Page 33 - 1963-08

V kincîko»
PROLETARI DIN TOATP TÂRlTP, UNlŢl-VA ! Ciad controlul e făcut la timp
mul saciik toare de activitate, dat fiind condiţiile sl a altora pe care nu le-am amin- încadraţi circa 350 de muncitori. Şe­
şi de calitate

In urma cunoaşterii acestor Lipsuri
Mai mull decît In oricare alte sec­
fii de brigăzi, maiştrii $1 tehnicienii
tn care 6e desfăşoară, munca pe şan­
lit, organizaţia de partid împreună
au frecventai cursurile universităţii
tiere oere o bună organizare, Inso­
lită de un control eficace si permo-
eu trecut la studierea si eplicaiea u-
mă de probleme teoretice s> practice
nent. O vreme, pe şantierul electro­ cu conducerea tehnico-administrativă populare unde sl-au elucidat o sca­
oor măsuri eficiente Să dăm cMeva
legate strict de munca pe şantier.
tehnic al 1 C.S Hunedoara munca nu exemple. Lucrările de construcţii şi Avînd create asemenea condiţii
ora prea spornică, iar execuţia unor montai la noua fabrică de aglome­ materiale si dispunînd de o moi bună
lucrări nu corespundea din punct de rare au fost dirijate In aşa fel Incit pregătire profesională muncilorii no­
vedere al calităţii. La început se cre­ să nu se atace simultan prea multe ştri sl-au adus o contribuţie mai marc
dea câ numai lipsa dc cadre cali­ puncte. Astfel, s-a croat posibilita­ la creşterea productivităţii muncii st
| Anul XV. Nr. 2M1 81MBATA 10 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani ficate generează loate neajunsurile tea creării mal repede a unui front realizarea sarcinilor de plan, Dacă
Tn urma unei analize multilaterale a de lucru sl pentru Instalaţiile elec­ nc referim la bilanţul primului se­
activităţii economice, făcută de co­ trice sl termotehnice. Măsura si-a do­ mestru. planul de creştere a produc­
mitetul dc partid, s-a dovedit că mai vedit cu prisosinţă eficacitatea. In tivităţii muncii a fost îndeplinit in
In întâmpinarea Zilei minerului operativ In îndeplinirea sarcinilor de am putut să ne organizăm munca r>° proporţie de circa 120 la sută, lor
urma creării frontului dc lucru noi
«int sl alic cauze. Una din acestea
a fost lipsa de urmărire si control
la preţul de cost s-au obţinut econo­
trei schimburi folosind din plin toate
producţie. Lipsind controlul, maiştrii forţele. In privinţa asigurării la timp mii suplimentare.
î2SE525a5H5P5c5?5?5H5HS25Z52SPÎ2S25HS?S25HS25'tiSH5P5H5?5H5ti525HSîS?5H5îSîfi5Z5?5i5Z5?5H5HS2T^SH525Z5252 'eSiSH'S: 5H5S5T5?5Z5?525îSc5H5HSB5R5B5?5H5H5î5252S de şantier si sofii de loturi raportau cu materiale, au fost întocmite gra­ Prin contribuţia si Interesul ce l-au
depus la realizarea sarcinilor de plan,
Moi succese ale colectivelor din Valea Jiului rlfre umflate iar la sfirsitul lunii c-î-nd fice de aprovizionare la nivelul lo­ s-au evidenţiat in mod deosebit bri­
te încheia situaţia financiară reie­
turilor, brigăzilor sl echipelor, care
găzile conduse dc Mihăllescu Somc-
şea că procentajul realizărilor e mal s-au urmărit sl controlat zilnic.
fr — nic, AIccu Lungii şi loan Dincă, de
Fronfallştii se afirmă mic. De asemenea, ai ocazia unor Săplămînaj, conducerea şantierului
!a noua fabrică de aglomerare. Re­
controale pe sanlier, 6-a constatat că a analizat prin operative de produc­
Brigăzile miniere din abatajele kc irosea mult timp productiv prin ţie situaţia aprovizionării sl stadiul zultate bune an obţinui st brigăzilo
frontale ale E.M. Lupeni intim* ncaprovizionarea ritmică a locurilor de execuţie a fiecărei lucrări. conduse de loan Ităccu sl loan Ter-
pină Ziua minerului cu realizări ţon dc la noile linii de laminoare.
de seamă pe frontul producţiei. de muncă De mai multe ori s-a întîm- In direcţia pregătirii si formării ca­ ILIE CONSTANTIN
Deosebit de spornică este mun­ plat ca electricienii $1 instalatorii să drelor, la nivelul fiecărui lot din şan­ secretarul organizaţiei dc partid
ca brigăzilor de frontalişti din nu aibă front de lucru asigurat pen­ tier, a funcţionat ctte un curs de ri­ Şantierul electrotehnic I.C.S,
sectorul III al minei. Lucrînd cu * ^ p tru toate forţele, dicarea calificării, la care au fost Hunedoara
un randament ce întrece pe ecl
planificat cu peste o tonă căr­
bune pe post, minerii din bri­
gada lui Ion Ghioancă au extras i Fapta lăcătuşului de revizie
în luna trecută şi în primele opt ol* , T f
zile ale lunii august mai mult
de 1.000 tone cărbune cocsifica- ML S-a intim plat intr-o noapte. Tre­ ni cu egalizarea aerului spre urma cea lui, care chema pe Gneorgh*
bil peste plan. Pe baza depăşirii cuse de ora unu. In slalia Simerîn trenului, verificind totodată cu aten­ Stefanovici, şeful turci. Acesta îşi
randamentului planificat, brigada triaj se lucra intens la manevrarea ţie piesele vagoanelor şi starea li­ făcu imedit.t apariţia. Uăzhr.l d a-
minerului Petre Constantin a trenurilor dc marfă. Lingă marca niei. La al 20-lea vagon se opri. Su­ pre cc-i vorba, trimise in fugă pe
extras în aceeaşi perioadă 900 de siguranfă de la linia a treia stă­ netul ciocanului era neobişnuit. Se lăcătuş la biroul dc mişcare M
tone de cărbune peste plan. tea un linăr inalt. îmbrăcat in sa­ lăsă in genunchi, potrivi fitdul lăm­ anunţe
Munca avîntată depusă de bri­ lopetă albastră ce linca in mi ini un pii şi se aplecă mult sub vagon. La Impiegatul dispozitor, Stclian Sin-
găzile sectorului III a avut ca s â M % ■ r ju ciocan şi o lampă Privind in sus. lumina farului văzu că placa de cu. anulă îndată comanda dc ieşire,
rezultat depăşirea sarcinilor de pe firul liniei, văzu cum de după gardă din tăblia amorlizantu e rup­ iar şeful de tură. Ion T uduran. luă
plan pe primele opt zile ale lu­ cotitură apar farurile unei locomo­ tă de la nituri. La ghidul că va­ măsuri ca vagonul defect să fie
nii august cu peste 500 tone de tive. Se uita la ceas. Era ora 1,15. gonul ar li putut pleca Qfa se în­ scos din garnitură Apoi trenul îji
cărbune. De la începutul anului Deci trenul aşteptat sosea regulat grozi (Oricît de încet ar fi mers, continuă drumul
şi pînă în prezent colectivul de Era un tren format in R P. Bulga­ în scurt timp cl ar fi deraiat). De Vagonul rămas a Iod pus la
aici a dat mai mult de 25.000 ria cu destinaţia R.P. Polonă. ce n-o fi fo t descoperit la revizia transbordarc în alt vagon corespun­
tone de cărbune cocsificabil Cu un scrişnct din {rine trenul tehnică ? — se întrebă. Dar îşi găsi zător. şi expediat cu primul tren la
peste plan. se opri. In numai 26 dc minute cil suspansul: defect ascuns in p'irleu destinaţie.
avea staţionare, trebuia să i se interioară a longeroizului. Dimineaţa, după sosirea primului
Randamente sporite schimbe locomotiva, să i se execute Ieşi repede de sub vagon fi-i notă schimb, tinărul lăcătuş a !ost fcli
revizia tehnică şi proba de continui­ numărul. Se udă la ceas. Se apro­ citat de întregul colectiv Pentru,
încă din prima zi a lunii au­ tate a Irinclor automate. pia timpul de plecare Ce să facă ? fapta sa lăudabilă, a fost propus
gust, minerii şi tehnicienii sec­ După ce se efectuase schimbarea Se îndreptă in fugă spre cabina din pentru premiere excepţională
Brigada condusa dc minerul Cornel llin execută lucrări de pregătiri in sectorul / al E.M. Uricanî. Or-
torului V al E. M. Lonea s-au si­ locomotivei, tinărul lăcătuş. Ion Ma­ „Lirau. La numai eiteva secundo F„ c r i: IU
tuat în fruntea întrecerii pe mi­ ganizitidu-şi bine munca, brigada respectivă a reufit ca in luna iulie să-şi depăşească sarcina planificată cu rian, căci despre el este vorba, por­ liniştea nopţii fu spintecată de vo- corespondent
nă. De atunci şi pînă în prezent 35 tn.c. steril. IN FOTOGRAFIE : Un schimb al brigăzii după ieşirea din lucru.
el şi-au păstrat locul de frunte, V . V . W . W . V . V . V . V . V . W . V
avînd extrase peste plan aproa­ şindu-şi astfel planul pe primele însemnate cantităţi de cărbune
pe 400 tone de cărbune de bună 7 zile din luna curentă cu 312 în contul angajamentului. In pe calea înfăptuirii noului an­
gajament.
calitate. Aplicarea unor metode şi respectiv 198 tone de cărbune. fruntea întrecerii se află briga­
valoroase de lucru au permis co­ da condusă de minerul Augustin
lectivului acestui sector să obţi­ La E.M. Anînoasa Asmarandei, care a extras peste H ă rn icia unei b rig ă z i f i :
nă un randament mediu pe sec­ plan din abatajul în trepte răs­
tor cu 215 kg cărbune pe post Recent, minerii sectorului II turnate de pe stratul 15 mai mult Brigada de pregătiri condusă
mai mult decît cel planificat. de la mina Aninoasa şi-au reînnoit de 300 tone de cărbune peste de minerul Toma Tokeş s-a si­
Toate brigăzile din sector au rea­ angajamentul. Ei s-au angajat ca prevederile planului. O depăşire tuat lună de lună pe loc de frun­ Noul bloc din
lizat randamente mari, reuşind pînă la 23 August să extragă de peste 100 tone de cărbune au te în cadrul sectorului III inves­ Simcria dai recent
pe această cale să dea însemnate peste plan 400 tone de cărbune realizat şi minerii din brigada tiţii de la mina Uricani. In luna in folosinţă. El sc
cantităţi de cărbune peste plan. din care o mare parte va fi rea­ condusă de Silviu Stan trecută, minerii acestei brigăzi, compune din 24 a-
Minerii din brigăzile conduse de lizată în cinstea Zilei minerului. In primele 7 zile ale lunii au­ evidenţiată în întrecerea socia­ parlamente. La par­
Moise Danciu şi Simion Petric, Nu au trecut decît puţine zile gust, colectivul sectorului II a dat listă, au realizat ccl mai mare ter se amenajează
de pildă, au obţinut randamente din luna august şi harnicii mi­ peste plan aproape 250 tone de randament din sector şi mină: un magazia alimen­
de peste 8 tone pe post, depa- neri ai sectorului II au şi dat 2,4 m.c. steril excavat pe post şi tar cu autoservire
cărbune, făcînd un pas însemnat o avansare în galerie de 74 m.l. şi un magazin de
Realizări tot atît de frumoase textile.
obţine această brigadă şi în Iu Foto : Gh Suşlnskl
na august. Folosind cu pricepere
1 .v! 6 mT ? maşina de încărcat şi organizîn-
S P 0 R IP E A P R O D U C Ţ IE I!) du-şi bine munca, brigada a rea
U 3 1 !U
lizat în primele 7 zile ale lunii t& C a s
curente neste 15 metri avansare, m l
într-o galerie dublă dc transport
susţinută cu armături metalice
T.I-r. 6.
Insilozarea porumbului —

o acţiune de m are în se m n ă ta te im ritmul lucrărilor agricole de vară

Avînd condiţii prielnice şi o zaţe şe asigura realizarea unor lor. Este bine ca în fiecare uni­
bună tradiţie în creşterea anima­ sporuri însemnate la producţia tate sa se creeze încă de pe acum
lelor, colectiviştii din raionul de lapte, carne şi lină, unele condiţiile necesare realizării n r a i o n u l B r a d
Sebeş şi-au propus ca în acest an gospodării agricole colective cum obiectivelor stabilite. îndeosebi
să sporească efectivul de bovine sînt cele din Miercurea, Cilnic, atenţia trebuie îndreptată spre o Treierişul şi arăturile trebuie urgentate!
cu peste 2.000 capete, iar al ovi­ Daia, Sebeş, Ohaba şi altele şi-au bună organizare a muncii şi o
nelor cu aproape 12.700 capete. prevăzut să însilozeze fiecare repartizare cît mai chibzuită a Zilele frumoase din ultima vreme în urmă. Din cele 6.105 ha cultivate Nici in ceea ce priveşte executa­ Timpul optim necesar executării
In vederea realizării obiectivelor cîte 2.100—3.100 tone nutreţuri. mijloacelor de transport, astfel au permis ca şi In raionul Brad 6ă se cu grlu şi secară, pînă In ziua de 8 rea arăturilor de vară raionul Brad lucrărilor din campania agricolă dc
stabilite în planurile de produc­ Pentru a asigura insilozarea în îneît să se asigure Insilozarea în lucreze mai intens pentru terminarea august au fost treierate doar 1.368 ha. nu sc prezintă prea bine. Din cele vară este destul de Înaintat. Tocmai
ţie cu privire la dezvoltarea condiţii optime a furajelor, în timpul optim a întregii cantităţi lucrărilor din campania agricolă de Care sînt motivele pentru care raio­ 1.000 ha planificate s-au făcut arături dc aceea, consiliile de conducere ale
creşterii animalelor, în fiecare raionul Sebeş s-au luat o serie de de nutreţuri planificate. In acest varfl. După terminarea secerişului la nul Brad este rămas In urmă cu de vară doar pe 508 ha. Dc remarcat G.A.C., comitetele executive ale
unitate s-au prevăzut o serie de măsuri. Astfel, s-a avut în vedere scop este necesar să se stabi­ majoritatea păioaselor. în multe treierişul griului ? că nici o gospodărie agricolă colecti­ sfaturilor populare comunale, consi­
măsuri, între care un loc princi­ ca fiecare unitate să-şi procure lească încă de pe acum planuri locuri s-a trecut la treieri.? $i la exe­ Una din cauzele principale constă vă din raion nu a terminat pină in liul agricol raional Brad, trebuie să
pal îl ocupă asigurarea unei pu­ din timp tocătorile necesare. In de acţiune în fiecare gospodărie cutarea arăturilor de vară. Muncind in aceea că batozele existente în ziua de 8 august arăturile de vară mobilizeze toate for lele pentru termi­
ternice baze furajere. Iată de ce raion au mai rămas doar patru colectivă, planuri la respectarea cu însufleţire, o serie de gospodarii raion nu sînt folosite la întreaga ca­ planificate. Dacă unele G.A.C ca cele
strîngerea şi depozitarea la vre­ gospodării colective care urmea­ cărora sînt chemate să vegheze agricole colective din raionul Brad pacitate, iar altele nici nu lucrează. din Brad. Rişca şi Zdrapti sînt mai narea grabnică a Iroîerişului şi exe­
me a tuturor resurselor furajere ză să primească tocători. Dacă organizaţiile de partid, consiliile nu obţinut rezultate bune la treicriş. Do exemplu, in ziua de 6 august, din avansate cu Arăturile, nu acelaşi lucru cutarea araturilor de vară Posibili­
constituie o acţiune de mare Sm acestea nu vor sosi la timp, s-a de conducere ale G.A.C. şi specia­ Printre fruntaşi amintim colectiviştii ec!c 55 batoze existente în raion 62 poate spune despre G.A.C. Lunca tăţi 6lnt suficiente. Fie să lio însă
semnătate economică, de a cărei prevăzut ca în unităţile respecti­ liştii din agricultură. din şalele Cărăslău, Ţebea, Risca, funcţionau doar 22 batoze. Înseamnă Rişculila, Ţebea si altele care sînt din plin folosite.
ducere la îndeplinire se preocupă ve să fie folosite tocătorile sau Ar fi bine, de asemenea, ca prin Lunca sl altele. Tn gospodăriile aminti- că conducerile unităţilor socialiste rămase în urmă. V ALBU
cu grija majoritatea gospodării­ combinele universale de siloz ale grija consiliului agricol raional le pînă 1n ziua de 10 august treieri- din agricultură, comitetele executive
lor agricole colective. S.M.T. din Miercurea. De aseme­ să fie răspîndită cît mai larg ex­ $ul era terminat sau în curs dc termi­ ale sfaturilor populare comunale au
Alături de fîneţelc naturale Şi nea, gospodăriile colective au perienţa unităţilor agricole frun­ nare. Explicaţia obţinerii unor rezul­ acordat prea puţină atenţie revizuirii
cultivate, un furaj deosebit dc fost îndrumate să construiască taşe din raion care au obţinut tate bune Tn aceasta importan­ şi reparaţiilor batozelor, folosirii lor N o i G .A .C . a u te r m in a t tr e ie r iş u l
valoros în alimentaţia animalelor şi să amenajeze spaţiile necesare bune rezultate în privinţa însilo­ tă etapa din campania agrico­ la întreaga capacitate De aceea mai
în perioada de stabulaţie îl re­ însilozării tuturor resurselor de lă de ară sc găseşte în fap­ există si în prezent în raion importan­ Reciu necesar să fie luate măsuri pentru
prezintă nutreţurile însilozate. furaje însilozabile. Asemenea zării furajelor. Importanţa mare tul că consiliile de conducere ale te cantîtătî de orz nelreîerate. strîngerea fi transportul paielor dc
Ţinînd seama de faptul că meto­ construcţii s-au făcut în acest an ce trebuie să se acorde acţiunii G.A.C. s> comitetele executive ale O serie de gospodării agricole eo- ‘Avînd majoritatea terenurilor aşe­ pe terenul unde recoltatul griului t-a
dele cunoscute permit insilozarea Ia G.A.C. dîn Cîlnic, Păuca şi al­ de însilozare a nutreţurilor reiese sfaturilor populare comunale, au leclive ca acelea din Vata, Ri$cuLi|a, zate în pantă, la G A C. din Reciu, făcut cu combina.
oricărui fel de plante verzi şi tele. Sînt însă şi unităţi, ca de din necesitatea sporirii continue mobilizat un mare număr de colecti­ Sălişle, Birtin şi altele sint mult ră­ raionul Sebeş, cea mai mare parte
suculente şi, pe această cale, asi­ pilda G.A.C. din Doştat, care şi-a a producţiei de lapte, carne şi vişti la lucru, au folosit oi pricepere mase in urmă cu treierişul griului. din culturile cerealiere au fost recol­ Spini
gurarea unor cantităţi sporite de prevăzut să însilozeze cantităţi lina, în vederea unei mai bune batozele si celelalte maşini agricole. Tn aceste gospodării coleclivc ariile tate manual. Mobilizaţi de către or­ Corespondentul nostru, iov.
furaje, numeroase unităţi agrico­ mai mari de nutreţuri decît capa­ Analizind 1n ansamblu situaţia Tre­ au fost organizate tîrzîu, Iar mobili­ ganizata de partid şi consiliul de Traian Duma. ne informează că
le din raionul Sebeş au început cităţile spaţiilor de însilozare aprovizionări a oamenilor muncii ier işului, trebuie să spunem totuşi că zarea colectiviştilor la muncă n-a fost Conducere al G.A.C,, colectiviştii de la gospodăria agricolă colectivă
cu aceste produse.
din timp acţiunea de însilozare. existente în anul trecut, dar nu în raionul Brad lucrările sînt rămase îndeajuns de bună. aici, avind fi sprijinul unei combine din satul Spini, raionul Orăştie,
Astfel, la unele G.A.C. cum sînt au luat măsuri pentru construc­ de la S.M.T. Miercurea au terminat s-a muncit cu deosebită însufle­
cele din Răhău, Pianul de Jos, ţia de noi gropi pentru siloz. recoltatul orzului şi griului de pe în­ ţire la strîngerea cerealelor. Cu
Daia, Lancrăm şi altele s-au însi- Acest lucru este necesar să fie treaga suprafaţă (160 ha) în termenul ajutorul celor doua combine pri­
lozat cantităţi însemnate de făcut în cel mai scurt timp. stabilit. mite de la S.M.T. şi cu forţele
fînuri cultivate, diferite ierburi Ţinînd seama dc faptul că nu Amenajiad din timp aria, organizaţi proprii, colectiviştii de aici au
şi alte furaje. peste multă vreme porumbul va pe două schimburi, colectiviştii au strîns pînă în urmă cu 10 zile
Principala sursă de furaje ce ajunge în faza optimă de însilo­ terminat treieratul cerealelor păioase întreaga recoltă de păioase. Dc
se va însiloza o constituie însă zare, cînd procentul de umiditate în ziua de 7 august. La obţinerea la această dată, ei au început
porumbul cultivat în acest scop. va fi de 65—75 la sută, la începu­ acestui succes şi-au adus o contribu­ de zor transportul snopilor la
Potrivit prevederilor planurilor tul acestei luni Consiliul agricol ţie Însemnată toţi colectiviştii. arie dc pc suprafeţele unde re­
de producţie ale G.A.C., în acest raional a organizat o şedinţă la coltatul s-a făcut manual, iar în
an urmează a se însiloza peste care au participat toţi preşedin­ Brănişcă urmă cu cîteva zile au trecut
40 000 tone porumb. Ţinînd sea­ ţii gospodăriilor colective din Cu ajutorul mecanizatorilor din la trcieriş.
ma de creşterea efectivelor de raion. Cu această ocazie au fost brigada a lll-a de la S.M.T. Dobra, Organizaţi în două schimburi,
animale precum şi de faptul că stabilite o serîe de măsuri prac­ permanentizaţi la gospodărie, colecti­ ei au folosit la întreaga capaci­
prin hrănirea lor cu cantităţi co­ tice privind buna desfăşurare a viştii din Brănîşca, raionul lila, au tate batoza repartizată gospodă­
respunzătoare dc nutreţuri însilo- lucrărilor de însilozare a furaje­ terminat seceratul şl treieratul între­ riei, reuşind astfel să termine
gii cantităţi de cereale păioase, de treierişul Intr-un timp scurt.
pe suprafaţa de 202 ha. O contribuţie valoroasă la rea­
Cu combinele universale Paralel cu eliberarea terenului de lizarea acestui succes şi-au adu-
paie şi snopi, tractoriştii Gheorghe
Zilele trecute la G A S. din Pe- tul Elst Toma a recoltat şi tocat Oprea şi Axenle Negrilă, lucrînd cu s-o, mai ales, colectiviştii loan
treşti, raionul Sebeş, a început cu combina universală pentru si­ Mertu, Olivia Străilă, Maria Mer-
însilozatli 1 porumbului de pe cele loz peste 240 tone porumb. Pînă tractoarele în două schimburi, au tu. Ana Popa. Viorica Telman,
executat arături de vară pe suprafaţa
190 ha cui fixate în acest scop. acum la G A.S. din Petreşti s-au de 75 ha din cele 100 ha planificate Maria Măgurean, loan Bucur şi
La trupul din Cîlnic, aparţi- însilozat aproape 500 tone po­ Treieratul griului sc apropie de sfîrţit ţi la G.A.C. din Balomir, raionul Orăştie Pentru ca şi restul suprafeţei să poa­ Maria Ghcorghiu, care au fost tot
nînd acestei gospodării, tractoris­ rumb. IN FOTOGRAFIE: aspect din timpul lucrului la aria gospodăriei. tă fi arată în cel mai scurt timp, este timpul nelipsiţi de la lucru.