Page 3 - 1963-08
P. 3
Nr. 2673
DRUMUL SOCIALISMULUI
i n
îaa centi'ul a te n ţie i n oastre, Intîlnire
cu tineri
c a lit a t e a c ă r b u n e lu i
scriitori
Unul dintre obiectivele princi gonet cu cărbune pentru şist vi „la zi" cu şist vizibil, să aibă un
pale ale muncii de agitaţie ce se zibil. Cum am reuşit acest lu procent de cenuşă cit mai redus. Recent, în sala bibliotecii clu
desfăşoară la mina din Petrila cru ? Totodată, ca şef de brigadă, am bului muncitoresc al sindicate
este îmbunătăţirea calităţii căr Acum cîtcva luni cînd am luat şi unele măsuri cu caracter lor din Lupeni a avut loc o in-
bunelui extras. Pe lingă agitaţia preluat conducerea brigăzii se organizatoric. Alegerea şistului lîlnire a iubitorilor de literatură
vizuală-concretă, mobilizatoare mai întîmpla să mai rebulăm se face acum, imediat după puş din Valea Jiului cu un grup de
şi eficace prin grafice, panouri, în unele zile 2-3 vagonete cu ca re, la fiecare loc de muncă. tineri scriitori care nc vizitează
lozinci, care cheamă minerii să-şi cărbune în care controlul tehnic regiunea. La mtilnirc au parti
realizeze ritmic planul de pro găsea şist vizibil. Am stat de La craţer de pildă, au primit cipat scriitorii : Nicolae Stoian,
sarcina de a urmări cum se ale
ducte, să dea numai cărbune vorbă cu minerii din brigadă. ge şistul vizibil, minerii loan Mi ron Scorobcic, Constanţa Bu-
de bună calitate şi munca noas Desigur, nici unul dintre ci nu Pîrvu şi Dumitru Carcea, iar la zca. Ion Ciîngulcanu, Ion Pop,
tră, a agitatorilor, este îndrepta ar fi dorit ca cîteva tone de căr încărcat Vasilc Tiron, Pavcl Cră Mihai Ncgulcscu, Adrian Păli-
tă spre atingerea acestor obiec bune extrase prin munca colcc- ciun şi loan Vinţă. In prezent, nescii şi Gabricla Melinescu.
tive. In cadrul sectorului nostru am reuşit să ajungem acolo, ca Aceştia au citit, în faţa unui nu
intr-un timp numărul vagonet e- toţi cei 16 membri ai brigăzii să meros auditoriu, din creaţiile
lor cu cărbune rebutat pentru T rib u n a a g ita to ru lu i acorde o deosebită atenţie ca proprii, fiind îndelung aplau
şist vizibil era destul dc marc. lităţii cărbunelui. daţi.
Comitetul de partid ţinînd sea ti va a întregii brigăzi să fie pier împreună cu ceilalţi comu înainte dc sfîrşilul înlilnirii,
ma de această situaţie, a indicat dute din neatenţia unora la ale nişti am reuşit în scurt timp ca poetul Nicolae Stoian a recitat
organizaţiilor de bază să desfă gerea şistului vizibil. Chiar la din calitatea cărbunelui să fa poemele „In gura mare" şi „Pa
şoare o muncă politică perseve începutul lunii mai am fost pe cem problema nr. 1 a fiecărui şaportul sovietic", ambele de
rentă in rîndurile minerilor. La nalizaţi cu 3 vagonete de căr Vlndimir Maiakovski, poetul so
instruirile lunare s a pus un ac bune. Imediat după aceasta, am om din brigadă. Ca rezultat pot vietic de la a cărui naştere s-au
arăta că în 24 dc zile din luna
cent mai mare pe activitatea ce organizat o convorbire colecti iulie brigada noastră a extras împlinit, dc curincl, 70 dc ani.
trebuie s-o desfăşoare agitatorii vă. Pentru buna reuşită a ci
în cadrul brigăzilor privind ca in-am pregătit temeinic. De la peste plan 135 tone cărbune de NICU SBUCHEA
bună calitate fără să avem pe
litatea cărbunelui Acum, în fie serviciul producţiei am luat pe nalizat vreun vagonet dc cărbu corespondent
care lună ni sc prezintă procen nalizările de la începutul anu ne. Totodată neam adus şi o
tul înregistrat la calitatea căr lui şi am prezentat membrilor Brigada de muncitori con
bunelui extras arătîndu-ni-se în brigăzii un calcul clin care reie importantă contribuţie Ia redu dusă de Morarii Scbaslian dc
ce direcţie trebuie să acţionăm. şea cîte tone dc cărbune au fost cerea procentului de cenuşă ad pc şantierul prepjraţici Coro- t ţ o a c i e l e a p l i c ă r i i p i a n u l u i M . T . O .
In urma măsurilor luate, a mun pierdute, cîte orc dc muncă au mis pe exploatare, în luna iulie, ieşit, în ultimul timp a mon
In acest an în faţa întreprinderii
cii politice susţinute desfăşura fost irosite si desigur influenţa cu 0,8 puncte. tat utilajele de desprăluirc dc „Marmura4' din Simcria slau sarcini deschidere care se va continua prin crnre de marc amploare, in vederea
te. situaţia sa îmbunătăţit sim asupra cîştigului realizat. Aces Dorinţa noastră este să obţi la silozul de bruţi. O parte din lucrările de investiţii planificate căreia uu fost luate din timp mă
de plan sporilc, a căror îndeplini
ţitor. Majoritatea brigăzilor nu ta a fost doar începutul. nem realizări mai importante. membrii brigăzii ; Draqomircs- re a necesitat îmbunătăţirea procesu pentru luna. august. încă in primele surile necesare de livrare a nume-
mai au nici o penalizare la.va- In zilele următoare am stat de cu Dragoş. Măr Gheorghe, Co lui tehnologic de prelucrare a mar luni ale anului a îost inlocmit un i oase sortimente dc marmură de
nou grafic dc transport prin care
conetele de cărbune trimise la vorbă cu fiecare miner in par NICOLAE MITITELU jocaru Gheorghc, Oriioiami murei brute. Prcor upal dc îndeplini s-a creat un stoc. tampon dc marmu Ruşchiţa şi Moncasa, traverlln de
Cârpiniş, glalar de Banipoloe, pre
suprafaţă Şi brigada caic o con te. Le-am explicat pe îndelete agitator sectorul IV al E.M. Petrila Matei. rea la timp şl la toate sortimentele ră brută din toate punctele dc ex cum şi dotarea echipelor dc mon-
duc lucrează mai bine de două importanţa faptului eă fiecare a planului, colectivul de muncitori, ploatare cc depăşeşte cu mult 200 lorl cu materialele necesare iu vede
luni fără să rebulcze vreun va- vagonet cu cărbune să nu plece tehnicieni şi ingineri a făcut Ia în m.c., rit prevedea planul M.T.O. A- rea executării unor lucrări de cali
Colectivi sfii construiesc ceputul acestui an numeroase propu ceasta a făcut ca în primul semestru tate superioară.
al anului secţia prelucrătoare de la
neri de îmbunătăţire a procesului
Măsurile tehnico-organizatoricc lu
de producţie, propuneri pe baza că Simcria să nu aibă opriri din lipsă ate dc conducerea întreprinderii, sub
rora a (osl inlocmit un plan de mă de materie primă şl, Sn acelaşi timp, îndrumarea organizaţiei dc partid,
E x i g e n ţ ă s p o r i r ă suri tclmiro-oiqanizaloricc care pre să-şi îndeplinească şi planul pe sor munca depusă de întregul colectiv,
Cricăn. Solul aşezai /‘C vnlcn cu dc oameni. In fruntea Inr sr găseau} timente Iu funcţie de comenzile bene
acelaşi nume. este in felul lui nit deputaţii lumi Hora. loan S linca. vedea 25 de obiective concrete. au făcut ca In primul semestru al
aş'ă de cerinţele populaţiei şantier. Pretutindeni sc vede mina Hm ian 7rn(ă. Maria Mcu'i. Cornel Printre allelc, pianul M T.O. preve ficiarilor. anului sarcina dc creştere a pro
harnică n colectiviştilor care. in lim- Dragon. Al(u lucrau de zor la con dea deschiderea de noi cariere pen In atenţia nrg mi/aţiei de partid şi ductivităţii muncii să fie îndeplini
tru îmbogăţirea sortimentelor de a conducerii întreprinderii a stat şi tă iu proporţie de 105,18 la sută,
Cerinţele mereu crescîndc ale în caii ml secţiei dc către Za fnd lor liber, au /ms umărul Iu în fecţionarea cărămizilor. Cu tatii mun
populai ici pun în faţa coopera haric Achim şi loan Dîrja, cei făptuirea propriilor lor propuneri. ceau Cil tragere de inimă avîml un marmură şi pialiă dc construcţie, îmbunătăţirea calităţii placajelor şi planul producţiei globale fiind depă
crearea unui sioe tampon permanent
tivelor meşteşugăreşti noi sar doi responsabili, precum şi ca Alături dc căminul cult urni, magazi singur scop : lucrarea să coste cil dc 200 m.c. dv> marmură brută dc a celorlalte sortimente de produse. şit cn 8,98 procente, iar calitatea
Penlru aceasta au tosl revizuite ţoa
cini. solicită din partea coopera litatea lucrărilor efectuate, au nul universal, electrificarea, intrate mai fiutnt şi uî tic terminată rit Ruşchiţa, Moneasa. Căprioara şi Bam- produselor finite să fie simţilor îrn-
torilor eforturi sporite pentru contribuit la sporirea prestigiu deja in peisajul nou al satului, se mai repede. Şi numai in Inima tda- . le maşinile de şlefuit şi de tăiat biînălăţilă. O contribuţie însemnată
poloc. Aceasta pentru a asigura sec
îmbunătăţirea deservirii popu lui unităţii respective. execută mereu nai lucrări. pă a con:Irucliei noului local dc ( ţiei prelucrătoare in-alcria primă ne marmură conform graficelor de revi la obţinerea acestor rezultate au
lai ici Pentru a constata mo Aspecte îmbucurătoare se mai Fiindcă drumul fie care circulă ce şcoală, prin munca patriotică a cc- ( zie tehnică, cvilindu-se astfel com adus-o muncitorii din secţia dc pre
dul cum lucrătorii cooperati înlîlnesc şi la frizeria nr. 1, coa tăţenii din comună jioutc constitui tăiaţilor s-un economisii, peste 31.000 cesară unei activităţi neîntrerupte, plet opririle accidentale. De aseme lucrare prinlrc care amintim pc SU-
precum şi procurarea do noi maşini
vei meşteşugăreşti „Mureşul" fură, loto nr. 2, mecanică pre aricind o oglindă a gospodarilor sa Ici. şi utilaje care să ducă la imbunătă- nea au lost comandate două maşini 10 Enicric, Petru Mozeş, loan C.ri-
din Alba Julia sc achită de sar cizie, reparaţii radio şi altele tului, localnicii au liotănl să-l pie- Ca nişte buni gospodari, mujori- tirea calităţii şi la sporirea numărului noi de şic*(nil şi este în curs de mon goraş, Alexandru Bala, Rudoll BIolc,
cinile cc le revin am făcut zi unde cooperatorii sc străduiesc truiuscă Duminici la tind, maşina tatcu locuitor ilar, şi-nu spoit şi faţa dc sortimente dc marmură tiuită. taj gaterul nr. 0. Prin punerea în Şlelan Cltiraş, Alexandru Dclapcla şl
lele trecute o vizită prin cîtcva să deservească populaţia in gospodăriei a transportat balast, iar dele caselor dind salului vn aspect funcţiune a noului ulilaj, capacita alţii, care şi-au depăşit cu regulari
unităţi, lată cele constatate. mod conştiincios şi prompt. colectiviştii in timpul lor liber au sărbătoresc .V-au fost neglijate nici Traducerea in viată a pianului tea de prelucrare va spori simţitor. tate sarcinile dc plan, executind nu
mai lucrări de calitate superioară.
astupat gropile, au nivelat, drumul alic lucrări. La pădure s-an amena M.T.O. a fost o preocupare perma întreprinderea „Marmura" din Si
Ctieva măsuri Veniţi săptămînă viitoare pc o lungime dc aproape 2 hm., au jat peste 7 km dramuri, s-au re nentă a orqani'aţîci dc partid şl a mcria execută şi o seric de lucrări La indicaţia organizaţiei de partid,
cură((it peste 1.100 ml. şanţuri. parat pndc(ele dc pc drumurile co conducerii întreprinderii. Cu toate conducerea telinico-administrativă a
Cerinţele mereu crescîndc ale De obicei acesta este răspun munale că ne aflăm abia la jumătatea anu de montaj şi placare cu marmură a analizat dc curîiid posibilităţile de
Xo(iunca itc curent electric s-a în
populaţiei au determinat con sul cu care Mihai Tuharschi îi cetăţenii demult prin pai tea locului. Locuitorii salului Cricău an şi pro lui, multe obiective a căror terme noilor construcţii. Pentru executarea îmbunătăţire a procesului de produc
ducerea cooperativei meşteşugă întimpină pc clienţii care vin iecte dc viitor. Vor să termine con ne de execuţie erau stabilite pen unor lucrări de calitate, au fost con ţie şl a luat noi măsuri tehnteo-or-
reşti „Mureşul" din Alba Iulia să să-şi ridice comenzile încredin Mărturie stau cele peste 230 aparate strucţia şcolii dc S ani, să constru tru trimestrele IU şi IV, au fost de stituite echipe de montaj formate ganizatoricc menite să ducă la creşte
întreprindă o seric dc măsuri ţate unităţii dc croitorie din de radio. Au apărut dc asemenea iască un nou pod peste Valea Cn ja in făptuite, pc lingă role prevă rea productivităţii muncii. Astfel se
în scopul lărgirii gamei dc pres- Zlatna. Mihai Tuharschi este şc antenele celor două televizoare care cău/ni, in centrul sulului, să amena din muncitori cu o înaltă calificare va trece la valorificarea prafului
lări dc servicii. Astfel, în pri ful acestei unităţi şi se întîm* se găsesc deocamdată în sul. Doar jeze toate dramurile. Construiesc zute pentru primul semestru al anu profesională, echipe care dc curînct rezultat de la frezele de tăiere din
mele şase luni ale anului au lost plă foarte rar să onoreze la timp la - marginea satului. Craiva \.\com7. 1 pentru ‘n^şr 'fauri'- n venin demnă, lui. Astfel, în furiera Pietroasa s-a au lost dotale cu două noi maşini dc cariere, se va extinde rampa de în
deschise secţiile de slrungăric, comenzile cetăţenilor. Nu poate unde s-an construit in anii din urină construiesc pentru că acesta este sen deschis un nou punct dc lucru a tra- găurit placaj de marmură. In pre cărcare clin gara Volslova fn vederea
vulcanizare, reparaţii croitorie, să sc ţină de cuvînt fiindcă, cîtcva casc, becul electric nu ardea. sul zilelor pc caic le trăim. hilujui care a îosl dat în exploa zent inonlorn de Ia „Marmura" Si trecerii la încărcarea mecanică a
două ateliere de tîmplărie la alît el cit şi Nicolae Vinţan lu Cetăţenii Stnnciu l'lorian. Troian A. O. tare încă in luna mai ; la Boinpo- marmurei, se va prelungi linia fera
Alba Iulia, iar la Zlalna s-a des crător la aceeaşi unitate „n-au Chirilă. şi Emil Chirilă au propus mcria execută luciârilc de placare a tă dc la secţia prelucrătoare din
chis o unitate de reparaţii ra timp" să se ocupe de lucrările extinderea refclri electrice şi la ca- loc a îost atacat un nou punct dc noii Universităţi din Timişoara, Iu- Siineria cu ajutorul căreia va II
dio şi una de loto. 0 serie dc cooperativei. Au multe comenzi sele lor. Oamenii n-au slal mult. pe J cvilatâ aglomerarea şi blocarea va
unităţi cum sînt cele dc repa particulare de executat. ginduri şi s-an apucai serios de tren- A Pe scurt goanelor. far penlru îmbunătăţirea
rat radio şi televizoare, croito bă. In scurt timp au tăiat şi fasn- ^ condiţiilor dc muncă sc va modifica
rie comandă, rcbobinaj, repara Lipsesc pantalonii nat lemnul din pădure, an săpat gro- ^ instalaţia dc la cuptorul abraziv şl
ţii frigidere, aparate electrice dc pilc şi au plantat 20 de stil pi. Peste ^ de corespondenţii voluntari
uz casnic, reparaţii stilouri şi Nu c o glumă. Este un fapt r.ităva vreme, sc va aprinde şi aici allelc. Prin traducerea iu v|a|ă a
instrumente muzicale din Alba întimplnl. Tovarăşul Ştefan Ra becul electric. 0 Consiliul de conducere aJ G.A.C. construit un drum forestier dc acces, recoltare şi conservare a singclui, noilor măsuri şi a celor a căror
Iulia au fost renovate şi dotate ţiu din Hunedoara a dat la cu Chibzuind mai pc îndelete colecti din sŢfouî Roz, raionul liwi a organi pc o distanţă de 500 metri, care face focind primele donaţii. Printre cci termene de execuţie nu lost prevă
cu mobilier modern. răţat boiangerici din Alba Iulia viştii din Cncău au hotărît .* „AV zat recent o excursie prin regiune la legătura între drumul ce duce la caro s-au prezentat la 6talia de recol zute a îl executate in semestrul
un costum dc haine După o pe
Pentru o mai bună deservire facem şcoală nană. $i o s-o ridi care au luat parte peste dO colecti cabana Da.leîa şi un nou canton silvic tare a sinyelui se numără şi tov. 11 (captarea prafului de la mefara
a populaţiei în unităţile de croi rioadă de timp omul s-a dus căm prin forte proprii. Prin contri vişti fruntaşi. In drumul lor colecti amenajai aici. Printre cei care s-au Eugen Cuti, Mihai Diina, losif Pricop, d* mozaic pentru a putea fl vag,
să-şi ridice hainele de la centrul
torie, conducerea cooperativei a buţie voluntară şi cu ajut mul. stalu viştii au vizitat staţiunea balneo evidenţiat în această acţiune se nu loan Iancu. losif Sznbo, Violor Slo-
luat măsuri dc şcolarizare a lu din Hunedoara. Aici surpriză. lui. n s-o tei minăm repede". De la climaterică Călan Răi şi parcul cu mără şi Iov Vaier Costca, Vaier rher, Emil Pichet. Îs trate Dumitru. lori ficat, înfiinţarea unor staţii de
crătorilor. Peste 30 cooperatori Haina era curăţată, călcată, iar gind. In faptă n-a trecut prea mult. zimbri din masivul Rclezat. Excursia Sălăşan, Petru Lelîuga, Iustin Coman, (S. MAFTEI) mozaic fa Moncasa şi Ruşchiţa, ex
pantalonii... lipseau. Dc la boian-
sini înscrişi şi participă la S-au procurat, in întregime materia s-a (ŞuTtfTat dc o unanimă apreciere Aure! Tîr. (P. UNGUR) tinderea staţiei cte prelucrare pentru
cursurile de ridicare a calificării gerie costumul a fost aşa dc lul lemnos, ficiul beton. cimentul, (T. ŞTEP) • Mobilizaţi do deputaţi, locuitorii producerea dalelor, a pardoselilor
profesionale. Ca urmare a măsu bine ambalat incit pantalonii s-au transportat, peste 152 mc. pie ® Colectivul dc muncă al ocolului • La exploatarea minieră din comunei Pianul dc Sus, raionul Sebeş,
rilor aplicate cit şi prin munca n-au mai sosit la destinaţie. Dc triş şi nisip Oamenii se pregăteau silvic din comuna Pui a iniţiat o Iru- Petrila numărul donatorilor dc sînge participa intens la înfrumuseţarea mozaicate ş.a.|, vor face ca materia
deslăşurată de cooperatori. în altfel, asemenea încurcături sc dr eonstiucde In prima duminică movisă acţiune dc muncă patriotică. onorifici creşte în fiecare lună. Dc comunei lor. Ei au plantat 320 pomi primă să fie Integrat valorificată, far
primul semestru de activitate mai înlimplă. Tov. Constantin cînd s-a lintărit începerea săpăturilor curincl, numărul lor s-a ridicat la 150. ornamentali, in faţa clădirii sfatului productivitatea muncii să croascâ
Creţii din Hunedoara a apelat la
s au obţinut beneficii în valoare firntiu fundafie, nu ieşit la muncă Cei 2-1 salariaţi prostind peste 320 ore popular au amenajat un parc. au cu simţitor.
de peste 257.000 lei. serviciile boiangerici din Alba cu hirtele, thnăcoapr, Inpeli. 120 muncă patriotică şl reatizînd econo Dintre aceştia, recent. peste GO de răţat 6utc de m l, şanţuri şi au repa
Iulia şi a fost servit foarte mii tn valoare dc peste G.000 lei, au mineri s-au prezentat la staţia dc rat trotuare. (V. BARBU) 1 S. POP
„prompt". In trei luni. Şi asta
Unităţi de bună deservire
numai în urma scrisorilor rc
Croitoria dc comandă din Al petate pe caic lc a adresat co
ba Iulia. A intrat un cetăţean. operativei, căci tov. Nicolae
Dorea să-şi facă un costum de Klein, şeful unităţii, a uitat să-i LABORATOR
haine cu materialul cooperativei. mai expedieze bluza de vînt.
Zaliaric Acbim, şeful unităţii s-a
oferit politicos să-i prezinte ma Din vizita întreprinsă prin Dc la un pupitru, un om conduce prin cure. din interior spre exte „zboară", lăsind in urmă viteza su eu o viteză de cîteva ori mai mare la problemele pur ştiinţifice. In la
terialele cooperativei, săi reco cîteva din unilăţilc cooperaţiei micul avion, care jucc in aer toa rior. sc pnncctmză un jet de aer. netului — ) 200 km pe oră — care ca viteza sunetului. Fireşte, această boratoarele sale se fac experienţe
mande cea mai frumoasă stofă. meşteşugăreşti „Mureşul" din tă gama dc mişcări posibile, pe baza Putem spune zu „am căzut bine : nc speria piuă acum cifiva ani) — viteză fantastică a undei dc şoc aic şi sa pun la dispoziţia industriei
Apoi i s-au luat măsurile exacte, Alba Iulia sau desprins şi o se mior srnplc apăsări pc butoane. In această aripă, dc o construcţie spe gloria stillcrici subsonice începe să loc intr-un timp extrem dc scurt, noastre soluţii noi intr-o seric de
după care î s-a recomandat să rie de deficienţe. Conducerea Iută, pe un panou asemănător ta cială, serveşte cercetătorilor \ntr-una pălească, fără a-şi pierde lotuşi ne dc ordinul zecimilor dc miluit dc. probleme practice c a : încercări ae-
treacă peste o săptămînă pentru cooperativei va irebui să ia mă din cele mei importante probleme cesitatea. Trec pc primul plan insta secundă. Astfel, iui model dc ari lod inamice pe machetele autobuze
blourilor
dc comandă dintr-o uzi
efectuarea primei probe. suri grabnice ea în cel mai scurt nă, ace indicatoare arată, la fie tic aerodinamică la caic lucrează co laţiile unde sc realizează viteze su pă sau dc vehicul aerian care sc lor produse de Uzinele „7 ador Vla-
Pentru a putea fi respectate timp să le lichideze. în scopul care inifcurc a avionului, mărimea lectivul condus dc acad E Carnfc.lt. personice. găseşte în c-nnera dc timp ultra dimircscu", sau încercări pe machete
zilele dc probă şi livrare, în uni îmbunătăţirii continue a deser loifclur caic ian naştere in cor directorul Institutului şi anume hi- scurt, poale îndeplini condiţiile zbo dc avioane utilitare vomincşti, pro
tate au fost introduse grafice virii oamenilor muncii. pul său, in încleştarea trepidantă cu pcrsustcntalia — mărirea port antici D e c îte v a ori rului la o viteză de circa 3—1 km pe be asupra prototipului miei ambar
dc execuţie. Respectarea lor, aerul, aripei dc avion cu ajutorul unor je v ite z a s u n e tu lu i secundă. (Prima viteză cosmică este caţiuni cu tracţiune aeriană şi a
planificarea judicioasă a muncii A OARCA „vehiculului cu pernă de acr“.
„K e aflăm în secţia de aetome- turi de aer, lat cm le sau longitudi dc S lini pc secundă) Studiul aces
canică a Institutului dc mecanică nale. Insrînnă’atea rezultatelor in a- Să nc îndreptăm deci spre ..su- tor viteze este foarte important din Alaiuri de oamenii dc şliinfă lu
aplicată ,,'fraian Vuia“ din Bucu ceastă direcţie este uşor dc închi flcria supersonică“ a Institutului, a punct de vedere ştiinţific şi practic, crează aici numeroşi tehnicieni şi
Din activitatea spitalului unificat — reşti. Mai exact, în canina dc stu puit : ameliorarea c.ulitătiloi dc cărei existentă se anunţă dc departe dar el pune probleme, foarte grele. muncitori a căror irudtă calificare
diu a sul lei ici subsonice, unu din portantă duce la posibilitatea scur printr-un vuiet puternic, asemănător Şi cel mai dificil nn este dc fapt constituie un (actor de bază al tu
turor succeselor ştiinţifice. Citul in
zgomotului furtunii De altfel, aceşt.
realizarea acestor viteze
uluitoare,
Lupeni instalaţiile cele mai moderne ale tării aripei şi deci la obţinerea unei vuiet, unco~x înăbuşit, alteori răbuf ci să pn(i surprinde şi măsura exact tri in atelierul dc tîmplărie, unde
sporite
viteze şi maiiinbiHlăfi
a
Institutului. Dc fapt. macheta avio
nului. sau pro filele de aripi, pe care avioanelor. In această problemă, nind cu putere, este un element ca fenomenele nrrouin unire care se pe sc lucrează cele mai complicate mo
Datorită muncii depuse de în oraşul Lupeni nu a apărut nici sc fac cxpcricn(c, exact in condi acad E Carafoli a clahoial unele racteristic rd activilă(ii de aici. Dc trec bl mialei şi in nuda dc şoc, in dele dc aripă, dc chcc ele., la care
personalul medico sanitar al spi un caz de poliomielită. ţiile zborului in aer, nu se mişcă, ternii ştiin(ifuc rriginnlc ane. pre departe, clădii ca vuieşte surd, iar acea clipită, de W (did dc ori nun însăşi calitatea necorcspunzăloarc a
talului unificat din Lupeni, popu O intensă activitate s-a desfă dar acest fapt nu influenţează ci zentate toamna trecută la Stochholm. înăuntru puică trepidează. Suflertde. scurtă, decât secunda. Aceasta este o unui clei de lipit ponte deforma
laţia a fost ferită de epidemii, şurat şi pc latura educaţiei sa taşi dc puţin czullnlul experienţe nu fost primite cn mu interes dc de diferite dimensiuni, comprcson- problemă nouă a ştiinţei şi tehnicii, rezultatele ob(mutc, unde toate
iar tratamentul bolnavilor s-a uitare. In acest scop s-au ţinut lor, pentru că oamenii dc ştiinfă, oamenii de şliinfă din alte fări. rde, ventilatoarele, tuburile de şoc. in care literatura dc specialitate este obiectele eonfec(ionale sînt numai
efectuat cu eficacitate. 19 conferinţe la staţia de radio- fac să sc nii^te aerul, cn viteza do Menţionăm totodată şi lucrarea dc constituie împreună un vast labo destul de săracă. Specialiştii noş unicate de o desăvirşită fineţe şi
In unităţile de consultaţii am ficare, 29 conferinţe la cluburi, rită. pc lingă macheta ce stă pc loc. mari proporţii dc curbul apărută rator in cmc ocrul este supus celor tri au adus insă contribuţii impor precizie; cînd vezi păienjenişul a-
bulatorii, în primele şase luni cămine culturale şi colţuri roşii, ceea cc, din punct dc vedere aerodi „Studii dc aerodinamica hipi'isuilcn- mai diverse probe imaginabile. Mii tante prin metode şi instalapii ori metilor de fire şi firişoare, tuburi şi
ale anului s-au efectuat 126.459 3.500 convorbiri sanitare, 69 lec namic, este imul şi acelaşi lucru. In ta{ici", dc N Patranlca, membru şi milioane de metri eubi dc aer ginale, prin aparatură de cea mat tubulc(c, care pornesc dc la apara
consultaţii, din care 12.010 la do turi în colectiv, 133 lccţh şi in felul acesta, aplicarea „teoriei simi corespondent al Academici R P.R sini suflaţi, presaţi, refulaţi, învir- mare precizie, executate ea mijloace tele dc măsură, ea dc la adevărate
miciliu şi în colectivităţi. structaje. litudinii aerodinamice" dă posibili Cercetătorii au supus verificării tejafi. făcuţi să treacă prin dife proprii. Colectivul care a realizat creiere electronice — î(i dai seama
Activitatea mcdico-sanitară a primul tub de şoc supersonic şi dc conlribu(ia extrem de prefioasă
In cele patru circumscripţii tatea simplificării cercetărilor, ob- practice şi uncfc rezultate noi ale rite „capcane“ construite meşteşu
fost sprijinită şi dc echipele de
sanitare teritoriale s-au dat cruce roşie. Astfel a fost orga (inindu-sc rezultate foai/c apropia Institutului, privind avinamdc cu git, pentru a Zinulgc secretele dc apaialurn dc măsură aferentă, cam pc care inginerii, tehnicienii şi mun
citorii o aduc icalizărilor obţinute.
45.130 consultaţii din care 25.951 nizat concursul grupelor sanita te dc cele date dc condiţiile reale. decolare şi aterizare la verticală. pus din inginerii Lucian Dumitres-
Spre prin:, vuietul suflcriilor se
la adulţi şi 19.209 la copii. In re din Lupeni, cvidenţimdu-se Suflcria are o cameră dc experien avioanele cu nutopilot, plunoarclc caic ştiin(a arc nevoie. In sullorin cu, l. Iatiab şi A. Znhnrcscn, a fost linişteşte şi clădirea încetează să
primele luni ale acestui an, oa grupa Filaturii şi a circumscrip ţă dc scc(iune dreptunghiulară, cu dc marc viteză clc., cercetări da supersonică cu patru comprcsoarc, distins cn Picniinl „Aurel Vlaicu"
menii muncii din oraşul Lupeni ţiei I sanitară. o secţiune dc 2,5X2 m in caic, cn torită că) era şcoala romîncască dc ca şi in suflcria „machetă" sc pot al Academici R.P R. pc anul 1061 vibreze. Ai impresia că ai pus iarăşi
piciorul pc puminl, după un
voia)
au primit 256.109 consultaţii. ajutorul unei elice enorme, acrul aerodinamică. care arc în tradiţia Intre timp, laboratorul dc viteze
In asigurarea asistenţei medi realiza viteze piuă la aproape de aerian condus cu calm şi energie de
Activitatea sanitaro-antiepîde- cale, precum şi la îmbunătăţirea este făcut să circule, „suflat" cu vi ei figuri glorioase ca acelea ale lui două ori viteza sunetului; datorită supersonice a pus în funcţiune un un colectiv de oameni de ştiinfă,
mică a constituit o preocupare stării sănătăţii populaţiei s-au teze destul dc mari. (200—300 hm! 7 raion Vuia, Aurel Vlaicu, II. C.oan- „tuburilor dc şoc", limita vitezelor nou tub dc şoc. hi per soaie, unde vi tehnicieni şi muncitori, a căror ac
principală a personalului spina evidenţiat dr. Voronea Şcrban, oră). Aci sc verifică experimental dă şi alţii, (ine pasul cu cele mai teza dc şoc atinsă face îneci un salt tivitate susţinuta asigură prezenta
lului unificat. Astfel, s-au efec cir Nicolae Ştelăneseu. dr. Ni numci oase studii teoretice făcute de moderne cercetări făcute pe plan experimentate a putut fi împinsă şi în direcţia vitezelor astrnnautice a- şi prestigiul fă ni noastre inbr-xtna
tuat 28.582 diferite vaccinări şi colae Aldica, dr. Gh. Rusii, dr. cercetătorii Institutului in domeniul mondial. mai sas. In aceste tuburi, aerul com minl.it e din ramurile cele mai importante
revaccinări, dintre care cea mai Boris Adesman, surorile Maria vitezelor subsonice fn momentul de Dar (fiindcă iste şi un „dar”), primat puternic, năvăleşte Ia un Dar un trebuie să se c'cadă ci ale ştiinţei şi tehnicii moderne
importantă a fost vaccinarea şi Bagy, Elisabeta Crainic, Maria fa(ă, pe platoul ’dc experienţa sc fată dc nivelul mereu mat ridicat moment dat în camera dc experien taşi de puţin că preocupările aces NICOLAE SCARLÂTE.SCU
revaccinarea contra paralizci in Madah şi alţii. găseşte o porţiune ’de aripă de avion, al vitezelor atinse in aerodinamica ţă (prin spargerea unei membrane). tei secţii a Institutului se limitează redactor la Agerpres
modernă
acest
nivel
(parcă
şi
fantile care a cuprins 17.^27 per GR. GOANŢA avirtci pe muchie o 'despicălură fină.
soane* In urma acestei măsurii corespondent 7-rr