann ji Grigore Haciu ji apă, treabă nu prea njoară. Dar colaborarea a dat rezultate brigadă l.a 20-23 dc găini minutele se adună. Dar lipsesc sfre-
De aceea, biroul a antrenat cîliva această propunere|. II ie Dărămuj. 7 rcbiiia făcut ceva. Dar ce? Trebuia cijtigat bune Perforarea se face intr-un limp scurt, artificierii Petru dclclc spirale. Dacă serviciul tic aprovizionare s-ar îngriji moi
ingineri şl tehnicieni din sector pen­ Şl rezultatele au început să confir­ timp. Dar cum ? Praţa ji Szcntanay Mihai jtiu precis la ce oră trebuie sa fie in îndeaproape de asigurarea locurilor dc muncă cn cele necesare
tru a studia condiţiile concrete de me valoarea Iniţiativei. Productivita­ — In organizare sint defecţiuni — le-o spus Lucian Bercea- front, iar ..blindatul'' ji cruţereh celelalte merg ca ceasul, li si această problemă s-ar putea rezolva. 5V poate cere ji ajutorul
aplicare a Iniţiativei. Au făcut parte tea muncii în acest abataj creştea de confriba(ia lăcătujilor la reducerea cn aproape jumătate a tim­ ..Aprovizionaiiiu din cadrul C.C.V.J. Atunci productivitatea
din acest colectiv tovarăşul Ştefan la săplămînâ la săplămînă. In abata­ nu. inginerul jef al minei — care asista Ia discuţie. pului dc încărcare a cărbunelui. muncii ar crrjle ji mai mult. S-ar eijtiga minute preţioase. Ci­
Tenczler, şeful sectorului. Inginerul jul unde s-a aplicai pentru prima S-a cronometrat fiecare operaţiune, de la intrarea schimbului Dcipsc aceste rezultate au auzit lu(i minerii de la Petrila. Şi le două la o gamă. La 20 de găuri — 10 da minute, la două
electromecanic loan Panait, maiştrii oară Iniţiativa, productivitatea mun­ iu frontul dc lucru ji piuă la iejire Pe baza cronometrărilor despre „secretele" lnigăzii nu aflat. Că doar nu cm vorba dr (impuri SO tic minute, in trei schimburi tlouă urc ji ceva...
principali Ploi Mirtea şl Demelcr cii a crescut cu mai mult dc 2 ten-' s-au făcut calcule. Multe ore au stat aplccafi asupra riglei de nici un secret, ci de bana organizare a lucrului, pe bază de gra­ Acum iniţiativa se aplică deja iu trei sectoare, iar tn sec­
lohan. pe post faţă de vechea metodă clc fic. După grafic au început să lucreze ji unele brigăzi din secto­ torul I minerii ji tehnicienii studiază posibilităţile de aplicare
calcul ji a birlici inginerii loan Panait, Lucian Berceanu, jefui
Pe baza concluziilor desprinse, s-a lucru. dc brigadă Ştefan Laszlo ji jefui sectorului 111 Ştefan ’fn icz- rul II ji sectorul IV Iii abataje au fast introduse noi tran­ Crcjtnca productivităţii maurii este ji pentru minerii acestui
întocmit un gralic de lucru, In limp ŞTEFAN I.AS7IO sportoare blindate scurte. Inginerul Ghcorghr Romajnn. împreu­ sector, ta pentru inhcgnl colectiv al exploatării, preocuparea
$1 pe operaţii. Apoi s-a ales locul de secretarul organizaţiei de partid Icr. piuă ce an întocmit graficul de lucru (foto l). S-au stabilit nă cu lătălujii Zoltan Talii ji T cudor l.ozonschi (foto '2) se lor prim ipală.
muncă unde existau create condiţii de la sectorul îll a» sau ini pierise pentru f iecare om din brigadă ji timpul necesar preocupă îndeapioapr de montarea lor ji in sectorul IU De Text: S POI> Foto : N MOLDOVRANU
pentru realizarea unei înaintări de E. M. Petrila
doi metri pe schimb şi aripă.
Şeful de sector, dfn însărcinarea
biroului organizaţiei de bază, a stat
dc vorbă cu oamenii din brigada
respectivă, le-n explicat în ce constă
Iniţiativa, l-a Instruit în cc prîveşfe
respectarea ou stricteţe a graliculul
de lucru. Şl de aici încolo, timp de
cîtcva luni, şelul dc sedor a urmărit
zl de zl felul cum sc desfăşoară acti­
vitatea In abatajul respectiv, a dat
îndrumări preţioase, a luat măsuri
pentru asigurarea brigăzii cii toate
cele necesare.
In abatajul unde s-a experimentat
pentru prima oară noua metodă de
lucru s-a introdus un craţer scurt
blindat, perforator rotativ (de mare
productivitate), slilpi metalici. Condu­
cerea exploatării a luai măsuri pen­
tru ca o echipă de lăcătuşi, sub în­
drumarea permanentă a unui inginer
mecanic, să urmărească felul cum
funcţionează noile utilaje, să inter­

Extragerea a două cimpuri de căr­
Un nou obiectiv aripă de abataj, presupune o organi­ Cum este organizat lucrul
bune in fiecare schimb, din fiecare
care
în întrecere să sc stabilească pentru fiecare miner sarcini precise. (pregătirea lemnului, ridicarea ji armarea jugului ji
zare judicioasă a muncii prin
precum ji timpul necesar îndeplinirii lor. executarea găurilor ji umezirca abatajului) conduc la
Rezultatele* obţinute de brigada mi­ reducerea timpului de lacra, la crcjlerca productivităţii
nerului Ştefan Laszlo an fost cunos­ Grai icni tic faţă, întocmit pe baza fotocronomehărilor muncii ji deci, la extragerea a două cimpuri tle căr­
cute in curind de întregul colectiv operaţiunilor miniere, cuprinde toate operaţiile care se
desfăşoară in timpul unui schimb. bune intr-un schimb din fiecare aripă dc abataj. Gra­
de muncă dc la Petrila, In consfătui­ ficul ilustrează modal cum este organizat lucrul intr-anul
rile do producţie, care au avui loc [■'jalonarea ji efectuarea eonroimli al ă a două sau nun
multe opeialinai, tic către mai mulţi membri ai brigăzii din abatajele sectoialui III tic la E.M. Petrila.
la nivelul grupelor sindicale. s-au
dezbătut cu simt de răspundere po­
sibilităţile dc creştere a producti­
vităţii mumii. Discuţiile purtate au
scos In evidenţă laplul că traduce­
rea in viată a iniţiativei „Două cim­
puri de cărbune, in fiecare schimb,
din liccare aripă dc abataj" a contri­
buit d.n plin la creşterea producti­ ORGANIZĂRII LUCRULUI LA ABATAJUL CAMERA Nr.t EST
vităţii muncii. <"a urinare, noi bri­ SECTORULUI AL E.M.PETRILA PENTRU OBŢINEREA UNEI AVANSARI DE2m PE SCHIMB
găzi de minori au îmbrăţişai india-
liva, înscriind un nou obier'jv pe "timpul dc lucru — 480 minuîe
graficul întrecerii socialiste. Rrigăzi O PtRA TIU H tA 9 U nf a t2 !}
21
:o
ca cele conduce de Constantin fur­ 1 I I* i 4 5
da, losif Itartak şi altele, au obţinut
deja rezultate frumoase in muncă. .'verutn'
Minerii din brigada lui Constantin H
Purda an extras in luna iulie 1M7 rtt-oortreo ztrxqereo ' lîf L -* ^ !
■
' /TOS x/er y
tone dc căibune jrcsle plan. iar cei Preoâftreo i'etnnu.ti
din brigada lui llarlok 492 tone. ■ oo-t.'Creo
şt irn'Vi-rTT ~cqt.it»
Evidenta zilnică, urmărită dc maiş­ L tec: mr?o nâcr.’/& v
tri, popularizarea rezultatelor obţi­ t trte.nrerr aboroju/t//
nute şi a modului dc organizare a Ineorcereo pâurifor
muncii prin statia de radinficarc, ga­
zele de perele şi consfătuiri dc pro­ ftpled om o zi oer.st/To
ducţie. au făcut ca noi brigăzi de
mineri din sectoarele II şi IV să îm­ Pozo J> T
brăţişeze iniţiativa. In grupele sin­ ureoOfrrc’j ‘âre&*t/l’t
dicale din aceste sectoare, organiza­ Si ercuoreo earOt>ne.ltt
• * ■ • • i tori dc grupă, cum sint Mihni Ro-
pota, Ştefan Chiş, Mircea Lehaci, In- ineomoteo rdn'Csfopoe
t La început, cind s-a vorbit despre aplicarea iniţiativei Experienţa ortacilor tlin scctcrul III le-a fost tic marc *' lin Păslărnac si altele, împreună cu
* ..Două cimpuri dc cărbune, ia fiecare schimb, din fie- folos. Acum ji ei aplică iniţiativa ji rezultatele sint im- *' 4rmpiPO
'! care aripă de abataj", minerii din brigada lui loan Fi- bucurătoarc. O spun felele vesele ale minerilor Atanasc ■) minerii, au dezbătut pe larg proble­ i/ muXnTO crcr v/u.ut
roiu s-au cam temut. Două cimpuri intr-un schimb Cristca, Petru Măduţan, Ştefan Pirojca ji Cristca Pri- • mele organizatorice privind îmbră­ lt/nO"ro Mvhpat>/X’/c>i
S din fiecare aripă de abataj, li s-a părut cam mult. boi, caic după iejirca din schimb s-au ajezat la „vorbă" ţişarea acestui nou obiectiv mobili­
Şi-npoi la ei, in sectorul II, im s-a încumetat încă nimeni împreună cu loan Firoiu — jefui brigăzii. Citul ţi-e *< zator in întrecerea socialistă. Crrd^rpo a'zo/izV'A'/ J
\ la aja ceva. S-an hotărit toluji să încerce. i GHEORGHE GIURGIU
munca spornică ji bucuria-i marc. *■ preşedintele comitetului
• © » - sindicatului de la E. M. Petrila Mineri (2) £}u7tn erori ec, ft) yoqonetori ( 2) y
• - c v , ' . V . •. V . V . V . v . \

„Două cimpuri de cărbune, din fiecare aripă de abataj, fn fiecare iniţiativa poate figura ca obiectiv în întrecerea socialistă pentru brigăzile mare mixtă, cu stitpi metalici. De asemenea, se va construi o nouă sta­
schimb"... O iniţiativă nouă, care s-a născut de curind, a prins rădăcini care lucrează in abataje cameră. ţie de ramblelere cil două linii dc concasarc, care va face ca rembleierca
puternice şi a dat rod bogat, O găseşti aplicată şi la Aninoasa, şi la Vor fl folosite în mai marc măsură, in scopul popularizării iniţia­ să poală ţine pasul cu exploatarea. Paralel cu acestea va fi mereu Îmbu­
I.onea... In viilor va cunoaşte insa un cîmp şt mai larg dc aplicare, pen­ tive}, mijloacele muncii politice de masă. Colectivul gazetei dc perele nătăţită aprovizionarea cu materiale şl vagonele goale prin mai buna or-
tru însăşi esenţa ei. Pentru că noua iniţiativă cerc o organizare superioa­ a primit deja sarcina să editeze foi volante pe această temă ; birourile gar.zarc a transportului subteran.
ra a muncii, cere mecanisme de tehnicitate ridicată şi productivitate înaltă. organizaţiilor dc bază din sectoarele IÎI şl IV — unde există deja con­ Există însă unele neajunsuri, pentru a căror înlăturare, ar II nevoie
Adică exact ceea ce cere viitorul Industriei noastre carbonifere. In schimb diţii create pentru aplicarea Iniţiativei — se preocupă acum de instrui­ de sprijinul mai susţinut al C C.V.J., U.R.U.M.P. şi chiar al Institutului
oferă o productivitate mare şi in ultimă instanţă cantităţi sporite de căr­ rea temeinică a agitatorilor din abatajele cameră, precum şl a celor din de mine din Petroşani. Craterele blindate sini bune ; loluşt necesită mult
bune, cu cheltuieli mai puţine. grupele dc întreţinere, l.a nivelul exploatării va fl organizată agitaţia timp împingerea lor în front. Slilpii metalici sint, dc asemenea, buni. dar
— Colectivul noslru dc muncă s-a convins de valoarea deosebită a vizuală in aşa fel (neît să cuprindă, ca obiectiv principal de urmărire, ini- prea grei, din care cauză minerii il evită uneori. De aid concluzia că tre­
iniţiativei „Două cimpuri de cărbune, din fiecare aripă de abataj, in fie­ buie neapărat aduse unele îmbunătăţiri utilajului existent sau — şl dc
care schimb" — ne spunea tovarăşul Kuli Eugen, secretarul comitetului ce nu — crearea unor noi tipuri de utilaje sau schimbarea metodei de
Couvorbirc cu tovărăşii Eugen Kuti, secretarul
de partid dc la E, M. Petrila. Dc aceea, pe măsură ce pot I) create con­ exploatare. Căci, trebuie să recunoaştem, mecanizarea abatajelor cameră
diţii aplicării noii Iniţiative, alic brigăzi de mineri o îmbrăţişează. Co­ comitetului de partid şi Lucian Bcrccanu, inginer şef de Ia a rămas mult in urmă iaţă de cca a abatajelor frontale.
mitetul de partid va lua in viilor noi măsuri pentru a asigura iniţiativei Exploatarea minieră Petrila Mal sint apoi neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea cu unele ma­
succes deplin. Astfel vom indiuma organizaţiile de bază să la in cadrul teriale. Destul de des se întimplă ca sectoarele să nu aibă la îndemină
sectoarelor măsuri pentru crearea condiţiilor optime de aplicare a ini­ fiativa „Două cimpuri de cărbune, in fiecare schimb, din fiecare aripă do lemn, exploziv, tuburi dc rambleu, cuie, crainpoane şl alte materiale a$a-
ţiativei. In primul rînd veni insista in acest sens la sectoarele III şi IV, abataj". Pentru început se va monta un grafic care va ilustra rezultatele zis mărunte, dar de primă necesitate. Credem că organele C.C.VJ. ar pu­
unde exista palru abataje unde pot îi extrase in fiecare schimb cile două obţinute de brigăzile care au îmbrăţişat Iniţiativa. tea da In această direcţie un sprijin mal substanţial.
cimpuri de cărbune. Dc asemenea, vor fi luate măsuri pentru ca sectorul — Desigur, pentru viitor, aşa cum e şi firesc, ne preocupă crearea ★
electromecanic să sprijine şi mai mult activitatea din abataje. unor condiţii tehnice şi organizatorice optime pentru lucru — a interve­
Comitetul de partid va îndruma comitetul sindicatului să organize­ nit în discuţie tov. Lucian Berceanu, Inginerul şef al Exploatării minie­ Exislă aşadar condiţii pentru extinderea iniţiativei „Două cimpuri de
re Petrila. Fără o înzestrare tehnică corespunzătoare, fără o aprovi­ cărbune, iu flecare schimb, din fiecare aripă dc abataj" la un număr spo­
ze uteva schimburi (ie experienţă in scopul popularizării iniţiativei şi rit de abatjje de la E. M. Petrila. Ar fi insă deosebit de util dacă aces­
extinderii experienţei pozitive. Pentru începui aceste schimburi dc expe­ zionare la limp şi fn cantităţi suficiente cu materialele şi vagouclelc ne­
cesare, nu pot îl extrase două cimpuri de cărbune în fiecare schimb, din tei Iniţiative 1 s-ar acorda atenţia cuvenită şi la celei,iile exploatări mi­
rienţă vor ii organizate la nivelul brigăzilor dc mineri din acelaşi sector.
fiecare aripă de abalaj. De aceea noi am luat măsuri — şi vom mal lua — niere din Valea Jiului. Iu acesl sens credem că ar trebui să manifeste
De asemenea, comitetele sindicale au sarcina să studieze în ce măsură pentru a Introduce fn abatajele cameră craţere blindate şi metoda de ar­ mai multă preocupare Consiliul local al sindicatelor — Petroşani.