Page 29 - 1963-08
P. 29
PROLBTAAI DIN TOATE ŢARJLP. UNIŢI-VA I
$edin(a activului ŞTIRI • ŞTIRI
Comitetului regional de partid
; - w . w w
Ieri a avut loa Ia Deva şedinţa activului Comitetului regional Hu-
nedoara al P.M R Cu acest prilej s-a analizat modul în caie au fost Şcoală nouă
Înfăptuite sarcinile dc plan ale unităţilor economice din regiune tn în Băcăm|i
prima jumătate a acestui an şi s-au stabilit măsuri privind îndeplinirea
planului de producţie în cea de a doua parte a anului în curs si In *■ Zilele trecute in comuna Bă- ’•
anul 1964. •“ căinţi din raionul Oră}tie a •*
Pe marginea referatului prezentat de eătre tov. Petru Furdui, prim-se* *• fost inaugurat localul tutei noi *»
orelor al Comitetului regional Hunedoara al P.M.R., au luat cuvlntul ■* ffoli care este prevăzută ctt 4 \
conducători ai Întreprinderilor eco nomlce, activişti de partid sl de «■ săli dc clasă ţi dependin(c *■
stat, care au scos In evidentă modul oum au fost Îndeplinite preve pentru materialele didac- \
derile planului de producţie tn primul semestru si au făcut propuneri «■ tice. Folosindu-sc materiale *•
valoroase In vederea pregătirii celor mai corespunzătoare condiţii •# locale ca piatră, nisip, lemn •"
pentru realizarea planului pe anul 1964. In acelaşi timp el s-au anga fi cărămidă s-a reuţit să
jat. In numele colectivelor în care muncesc, să depună eforturi spo ■. se economisească aproape *3
rite pentni Înfăptuirea sarcinilor de producţie ce decurg din planul dc ■* 130.000 lei fată de preve- !"
stat pe anul viitor. derile devizului. O contribuţie
.• importantă la realizarea accs- ,•
S tei construcţii ţcolare an adu t-o **
Sporirea productivităţii muncii - In întîmpinarea Zilei minerului ■* prin muncă patriotică to{i cc- .*
tă(enii comunei, evidenţiindu-se •»
Tal.
•2 in mod deosebit Troian
una din principalele noastre 525252525252525353555252 SZ5gSESZSg5gSESg52S25HSgSE5H5?5BSaSZSgSaS? 525252 Sg5~tlS2S25ZSa5ES25?S?5Z5?52525?Sg5E52i5' 525252525252 525252S252S2S252S2525252525252 Avram Muntean. Nicoluc Bar- *1
jica. Romulus fdira. T'r.noflci •"
Blaga ţi alţii. Pentru acest Iu- “•
cru lor li s-a înminat ..fnsig- •*
preocupări Succesele preparatorilor na dc ţmutaţi in acţiunile gos- \
podăreţli".
•"
Sporirea neîncetată o productivită De asemenea, învătînd din experi Preparatorii de minereuri Certej au economisit reac Rezultate deosebite au •1 Livrează mari cantităţi \
ţii muncit este una din principalele enţa anilor treouti, am luat măsuri din Ccrtej se străduiesc să tivi în valoare de 5.877 lei, înregistrat lucrătorii secţiei de legume
condiţii pentru creslerea producţiei de reorganizare a unor secţii. Anul intîmpine Ziua minerului iar prin buna întreţinere a „antezdrobire", printre care
si ridicarea nivelului dc Irai trecui secţia de înobilare era orga cu noi succese în producţie. agregatelor şi prin folosirea amintim pe cei din brigada Aproape in fiecare zi colec-
al oamenilor muncii. Documen nizată tn cinci ateliere unde se gă Ei şi-au îndeplinit planul la lor la întreaga capacitate !■ tivîslii din Lapuşnic livrează *•
tele Congresului al llt-lea al seau montate diferite tipuri de ma minereu prelucrat pe luna condusă de Filimon Nelega, *" unităţilor cooperativei de con- \
P.M.R. prevăd o sresterc însemnată a şini. O asemenea situatic crea greu iulie în proporţie de 1137 au realizat economii la con morarii Nicolae Bodreanu, I* sum si fabricii dc conserv© *•
productjvitădl muncii. „Creşterea pro- tăţi maistrului In efectuarea contro sumul de energie în valoa Miron Bugnar, Sabin Bo- \ din Ha|eg. însemnate canlităti *1
ductivitătli muncii tn industrie — lului asupra muncii. De asemenea aici la sută, au depăşit planul re de 4.979 lei. gar şi alţii, care şi-au înde «■ de legume. Plnâ acum au fosl .•
«rată tovarăşul Gheorghe Gheorghîu- nici nu se îndeplineau în mod ritmic la concentrate cu 20 de Aceste realizări sînt ur plinit cu regularitate sar livrate 30 tone cartofi tim- \
Dej tn raportul prezentat la cel de prevederile planului dc producţie. procente şi au îmbunătăţit marea firească a aplicării > purii, 16 tone varză, 8.000 kg î"
«1 IIMea Congres al Partidului Mun Anul acesta am organizat secţia tn- randamentele de extracţie din timp a unor măsuri teh- cinile de plan, fiind decla *1 roşii. 5350 kg fasole verde. £
citoresc Romtn — va fi de 60—65 Ir-o singură hală tn care maşinile au cu 5,4 la sută. nico-organizatorice eficace raţi evidenţiaţi în întrecerea •2 peste 1 000 kg castraveţi. 3 000 *2
la sută. pe această cale urmînd să 6» fost amplasate în ordinea fluxului, Preocupîndu-se îndeaproa şi desfăşurării unei entu socialistă. 2» kg gulii etc
obţină peste 70 Ia sulă din sporul fapt care nu a tntirziat să-şi arate •J Rerolta bună ce se obţine •*
producţiei Industriale". eficienta. Dacă înainte secţia Inobt- pe de reducerea preţului ziaste întreceri socialiste în TIBERIU SPICIUC
Străduindu-sc să înfăptuiască indi !are reprezenta o gîluire a procesului de cost, preparatorii din tre brigăzi. corespondent •2 de pe cele 30 ha eultivate cu «2
caţiile date de Congresul partidului, dc producţie, astăzi cu aceleaşi ma legume si zarzavaturi asigură
colectivul fabricii noastre a pus tn şini şi utilaje, se depăşeşte mult ca 2* pe colectiviştii din Upuşnic 2*
centrul atentlel sale creşterea produc pacitatea de prelucrare creîndu-se tn Economii la preţul de cost •I că vor realiza în acesl an ve- •*
tivităţii muncii. In acest scop între* acelaşi timp toate posibilităţile mais •* nituri băneşti de peste 410.000 *2
gul colectiv, condus şi îndrumat în trului de a conduce şl îndruma tn
tnod permanent de către organîzalio mod permanent activitatea fiecărui La cariera de piatră din întrecere însufleţită. Aşa se moaşe s-au obţinut şi în •2 lei. la obţinerea unei recolte -2
de partid, a reuşit să identifice si 6â muncitor. îmbunătăţirea desfăşurării Brănişca lucrează un co face că au obţinut în pro luna iulie. Printre cei care .• bogate un aport deosebit 11 .2
folosească noi rezerve ale produc procesului de producţie, organizarea lectiv restrîns, dar plin de ducţie rezultate cît se poate au muncit cu mai mult elan 2» aduc colectiviştii Andrnnic 2*
ţiei, să îmbunătăţească organizarea muncii după grafic, extinderea nor sînt maistrul Aurel Pomu- *• l.umvin, Sabin Mihăilă. Ana *■
munoil şi ridicarea calificării, să in melor tehnice ctt si buna aprovizio entuziasm. Pentru a întîm* de bune: depăşirea planu ţa, artificierul Petre Crişan. 21 Luncan ii Maria Negrilă • •»ro 2*
troducă pe scară mai largă progresul nare ou materiale au contribuit la pina Ziua minerului cu re lui cu 26 la sută şi mai mecanicul Armie Dehel şi
tehnic încă de la începutul acestui îmbunătăţirea ritmicităţii producţiei, zultate frumoase el a luat mult, realizarea unei eco echipa condusă de Dobre dau dovadă de pricepere şl \
•n, punînd tn centrul activităţii noas ta întărirea disciplinei tn muncă. din timp măsurile tehnico- nomii peste plan la preţul Căpăţînă. / multă draqorio în muncă \
tre practice Îndeplinirea acestor o- Perfecţionarea neîncetată a tehni organizatoricc cele mai e- de cost de 220.000 lei. ••
btcctlve, organizaţia de partid a dez cii maşinile noi cu care este în Realizări la fel de fru- GH. GROAPA Utilaje noi
bătut în repetate rîndurt situaţia e- zestrată fabrica impun muncitorilor o ficace şi a desfăşurat o corespondent
xlstentfl în eadru! fabricii „Vidra" din mal bună pregătire profesională. In Unul din laclorii holăritori
Orăstie cu privire la realizarea sar această privinţă s-au folosit forme ii <ii creşterii produt tivi lăţii mun- [•
cinilor de creştere a produclivitătU variate de învătămînt. O laraă ac B IL A N J R O D N IC cii .şi a obţinerii unor produse
muncii sl a altor Indici tehnico-eco ţiune s-a desfăşurat în vederea spri dc calitate superioară osie in- V
nomici. Prezentarea unor rapoarte de
către conducerea fabricii sl a uno* jiniri! muncitorilor care nu-şi reali Şi minerii de la E. M. Cele mai frumoase rezuh Haneş. De remarcat este iroducerea tehnicii noi. De 2»
seotoare tn adunările organizaţiei de zează zl de zl normele de lucru, ace ZIatna au încheiat luna iu tate le-au obţinut minerii faptul că acordind o deo aceea, Ij iobrh.i „Sebeşul" din «2
bază PM.R., temeinica analiză fă ştia fiind ajutatl în ridicarea califi lie cu un bilanţ rodnic. Des- secţiei Almaş-Stânija care sebită atenţie trierii mine Sebeş există o preocupare
cută. elaborarea unor măsuri eficace cării lor de către allî tovarăşi cu ex tăşurînd larg întrecerea so au depăşit simţitor planul reului aceste echipe au lTi *2 susţinută în vederea punerii «2
a dat întregului coleollv un nou Im la extracţia de minereu, pre miş la ziuă numai minereu
perienţă $1 largi cunoştinţe profesio cialislă, colectivul dc mun I* în lt:nc|iunc a unor maşini *■
bold pentru descoperirea ri valorlfi* cum şi cei din secţia Ha- de bună calitate. • •
nale. Am organizat de asemenea că de aici a îndeplinit pla 2* perfecţionate cu înalte caii- m•
oarea rezervelor interne existente. Ţi- neş. Printre echipele care Succesele înregistrate sînt
cursuri de calificare si de ridicare a nul dc minereu extras pe o dovadă grăitoare a fap 2! tătl tehnice. Asllel. de curind. \
olndu-se seama de propunerile valo au extras minereu peste sar
calificării la care au fost încadrai! 75 luna iulie în proporţie de tului că minerii de la acea •- au lost montate 5 maşini de
roase făcute de căi re membrii $1 can Petru Şteţ şi Remus Moisiu, sînt şefi de bri cinilc planificate se numă î
de tovarăşi 103,8 la sută, a depăşit pla stă exploatare sc pregătesc I încheiat ciorapi de bumbac, »,
didaţii de partid, de către ceilalţi In raport direct cu sporirea produc gadă la E. M. Aninoasa. In întrecerea ce sc nul la minereul prelucrai râ cele conduse dc Victor tn secţia circulare au sosit «J
muncitori, tehnicieni si ingineri In ca- tivităţii mu noii stă $î problema pro desfăşoară la această mină in cinstea Zilei mi cu 5,2 procente, iar sarcina Piaţa, Lazăr Jurj, Octavian să intîmpine Ziua mineru 59 de maşini circulare dublu ,•
drvil fabricii noastre s-au obtinut rea porţiei cit mai juste dintre numărul nerului brigăzile conduse de ei obţin realizări planificată la metalul de Stănculescu de la Almaş, şi lui cu rezultate cît mai fru cilindru, din care 18 au şi In- 2"
nioasc.
lizări de seamă tn direcţia dezvoltării oamenilor ocupaţi nemijlocit în 6fera din cele mal frumoase. baza a fost îndeplinită în cele conduse de Solomon trat în producţie.
progresului tehnic, înloculndu-se tn producţiei şl în sfera conducerii si proporţie de 100.2 la sută. Tonta, Pcfru Danciu şi MEI ANI A FOROSIGAN
corespondenta
procesul de producţie. în mare măsură, de deservire. Preocupaţi de a rezolva Gheorghe Felea din secţia V .V .V .V /.W .V .V .'.S '.V .V .*.
mijloacele sl metodele mal învechite $1 o nsemenea problemă noi am redus
prin mijloace $1 metode perfecţiona tn mod simţitor greutatea specifică
te. In dec-ursul primului semestru aJ a muncitorilor auxiliari, tn cadrul lilICBLE If Hi - UH !!îl IIIEIS!
«cestul an au fosl introduse tn pro fabricii el fiind în prezent doar în
cesul de producţie maşini de călcat '-.'oportie de 10 la sută.
de mare productivitate, o maşină la crearea unul nou avlnt tn mun-
pieptănat, maşini de scuturat, de şe- că a contribuit si organizarea si des
ruit eto. făşurarea mat bună a întrecerii so arate doa* 19 ha din cele 70 ha lucrul la arie poate fi organizat
Lupta pentru creşterea neîncetata cialiste Ridictnd tn fata colectivului Âferafie deosebită arăturilor planificate, la G.A.C. din Bă-
o productivităţii muncit esle Indisolu sarcina dc a «pori productlvîlalea O lucr.ire agricolii importan terenurilor Vizitind in aceste nului s-au făcut pe întreaga răsti. Vilcele Rele etc. şi în două schimburi
Pentru impulsicnarea ritmu
bil legată de mecanizarea lucrăriioi muncii, noi am izbutit ca tn primul tă care se ce;e a li executa zile multe gospodării colective suprafaţă (182 ha). Ca urma lui de lucru la arăturile de
grele, a muncilor auxiliare şi de tran semestru al acestui an să realizăm tă In momentul de fată o con din raion, se observă o marc re a acestui fapt. la acee.Uă vară, consiliile de conducere In acest an colecti mîncre în urmă se da-
toreşte in primul rînd
sport. In vederea realizSrii unor re prevederile de plan ce le aveam tn stituie arăturile de vară. Ann- cantitate de păioase recoltate gospodărie arăturile de v iră din G A.C, îndrum ile da că viştii din comuna llia faptului că deşi există
zultate mal bune în această direcţie această privinlă tn proporţie de 110.7 lizind stadiul In care sc gă şi netransportate Multe din au fost executate pe o su.v.v tre organizaţiile da partid, vor au avut însămînţate 370 posibilităţi, lucrul la
ha cu gnu, 31 ha cu
fală de 71 ha din cele 85 ha
am luat măsuri de a pune In func la sută pe cap de salariat. Sporind sea această lucrare in raionul clăi s-au Înnegrit pe cîinp. planificate. Asemenea rezulta trebui să manifesta .n-ltă n* orz, 17 ha cu ovăz şi arii nu s-a organizat în
Acesl iucru pe lingă că pro
Haţeg pină în *eara zilei de 6
ţiune două dulapuri uscătoare, de a neîncetat productivitatea muncii, co august a.c., s-a constatat că voacă pierderi de recoltă, te bune s-ou obţinui şi la G A.C. lenlie. Urmărindu-se în per 6 ha cu secară. Datori două schimburi. Aici
manentă aplicarea in practică
se meoaniza transportul între secţiile lectivul fabricii noastre sl-a depăşit fa(ă de posibilităţile existen creează şi greutăţi în efectua din Bretea Strei, unde au a îndrumărilor .lj‘a‘ de orga tă bunei organizări a sînt atelaje şi forţă de
argăsltorle şi Inobllate etc. In prezent saroiuile producţiei globale pe primul te s-a făcut puţin. De.şi recol rea arăturilor. Ca urmare nici fost a'ato 75 ha, la G.A.C. Jin nele tehnice. rcsp?curcu re muncii recoltatul aces muncă suficiente pen
tor păioase a fost ter
tru ca lucrul să fie or
se iuorează de asemenea la mecani semestru ou 10 la sulă Iar pe luna tatul a fost efertual in propor tractoarele care lucrează In Toteştî, 115 ha $i altele. gulilor agrotehnice canducc- minat încă din 28 iulie. ganizat pc două schim
ţie pe raion de 92,9 la sută,
zarea procesului de cărnuire la piei Iulie cu 19,28 la 6ută. întregul colec arăturile de vară au fost exe raionul Haţeg nu pot (i folo Mai sini însă gosp-><rjrii r lo gospodăriilor colective din Grîul de pe 108 ba s-a buri.
raionul Haţeg, au datoria de
hamsterl sl amenajarea unei uscă- tiv al fabricii „Vidra" din Orăstie. cutate doar pe 2.013 ha fată de site la întreaga lor capacitate. unde nu există o suficientă a lua măsuri concrete pentru4 recoltat cu cele trei Tot ca urmare a sla
preocupare fală de etedu^vea
Că in raionul Haţeg se poa
torlt de piei. Paralel cu aceste mă indrnmat tn mod permanent de către suprafaţa de 4000 ha cît este le tace mni mult, o dovedesc la Umpul optim a arăturilor. ca arăturile de vară să fie combine repartizate de bei organizări a muncii
suri, în cadrul fabricii „Vidra" a e- organizaţia de partid, fiind hotărit planificat. rezultatele pe care le obţin Aşa slau lucrurile la gospo executate în cel mai scurt către S.M.T. Dobra, iar s-a rămas mult în urmă
slstat sl exista o suslinută preocu înfăptuiască tn mod neabătut sar Principala cauză care a fă multe din gospodăriile agrico dăriile colective din Sarmise- timp, pe toate suprafeţele restul manual. şi cu arăturile. Pînă in
ziua de 7 august nu s-au
In prezent colectivi
pare pentru extinderea mişcării do cinile ce izvorăsc din documentele cut ca arăturile să rămînă in le colective. getuza unde n-, au lost ante planificate. Acest lucru va du ştii din llia lucrează in arat decît 60 dc ha. Se
A$a spre exemplu, la gos
doar 2fi ha din crie 170 ha
urmă. constă In faptul că nu
Inovaţii sl raţionalizări. In primele 7 celui de-al lll-lea Congres al PM.R. s-eu luat cele mai notrivile podăria colectivă din Haţeg, pli.nillcate, ’a gospodăria co ce la obţinerea unor produc tens Ia arii unde se tre impune deci a sc lua
ţii sporite tn anul viitor.
luni ale acestui an. ca urmare a se va strădui şl pe viitor să folosea măsuri în vederea eliberării recoltatul şi eliberarea tere lectivă din Pui unde dJ fost M. RUGINESCU ieră cu un număr de măsuri urgente pentru
propunerilor făcute dc inovatorii scă din ce In ce mai bine rezervele 3 batoze. De menţionat eliberarea terenurilor
Probsdorfer loan, Borbely Vilmos, To- existente tn scopul sporirii continue însă că deşi treieratul a creîndu-se astfel front
mescu Nistor $1 alţii s-a reuşit să se a productivităţii muncii, să-sl înde G.A. C. ŞOIMUŞ ] INSTANTANEE DIN CAMPANIE început încă din 22 iu de lucru pentru trac
îmbunătăţească organizarea producţiei plinească înainte de termen prevede
lie, pînă în ziua de 7 au torişti.
prin schimbarea sistemului de fini rile planului de producţie ce-i re siisillisiiriisiisnstis il=n=rti= !=il=«i=II=n=Jirji gust nu s-a treierat decît Procedînd astfel, co
sare a pieilor de hamsteri argăsite, vin pe acesl an. recolta de pe 226 ha lectiviştii din llia vor
sortarea $1 confecţionarea de mlsade, S Ea gospotlăriu colectiva din Şoimnţ. raionul llia, bătălia strln- eliberate. De calitatea arăturii se preocupă cu multă grijă, atit fj
PETRU ARGINT 1! gerii recoltei de cereale a fost încheiată cu succes In ziua de preţedintcle G.A.C tov. Tcoţii Munteanu. cit ţi viceprcţedintrlc în care sînt incluse si putea încheia campa
captarea reziduurilor industriale etc. secretarul organizaţiei dc bază || 6 iulie, brigada nr 4 din Bălata, aparfinind gospodăriei nntin- gospodăriei loan Ciuiina, ţefut brigăzii dc mecanizatori Ulcica cele 108 ha recoltate nia de treieriş la timp
Pentru a folosi din plin maşinile sl P.M.R. tile. a treierat la arie ultimii snobi de 5rin {fotografia din Pop }i mecanizatorul loan Avram. (fotografia din mijloc) care cu combina. Această ră- şi în bune conditiuni.
utilajele s-au luat măsuri ca !n unei© zi tfHnţff) Producţia realizată este bună. Ea reflectă preocuparea urmăresc permanent felul cum este executată această lucrare. II
IOAN OLARU
secţii să se lucreze in două si chiar directorul iabrlclt „Vidra" 1! de care au dat dovadă tofi membrii gospodăriei pentru a smul• Peste citeva zile va li declanţată o nouă acţiune So va ince- ^
trei schimburi. Orăştie II ge pămin-'ului rod cit mai boţat pe însilozatul porumbului. In acest scop cl trebuie recoltat. to- =
ţî Dar. » dată încheiată cam pania dc strîngere a cerculclor, mun- cat si aşezat in gropi atunci cind ajunge în faza de tapie-ccară.
S ca nu încetează. Dc pc acum trebuie puse baze trainice fi vitioa- Dc acera, preţedintcle gospodăriei verifica i>zananent stadiul dc J|
U ret recolte. Acestui lucru coIcctiviţtH din Şotniuţ ii acordă multă i>egcta(ie al porumbului (fotografia dindrcaplo). delimitind tar- Jţ
11 atenfie lată de cc, in aceste zile. cu ajutorul tractoarelor S M.7. lalele unde te va începe mai iutii recoltatul. jţ
Fruntaşi în acţiunile gospodăreşti Ij din Dobra execută dc zor arătură dc vară pe toate suprafe(ctc Fotoreportaj realizat tic I. TEREK ji
Ca urmare a rezultatelor obţi niul|i locuiesc pe străzile Olga 1=1)=';=n= 11=11=11=11=11=11=
nute în întrecerea patriotică pen BaLncic şi 7 Noiembrie unde
tru buna gospodărire şi înfrumu sau obţinut cele mai bune
seţare, sfatul popular al oraşului rezultate. Astfel, prin transpor
Orăştie a fost declarat fruntaş tarea şi aşezarea de pietriş pe
pe regiune. Cu acest prilej un străzile amintite, prin plantarea
număr de 50 de deputaţi şi ce de pomi ornamentali, prin îndi
guirea unei porţiuni a riului Be-
tăţeni au primit „Insigna dc riu şi prin alte acţiuni patriotice,
fruntaş in acţiunile gospodă aici s-au făcut în ultimul timp
reşti". Printre aceştia, cei mai economii dc peste 14.000 Ici.
întîlnire internaţională de fotbal
Evoluţia echipei Spartak Ttrnovo, gătirilor pentru nou! sezon fotbali
care activează In categoria secundă stic, echipa Victoria Călan i-a com
a R.P. Bulgaria, a trezit un viu inte portat foarte bine. Scorul final al tn-
res în rtndul amatorilor de fotbal lllnlrn 2—2 reflectă Just raportul
din Călan. Ea a tnttlnit miercuri echi de forte de pe teren.
pa locală Victoria, proaspăt promo A arbitrat bine brigada condusă de
vată tr> categoria C a tării noastre.
Cele două echipe au furnizat un M. Ostaficluc (Deva).
joc de bună factură tehnică, cu faze Vineri, '|:hipa Sparlak Ttrnovo, va
ape ota cu Io ase. Deşi la începutul pre juca la Hunedoara au A.5. Cuglr.