Page 31 - 1963-08

Ni\ 26S0 DRUMUl SOClAUSMpUn Pag. 5

în s e m n a te

d e p ă ş iri Chezăşia înfăptuirii angajamenfu
d e p lan
A cum pe graficul întrecerii so- In cadrul adunărilor generale ale de primire, fi alte înfăptuiţi ce au
cinlistc de la fabrica de aglo­ organizaţiilor dc bază ce au avut condus la îmbunătăţirea continuă a
Sfîrşitul lunii iulie a adus o merare a CS. Hunedoara ie înscriu loc la începutul lunii aprilie s-a procesului dc producţie.
satisfacţie deplină colectivului zilnic ciieva zeci, sau sule de tone dezbătut cu toată tăria problema Tot In propincica oamenilor a
de muncă al fabricii de conser­ de aglomerai peste f>lan. In drep- recuperării minusul ni fi înfăptuirii fost reorganizată fi întrecerea so­
ve din fructe şi legume Haţeg. tul celor trei brigăzi (de ftc cele angajamentelor luate în întrecere. cialistă. Fa a început su fie nrmu-
trei schimburi) se adaugă mereu, Trebuia luptat cu lipsurile interne. ntă zilnic, pe bază de punctaj
Desfăşurînd larg întrecerea so-
iar uneori se scad, zeci sau sute de Comnniftii nu ajuns la concluzia co Puncte se acordă brigăzilor nu nu­
ciaJistă, muncitorii, inginerii şi fiu nete. este necesar in primul rind su fie mai pentru realizarea planului dc
tehnicienii de aici au realizat Atunci cînd so inthnplă să scadă respectate întocmai instrucţiunile producţie fi a calităţii ci. ci fi
planul valoric al producţiei glo­ punctajul In careva dintre brigăzi tehnologice fi disciplina muncii, upui pentru fcdul in care sc respecta to(i
este semn că ea a provocat o greu­ agregatele să (ic bine întreţinute factoni cc o influenţează : dacă pre­
bale şi marfă în luna trecută în
tate celei ce a urmat-o sau n-a res­ fi exploatate cu cea mai mate grijă. darea agregatelor so face in bunii
proporţie de 118,07 la sută şi pectat calitatea produci iot. uri pla­ De aceea, fiecine dintre ei fi-a asu­ stare, dacă se respectă granulaţii
respectiv 120,50 la sută Ince- nul. Faptul constituie de fiecaie da­ mat sarcina de a deveni un ade­ cocsului fi culcai ului etc Iar pentru
pînd din luna trecută, colectivul tă subiectul unor ample ductilii, vărat agitator la locul său de mun­ ca recuperarea minusului să fie
atit la nivelul conducerii secţiei, că, să lămurească tuturor aceste ce­ cit mai stimidntivu, al a fost defal­
acestei fabrici produce şi sorti­ cît şi al brigăzilor. In cadrul unor ri uf c fi să vegheze Ia traducerea cat pa bngă.i In (ciul acesta în­
mente noi de compoturi : ringlo’ ! scurte jcdin(e de grupă sindicală, lor în vin fu. I ii plus. pi in Iîntărirea trecerea a iiipiins toate comparti­
sau ale organizaţiei dc partid, oa- cc au adoptat-o. au prevăzut ter­ mentele de activitate, devenind vie
te, zmeură şi afine. In mod deo­ I menii analizează cu interes cauzele mene de recuperare a producţiei ros- fi însufletilouro. Pc graficul ei an
sebit ş-a evidenţiat în întrecerea / care au pricinuit neajunsuri fi trag tante, măsuri teliiiico-orgnnizntoi ir.fi început a se înregistra zilnic depn-
socialistă brigada condusă de t la răspundere pe cei vinovaţi Aşa fi sarcini penhu organizaţiile de. firi de plan în dreptul fiocăici bri­
V se face că obstacolele sini repede ninsă. găzi. iar minusul de la începutul
muncitoarea Jrma Rill ( înlătui ale, iar realizările in conti­ P crioada care a urinat a fost anului să scadă continuu. Afa incit
nuă creştere. . deosebii dc anumită. ltulntin in ziua dc 25 mai a (ost înscris
NICU SUUCHEA
p inii a ajunge aici insă, aglo- pentru (raduccica in viată a hotă- primul mate succes : colectivul bri­
PE PLAJA DIN MAMAIA corespondent meratoriflii au străbătut un firilor adunărilor generale s-a dez­ găzii l-a a recuperat răinîncrca in
drum destul de spinos Primele luni lănţuit. pe toate fronturile. Agita­ ui mă. Pc întreaga sec(ic, acest eve­
ale anului, cu gerul neobişnuit de torii, comnniftii. so străduiau să ex­ niment a avut loc la data do 2S moi
aspru, le-a dat undi de furcă. Adău­ plica fiecărui om importanta recu­ — cu trei zile moi devreme decit se
P i a p ă I i i m I Cooperativele de cred if gind u-se la aceasta unele deficien­ perării minusului fi realizării an­ prevăzuse.
te în exploatarea fi întreţinerea a- gajamentului. precum fi căile prin ue.uria rglomcintorifiilor n fost
Au trecut şapte luni de activi­ dicioasa a maşinilor, s-a trecut Un ajutor financiar gregotelur, în apr.avLzinniuta cu iili- cure se poate ajunge nici. Orice marc. Dc alunei întrecerea lor
tate din acest an, perioadă în la reorganizarea locurilor de terii primo, o saric dc abateri, du abatere de la disciplina le/imln- a marcul o nouă etapă: începutul
care colectivul de muncă al în­ muncă. Secţia lacătuşerie a fost ai ţărănimii colectiviste la instrucţiunile. Lchnolo.gicc. rănii- gic.ă sun de producţie era semna­ luptei pentru icotizarea aji gaj ameţi­
treprinderii de industrie locală mutată într-o nouă clădire, fiind ncroa in u.rmă s-a accentuat, ujnn- lată. Se convoca de urgentă aduna­ tului anual. Fa continuă acum cu
din Alba Iulia a obţinut succese dotată totodată cu o nouă presă Conslihiitc în anii 1956—1957, coo­ ţ>crlş numai oîle 13 membri noi fie- girul la un moment dat la circa rea grupei sindicale fi sc punea în intensil'uLc sporită La măsurile n-
importante în realizarea sarci cu excentric de 25 tone. perativele de credit au desfăşurat o care si au încasat cite 2.000-3.01)0 lei 15.0110 tone aglomerat. 7 rebuiu deci discuţie Oamenii, Ic condamnau fi plicale pcnlru i/nlm>jă.';u(ire.a proce­
nilor de plan. Mobilizaţi de or­ Pentru continua îmbunătăţire activitate todiiica în ajutorarea (imn roiul social, pe cînd Împrumuturile găsită cea mai scurtă fi mai sigură luau atitudine, propuneau măsuri sului tle piodnclic sc adaugă mr-
ganizaţia clc partid, avînd exem­ a calităţi) produselor s-au orga­ ciara reciproca a ţărănimii muncitoa­ neacliitalo in termen se ridică la su­ cale pentru ie firea din impui. Mi­ pentru a nu si nmi repeta. In Jelui icn ult-cle. Oamenii ifi /icrlcclimicn-
plul viu al comuniştilor. întreg nizat schimburi de experienţă. re şi a celorlalţi oameni ai muncii, mo intre 15 000-20 000 lei la fie­ nusul trebuia recuperat cil mai grab­ acesta simţul im de răspundere s-a -ă continuu iii (Iod el o do muncă, iar
colectivul dc muncitori, tehnici­ In cursul lunii iulie, dc pil* prin acordarea unor importante îm­ care unitate. La fel şi cooperativa de nic ! Aceasta cu util mai mult, cu întărit Cu ocazia consfulînnlor dc elanul lor veşnic, tren: Ca do­
eni şi ingineri s-a străduit să dă, a avut loc un schimb de prumuturi băneşti în condiţii avantar credit din oraşul Haţeg continua să cit la începutul o nul ui s-nu angajat mulă stan realizările : depăşirea
înfăptuiască în mod exemplar Joase pentru producţia agricola se pr(*2inte cu col mai mare voliun să dea patriei peste plan -tl.tit/0 tone producţie, pe grupe fi secţii ci an planjitui pe trimestrul II cu H..V la
sarcinile de plan. Dacă în pri­ experienţă la sectorul ceramic procurarea dc animale, procurarea dc <Ic împrumuturi neachilale tn termen K aglomerat. început să milă cu propuneri dc mă­ sută fi cu peste 2 SdtJ, tona in luna
mul semestru al anului sarcini­ Sîntimbru, la care au fost invi­ materiale de construcţii precum şi (peste 20000 lei), din care cauză nu ( Cum ne vom respecta angnjnincii- suri valoroase. Afa s-a ajuns ta iulie. l’Je sini. după Cum spunea
le de plan la producţia globală au taţi muncitori fruntaşi de la fa pentru alte nevoi gospodăreşti pot’ fi satisfăcute nevoile dc împrumu­ / Iul ? Cum vom recupera rumîmn ca MlpruinălluiCn pe,le f ilor jgheabul dor tov \ icul ac Pogon, secretarul orga­
fost realizate în proporţie de 111 brica dc cărămidă din Pricaz. De la constituire şi pînă în prezent, turi băneşti alo ailor membri. r in urmă? Frâu iniiebăcile ce fi Ic de la banda inel alică de expediţie, nizaţiei. dc bază din schimbul D,
la sută, în luna iulie acelaşi in cele 21 coperative de credit din re­ Aceste lipsuri se datorC60 în pri­ J punea atunci fiecine membru ui ro- inti oduci’i ea up(t In răcirea retu­ chezăşia înfăptuirii angajamentului
dice a fost depăşit cu 25 la su Intr-un schimb dc experienţă au giunea Hunedoara au acordat împru­ mul rind slabei preocupări a consi­ j Icclivnlui lu.r răspunsul l-ou. găsit rului in buin henri dc expedific. (Vumt-
tn. O creştere simţitoare a înre­ fost şi muncitorii din secţia muturi băneşti In valoare de peste liilor dc conducere şi salariaţilor coo­ \ tot ci Completarea : ularrlnr la silozurile CM. COMŞIJTA'
gistrat şi productivitatea muncii tîmplăric, la I.T.L. din Lugoj. 27.000.000 lei. Numai tn anul 1963 perativelor, care nu şi-au dus la În­
Pe primul semestru ca a fost Pornind dc la rezultatele ob­ au fost acordate împrumuturi pentru deplinire sarcinile trasate de adu­
depăşită cu 10 la sută iar pe lu­ ţinute, colectivul întreprinderii nevoi gospodăreşti şi familiare în va­ nările generale şi în al doilea rlnd
na iulie cu 12 la suta. şi-a luat angajamentul ca planul loare de peste un initiop lei, pcnlru conducerilor uniunilor raionale care A jutor prefios
O contribuţie importantă la procurarea de animale de producţie nu le-au sprijinit în suficientă mă­
pe luna august săi realizeze în
realizarea acestor indicatori şi-au numai 22 de zile. peste 100000 lei şi pentru procurarea sură şi nu le-au tras la răspundere Trecuse de miezul nopţii cînd tre­ — Tovarăşe mecanic. i‘ă rugăm să pentru a asigura linii libere fn(eles6
adus-o şi unele măsuri tehnico- de materiale de construcţie şi alic pentru ncîndcplinirea acestor sarcini. nul nr 21.20,1, upai finind uzinei nC dufi o mină dc ajutor. La nefas­ cele spuse dc impiegat fi so sfătui cu
organizaloricc aplicate în cadrul Inq. I). MAG!)A cheltuieli necesare construcţiilor peste Pentru a îmbunătăţi continuu acti­ „Victoria” Cuinii, după ce Irunspui- tă oră. în plin virf de trafic, slafin fochistul Cuiol Ghilcuf Cei doi co-
întreprinderii. Astfel, la secţia şeful serviciului producţie al două milioane lei, vitatea consiliilor de conducere, sa­ tase o încărcătură de semicocs In sc va bloca din cauza multor trenuri niuutşli de pe locomotivă nu hntărit
sîrmă, pentru o folosire mai ju­ I.I.L. ,,Uona“ Alba Iulia An dc an a crescut şi numărul lariaţilor şi organelor dc îndrumare Hunedoara, a fost garai pc linia un­ sosite fi a altora cure urmează să să ajute pc ceferiştii din static
membrilor cooperatori. In prezent coo­ şi control n cooperativelor de credit sprezecea din stafia Simri in-călători. sa.se axe a. Ar fi necesar sâ rrgaiăm Auzind despre cc este vorba, impie­
perativele de credit numiră peste le revine obligaţia de a lua toate mă­ Aici nu aştepta altceva dccît indic a fia trenul peste un convoi dc vagoane dc gatul îşi făcu repede calculele ji
In Editura acţrosâîvîcă a aoăruf 25.000 de membri cooperatori. Numai surile pentru lichidarea lipsurilor cc semnalului luminos de ieşire pentru la luna zecea . după puţin timp licitul uzina! plecă
văz mc
Mecanicul Vulcriii Honcf
in anul 1903 s-au înscris 1 400 mem- se mai manifestă. a sc înapoia la stafia Călan-băi după încă de la inharea in stafie frăiniil- din static, rcmorcînd în plus 5X va­
goane cu un tonaj de SUI tone fi ln-
TRAI AN PRISLOPEANU
Cum obţinem producţii mari de fructe bit. Fondurile proprii ale cooperati­ şelgl biroului cooperative o nouă încurcai ură. Deodată, lingă tărilc ceferiştilor de aici, cmc mane­ sînd în urma sa două linii tihne.
marchiza locomotivei apăru impiega­
velor de credit se ridici la suina
de 3,800 000 lei. Ele sînt folosite ex­ de crodit de la U.R.C.C. Deva tul de mişcare : vrau vagoanele pc capete de linii EMIL CUETU corespondent
M. NICHIFOR clusiv pentru acordarea de împrumu­
preşedinte ol G.A.C. Molul cu Flori turi bineşti membrilor care le so­
Autorul lucrării împărtăşeşte net realizat din sectorul pomicol licită. însemnate cantităţi de legume
unele metode folosite în cultura a 1 ost de ‘165.000 lei. Rezultate bune in activitatea dc În­ Cercetări privind lubrificaţia cu gaze
pomilor dc colectiviştii din co Autorul descrie lucrările dc în­ scriere a noi membri, încasarea fon­ livrate de G.A.S.
mu na Malul cu Flori din regiunea grijite exccuialc de colectivişti, dului 60cial subscris şi acordarea do Gospodăriile agricole de sleit Ui­ de legume pentru aprovizionarea
Arceş. îngrlişămintclc aplicate, acţiunile împrumuturi, au obţinui cooperati­ Progresele recente obţinute în pînă în prezent trebuie amintită mit zilnic pc pielei* oraşelor si uni­ populaţiei se datorcsle măririi su­
In urmă cu ani, în această co­ organizate pcnlru combaterea vele de credit din Vinerea şi (Dras­ tehnică, precum şi tendinţa con­ construirea unui motor electric tăţilor Ministerului Industriei Alimen- prafeţelor cultivate cu legume in
mună cultma pomilor roditori bolilor şi dăunătorilor, sc ocupă tic. raionul Drastic. Alba Iulia, Sis- tinuă de creştere a turaţiilor ma funcţionînd pe lagăre cu aer la tr.re însemnate cantităti de legume. timp. extinderii culturilor succesi­
sc făcea la intîmplarc. Ncnvînd de culesul şi valorificarea fruc­ ciori din raionul Sebeş, I li o şi Bâita şinilor, au creat posibilitatea de o viteză dc 23 000 rot/min. si a Do la iiicepulut umilm (de au livrai ve in majoritatea G.A.S.
material săditor, sătenii se mul­ telor si dc rezultatele obţinute din raionul Brad. Consiliile de con­ a utiliza pentru ungerea lagăre­ aproape *10/100 tone dc legume. Cele Iii aces.t an, gospodăriile agricole
ţumeau să înmulţească prunul, piin cultivarea plantelor agroali- ducere alo acestor unităţi muncind lor motoarelor nu numai uleiuri unei turbine pneumatice ma­ mai mari cnnlit.'di a» losl pred.de de do stat au prevăzut să aprovizioneze
astfel îneît această specie ocu montare printre rîndurilc de cu perseverentă si conştiinciozitate, şi unsori consistente, ci şi alte chetă de 40.000 rot/min. Totor cAlrc G.A.S din 'trusturile UucureşlU populaţia ui circa 15 la sută mai
pa 80 la sută din numărul total pomi. au dat dovadă ca merită pe deplin medii lichide şi chiar gaze. dală au fost elaborate peste 40 C’rişaim, Arad si Brăila. multe legume decit in anul Irecul.
al pomilor. Pe acea vreme părea Un capitol tratează despre or­ Încrederea ce le-a fost acordată de Lubiificaţia cu gaze, constituie dc lucrări ştiinţifice pc aceas­ Rea Uzarea unor producţii sporite (Agcrpres)
adunările generale ale membrilor, de
fi i ese ca pomii să rodească doar ganizarea muncii în gospodărie a conduce activitatea cooperativelor. una din preocupările principa­ tă temă, dintre care o parte au
o data la 2—3 ani. şi despic variatele posibilităţi fo­ Totuşi în activitatea unora din le ale Institutului dc mecanică fost prezentate la diferite con­ Vizita unei Jele gaţii comerciale
Acum colectiviştii dc la Malul losite pentru specializarea şi îm­ aceste cooperative se mai manifestă aplicată „Traian Vuia" clin Bucu­ grese şi conferinţe internaţiona­
cu Flori au recolte bune dc fructe bogăţirea cunoştinţelor horti­ unele lipsuri alît in cc priveşte mun­ reşti. Cercetările teoretice efec­ le ţinute în Uniunea Sovietică, braziliene în ţara noastră
an de an, Gospodăria arc o su­ cole ale celor caic lucrează ca organizatorică dc atragere a noi tuate pentru elucidarea acestei Anglia, Belgia, Statele Unite ctc. O delegaţie comercială braziliană reurl Delegaţia romină, condusă de
membri si încasarea fondului social,
prafaţă dc 630 ha livezi pe rod şi în brigada pomicolă. Autorul in­ cil si în ce priveşte disciplina finan­ probleme, au cuprins principa­ Ele au atras atenţia specialiştilor o vizitat tnia noastră tnlre 5 şl 7 au­ Vuslle Răulă, secretar general al
315 ha livezi tinere. Anul trecut sistă asupra legăturilor create ciară de restituire în termenele fţxale lele aspecte legate de funcţiona­ în problemele de lubrificaţie, gust, purtind discuţii cu o delega­ Ministerului Comerţului Exterior a
colectiviştii au valorificat 100 000 între gospodărie şî Staţiunea ex­ a ratelor din împrumuturi. Astfel de rea lagărelor lubrificate cu gaze asupra realizărilor ştiinţei romt- ţie comercială romină. Din delega­ fost alcătuită din reprezentanţi a\
kg mere şi pere, 70.000 kg pru­ perimentală pomicolă Voincşti, lipsuri sc manifestă la cooperativele şi au urmărit elaborarea unor neşti fiind citate în numeroase ţia braziliană, condusă de generalul Ministerului Comerţului Exterior şi
ai Întreprinderilor Induslrialexport.
Albino Silva, preşedintele companiei
ne, 12 000 litri ţuică, 30 000 kg legături care au contribuit la dez­ de credit din Tcius şi Benic, raionul metode dc calcul şi proiectare a lucrări şi tratate apărute în ul­ Pelrobras. au făcut parte El iezer Ba­ Petrol export şl Mineral tmport ex-
Alba, Pui. raionul Haţeg, care In
borhot pentru ţuică etc. Venitul voltarea acestui sector în G.A.C. decurs de 6 luni din anut 19G3 au în- lor. Dintre realizările obţinute timii ani pe această temă. tista da Silva, (ost ministru al mine­ poct.
lor şi energici, preşedintele între­ Convorbirile s-au desfăşurat In-
prinderii braziliene Vale de Rio Do- Ir-o atmosferă cordială şi s au refe­
ce, şi reprezentanţi ai companiilor rit Ia perspectivele sporim schimbu­
— Fulgerul electronic pe care De altfel, legătura studioului cu IVIrobas de Rio Doce, întreprinderi rilor comerciale romlno-bruzilione 1 n
institute ştiinţifice ca Institutul
T e i i n i e ă ş i a r t ă îl foloseşte are o lumină mai pu­ de medicină-faimacie, Institutul de stat specializate în produse pc- cadrul acordului comercial tn vigoa­
ternică şi mai uniformă care dă
re Intre cele două ţări. (Agerpres)
holiere, uliUije, echipament şl ruine*
jrosibilitatca filmării cu diafrag­ de iniramicrobiologie din Bucu­
Asemenea ziarului, pc care ne­ uşor de manevrat. Dc aici, nece­ me mici şi timp scurt ele expu­ reşti, Institutul politehnic din
am obişnuit să-l citim în fiecare sitatea continuei perfecţionări a cînd nu sc filmează la lumina zi­ nere. Rezultă ele aici o imagine Timişoara şi altele sc întăreşte
dimineaţă, jurnalele dc actuali aparaturii şi miniaturizării ci. lei, lămpile cil gabarit redus, ali­ foarte clară, în diferitele ci pla­ continuu.
mentate la mici
acumulatoare
lăţi, filmele documentare şi Jdine­ Vizii Inc! studioul, am observat nuri. Lumina fulgerului electro­ Fenomenul „cavitaţici" va figu­
le ştiinţifice — au devenii tot ca vechile şi greoaiele aparate de portabile. înlocuiesc greoaiele re­ nic, lumină rece, lucru deosebii ra, ca o secvenţă ce reţine prin
flectoare cu respectivele genera­
mai necesare omului modern. Ele înregistrat sunetele, montate pc toare de curent (de dimensiunile de important cînd e vorba de frumuseţea imaginii, şi intr-un
ne ţin la curent, prin intermediul un camion clc cinci tone, sînt azi filmat plante — are o distribuire film documentai de scurt metraj
ecranului, cu ultimele evenimen­ înlocuite pr intr-un singur magne­ unui camion), elimină căldura uniformă în spaţiu şi permite intitulat „Călătorie spre inima
produsă de acestea şi toate ne­
te politice, culturale, sportive in­ tul on cu tranzistor», dc dimen­ plăcerile legate clc ea. redarea cu fidelitate a celor mai Rcşiţci" (regizor Mirel Uiesu).
terne şi iniei naţionale, cu pro­ siuni foarte mici. Un minuscul diverse culori. Folosind acelaşi Nu mai trebuie argumentat că
gresele ştiinţei, cu realizările radioreceptor ataşat la el permite Talentul, măiestria cineaştilor procedeu (filmarea la intervale folosirea unui astfel de aparataj
poporului nostru şi altoi popoa­ legătura fără Iii cu microfonul studioului în minuirca aparaturii fixe de timp), regizorul I Moscu necesită o temeinică şi multila­
re, ori nc povestesc cu poezie aşezat la o distanţă oarecare. moderne, le-au adus mai multe va prezenta în noul său film terală pregătire a cineaştilor.
despic oamenii noi, despic locuri — Vă daţi seama dc marele premii la festivalurile internaţio­ .G.A.S.-Odobeşti", acumularea n- Partizani ai înnoirilor în cea mai
njînrcşt't — sînt înlr-un Ici ziare avantaje pe cate îl prezintă un nale. Una din aceste preţioase romclor şi clulccţii" înr-un ciorchi­ nouă artă, ci îsi aduc zi dc zi
le. rcvisiclc, senilele povestiri astfel de aparataj pcnlru uşurin­ distincţii — premiul dc excelenţă ne dc strugure. Filmările care sc contribuţia activă la perfecţiona­
..în imagini" ale timpului nostru. ţa deplasării, pentru surprinde­ al Uniunii Internaţionale a Aso­ lac în renumitele podgorii vor rea „uneltelor" dc lucru, chiar
..Ediiin a" caic !c ,,tipăreşte" cslc rea „pc viu" a unor aspecte din ciaţiilor dc Tehnică Cinematogra­ dura două luni. atunci cînd acestea poartă men­
Studioul cinematografic „Alexan­ viaţă. Microfonul, împreună cu fică pentru calitatea macrofilmă­ De ochiul ager al aparatului de ţiunea „modern", realizează cu
dru Sabia". ri lor, profunzimea clarităţii ima­ filmat n-au scăpat nici fenomene­ mijloace pronrîi aparate co"in!e\e
un mic radioemilătur, uşor dc ginilor, ca şi pentru coloritul deo­
Sin tem uneori impresionaţi dc camuflat, devin martori nevăzuţi le caic se petrec în universul ce pînă acum erau aduse din im­
un cadru deosebit dc plastic, dc si fideli ai viitorilor eroi Mc sebit — a fost obţinut anul tre­ minuscul al moleculelor sau port. Asa a fost construită o
o filmare neobişnuită. Şi, ticsi, stînjcniţi de prezenţa „inhiba­ cut la Festivalul internaţional dc microorganismelor. Folosind in­ masă dc montaj, o instalaţie dc
în general, fiecare spectator cu toare" a microfonului şî a came­ tehnică cinematografică de la stalaţii speciale penlru microfil- post sincron (cu ajutorul căreia,
noaste clementele tehnicii cinc­ rei dc luat vederi, dc asemenea, Moscova cu ritmul ,,Primăvară mărj, cineaştii fixează pe pelicule după cc au fost înregistrate ima­
inal ogrnficc, puţini sînt aceia ascunsă, oamenii sc comportă obişnuită" (realizator ing Sergiu fenomene vizibile doar la mi­ ginea şi sunetul la locul filmării
caic ştiu în amănunţime cum sc natural — tocmai ceea cc dorim Nicolaescu). croscop. cc au loc în organisme — se poate sincroniza pc mişca­
realizează un astfel dc film. noi să înregistrăm pc peliculă. Ca să prezinte în cîteva secun­ vii sau corpuri neînsufleţite. rea personajelor un nou sunet, 0 t U f
Tehnica cinematografică — Asa, dc exemplu, a fost realizat de „taina misterioasă" a înflori­ Distins şi el la festivalul interna­ mai clar), instalaţii caic pînă
îmbinind ultimele realizări ale în cea mai mare parte filmul rii, ca să fixeze pc peliculă colo- ţional de tehnică cinematografică acum erau importate, un dispo­
eleciionicii, mecanicii fine. opti- dc scurt metraj „Casa noastră ca rîlul variat şi viu al florilor şi să dc la Moscova, filmul „angio- zitiv original dc dublă bandă — :V
c:d, chimici şi electrotehnicii — o floare" (regizor Al. Boiangiu, ■e redea pe ecran mai mari clecît microcincmaiografia", realizat cu de imagine şi de sunet — care,
arc în realizarea imaginii o pon­ operator W. Goklgrabcr). care în realitate, tehnicienii studiou­ asemenea mijloace, prezintă pc aplicat la aparatele de proiecţie
dere aproape egală cu aceea a supune condamnării publice ne lui au construit un aparat corn ecran un ţesut viu şî înregistrea­ ale studioului, permite controla­
plct original Acesta foloseşte lu­
măiestriei artistice a cineaştilor, glijcnţa unor locatari faţă dc mina fulgerului electronic în lo­ ză cu ajutorul obiectivelor ce rea benzilor de sunet (ce se făcea ■ [ M
ne spune tov. Marin Alexandru, noile apartamente şi arată aten­ măresc de 1.500 ori momente im­ numai în sala de înregistraui) în
inginer şef al Studioului cinema­ ţia cu care cei mai mulţi le în­ cul celei incandescente, asigură presionante ale vieţii, morţii cli­ orice sală de proiecţie a studiou­
filmări la intervale fixe dc timp
tografic „Al. Sabia". Tendinţa grijesc. Succesul dc cai c se bucu­ (lucru care face posibilă redarea nice şi reanimării organismului lui. Tehnicienii de aici au reali­
principală a procedeelor moder­ ră filmul este în marc parte da­ în cîteva secunde a unui proces unui cîine pc care se efectuează zat de asemenea, 20 de reflectoa­
ne dc realizare a jurnalelor de torat aspectelor vii fixate în foarte îndelungat, prin filmarea o operaţie. re de lîp uşor, precum şi nu­
actualităţi şi scurt metrajelor este imagini cu ajutorul aparatajului diferitelor stadii de evoluţie şî Cu ajutorul aparatului pentru meroase dispozitive necesare
de a „filma cît mai mult pc viu", si procedeelor de care vam vor­ alăturarea lor) şi o apropiere filmări rapide — 2.000—3 000 echipelor de filmare
„mascat" în aşa fel incit cei fil­ bit şi, pe care. Ia fel ca eroii, cadre pc secundă — a fost fixat Am părăsit Studioul cinemato­
maţi să nu simtă prezenţa came­ spcciniorii în marea lor majorita­ foarte mare dc obiectul filmat, în- imagini fenomenul cavitaţici grafic „AL Sabia" păstrînd în
rei ele luat vederi. Imaginea de­ te nu le sesizează şi nu le ceea cc pe ecran înseamnă o ima­ (goluri dc aer ce se formează minte imaginea unui laborator
vine astfel foarte apropiată de cunosc. gine în care sînt vizibile chiar şî sub paletele turbinelor hidrocen­ modern în caic tehnica cea maî
adevăr, dc viaţă Pcnlru a realiza Aflu apoi că si în ce priveşte detaliile unor fiinţe sau obiecte tralelor şi care au o acţiune co* nouă se îmbină cu măcstrin unor
acest lucru, trebuie să te poţi lumina — unul din elementele de foarte mici. rozi vă deosebit de dăunătoare), artişti entuziaşti.
mişca cu uşurinţă, să ai la dispo­ bază în film — aparatura Şi-a re­ — Ce alte avantaje prezintă intr-un film făcut la cererea Insti­ LEON TALl'A
ziţie o aparatură cît mai mică şi dus simţitor volumul. Atunci acest aparat ? tutului politehnic din Timişoara. redactor la Agcrjucş Aspect din noile construcţii ule Văii Jiului,