Page 34 - 1963-08

Pag. 2 MM SOCIALISMUL Ni\ 2681

ermifele — o adevărată

calamitate X

Micul sat italian Oriacjo din apro­ bibliotecile municipale din Neepole
piere de Veneţia o devenit cunoscut şl Luca / biblioteca Universităţii din
după ce o încetat să mal existe El Cat&nla (Insula Sicii ia).
define un trist record european — La Roma stnt ameninţate vila
o aşezare pe care termitele au pre­ Borghese. în care se află capodope­
făcut-o In ruine Oamenii s-au dove­ re cu renume mondial i Galeria na­
dit neputincioşi In fala acestor dis­ ţională d2 arlă antică. In care sint
E rg o n o m ia - trugători, care rodeau 6-ohcletul de expuse numeroase tablouri ale maeş­
lemn al caselor, făcîndu-le să se trilor italieni din secolele XVI-
o n o u ă d iscip lin ă ştiinţifică prăbuşească una după alia. Locui­ XVIII ,• Galeria naţională de artă
torii din Oriago au fost siliţi He modernă ; biserica Santa NT aria. cu
Ergonomia este un curităţii roundi, con- vor găsi o oglindire termite să-şi părăsească satu.l. faţada ei minunată creată de Pietro
nou domeniu ştiinţi­ strudorilor dc maşini practică la cursurile In prezent, termitele ameninţă co­ da Corlona, şi întregul cartier dintre
fic care se ocupă de şl instalaţii. organizate de Institu­ morile de artă ale Italiei. Lista lun­ Baia lui Diocleţian si Piazza Venez-
problemele „coexisten­ Din iniţiativa Insti­ tul central de perlec- gă de obiecte atacate de termite cu­ zia.
ţei" om-nrtaşină, exa- tutului central de per- ţionare a cidrelor. prinde Palatul Dogilor din Veneţia S-au instalat colonii He termite in
minirnt din diferite fectlonaro a cadrelor Printre altele in pro­ In care se păstrează tablouri, sculp­ provinciile Calabria. Apulia, Um­
puncte de vedere fac­ din Polonia a iost or­ gramele acestor cursuri turi şi obiecte de artă de importan­ brii», Vcnelia, Campania sl altele
torii biologici ai pro­ ganizată rcccnl o <on- so prevăd teme ca : tă istorică şi de o mare valoare? Combaterea termitelor este fo ar te
ducţiei. slătu!re închinai,! pro­ buna organizare a lo­ dificilă. ‘
Ea strînge intr-un blemelor de ergono­ curilor de muncă, con­ NINSOARE, VARA Este interesant că cele peste 2 000
sinqur tot experienţa mie. avînd drept scop strucţii noi de insto de varietăţi de termite stabilite pini
$1 observaţiile medici- stabilirea unei orien­ laţii şi maşini, dc a- acum pătrund .şi se adaptează trep­
lor, sociologilor, psi­ tări a cercetările*. paralură semnaliza loa­ tat .să trăiască în zone cu o climă mal
hologilor, celor re lu­ Primele lucrări po­ ze şl de telecomenzi rece Ele au apărut In primul rind <n
crează In domeniul se­ loneze de ergonomie etc v.oucle tropicale ale Africii, de unde
se mulă treptat spre nord Alpii $i
Pirineii nu f*u constituit „un zid pro­
fn căutarea Âflantidei tector" pentru Europa centrală îm­
potriva
Multe
invaziei termitelor.
clădiri din Matnbnrg slut atarVe
caucaziene rlc termite, rare îşi petrec iarna în
apropierea conductelor rle tprmofi-
care Tn portul francez fa Rochelle
de la Oceanul A Han tir. fiecare a
Timp de peste o sută de an» dintre Insula Arlema si eonlinei>t patra casă osie invadată de termi­
oamenii de ştiinţă au căulat ora­ au văzut pe fundul mării nişle te. In S.U.A. pagubele anuale pri­
şele Dioscuria şi Sebaslopolis. obiecte prelungi. foarte ciudate. cinuite He termite sint evaluate Ia
dispărute lărâ urmă Potrivii iulor- EI le-au ridicat cu multă băgare 120 — 130 milioane dolari.
matiilor geografilor greci, acestea de scamă la suprafaţă şi )e-au
au fost clndva importante centre adus la mal. S-a dovodit că erau
comerciale pe litoralul caucazian nişte morminte aflate printre rui­ H îrfie s fid a tă
Macheta unul sector al cartierului Novo Arbat din Mos­ al Mării Negre. nele unui oraş antic — nouă sar-
cova. Acest sector urmează să constituie un ansamblu arhi­ Si ialâ că recent oraşele dispă­ cofagii de piatră cu rămăşiţe ale din m ic ro fib re
tectonic unitar. Pe acoperişurile clădirilor, care sint plane, se rute au fost regăsite. S-a dovedit unor ostaşi. Aceştia erau adevăraţi Un grup de oameni de ştiin­
vor amenaja cafenele, terenuri sportive, localuri de dans etc. Omul creşte că ele fuseseră acoperite dc uriaşi, înalţi de 2.35 metri. Jude­ ţă dc la Institutul de celuloză
în înălţime mare. cind după obiec'ele descoperite pe $i hîrtie din Hcidcnau, regiunea
fundul mării, aşezarea si mormin­
In cadrul hicrărilor de recon­ tele au aparţinut sciţilor si datea­ Dresda (R.D.G.), au elaborat o
In ultimii 50 dc ani nu numai lu­ strucţie efectuate pc ţărmul de la nouă tehnologic pentru produc­
De unde a apărut Luna ? mea s-a schimbat sub puterea crea­ Suhumi, constructorii au descope­ ză din sec. I. cn S-au tras con­ ţia de hîrtie sliclală. Noul pro­
cluzii interesante. Se ştie că sciţii,
toare a omului, dar şi omul însuşi. rit rămăşiţele unor ziduri de locuitorii din stepă, nu-si Îngropaţi dus obţinut din microlibrc —
Luna. credinciosul satelit *1 pla­ mlnt-Lună nu a luai naştere ca o Potrivit dalelor Institutului de an­ fortăreţe. Acestea fuseseră distru­ niciodată morţii în mare. Prin care sînt de 17 ori mai subţiri
netei noastre, ascunde numeroase planetă dublă dinlr-un germene du­ tropologie al Universităţii „Lomono- se de o forţă uriaşă si se scufun­ urmare. înseamnă că cu 20 dc se­ dccît un fir dc păr — este albă
taine. Abia în ultimii am, datorită blu, deoarece In acest caz masele sov“, cu 50 de ani în urmă inălţi- daseră sub apă Institutul de cole tn urmă, Marca Caspică sl-a La 2 august, tn plină vară, fa ca zăpada, moale se simte la
mai ales sputnicilor artificiali si lu- Pămîntulm şi Lunii ar li fost aproxi­ mea medie a omului era de 165 cm î istorie „D. Gulia" din Abhazia a modificat nivelul, inundînd o aşe­ Gothenburg, Suedia, după o vre­ pipăit ca pielea p.lace. Această
nleilor sovietici, o parte din ele au mativ egale. Pe de altă parte, osie astăzi ea este dc 167,5 cm Cu 25 început să cerceteze golful. zare aflata pe malul ei. me admirabilă s-a abătut o fur­ hîrtie este ignifugă, insensibilă
pulul (i dezlrgale. lotuşi, multe pro­ puţin probabil ca Luna să se fi for­ de ani in urmă tinerii in virstă dc Acum enigma oraşelor legendare tună cu zăpadă. Furtuna a pro­ la produse chimice, rezistă la
bleme nu au fost încă soluţionate si mat mai tirziu. cînd Păminlul exista 13 ani aveau în medie o înălţime a fost dezlegată. Se pare că pe î. GRL'IF.V vocat mari pagube. influenţa luminii şi a intempe­
0. 1mrnii dc silinţă nu au putui docil deja în mod practic, căci atunci În­ de 143,9 cm, iar astăzi 1*19,7 rra. locul actualului golf Suhumi a profesor de Islorle IN FOTO: După furtună, pe riilor. Acest nou produs va fi
iă formuleze ipoteze. Astfel, de pil­ grămădii ea ar fi fost deja epuizată Fetele dc aceeaşi virstă „au crescut” existat cînrlvn o depresiune. Del­ străzi e peisaj de iarnă. folosit în industria chimică şî
da. de unde a apărui Luna? şi nu ar maî li rămas materie sufi­ de la 145,6 cm (in anul 1936) la 151 tele Murilor Relaşuri şl Gnmisia ^ m. în electrotehnică.
Si alic planete ale sistemului so- cientă pentru formarea unor sate cm astăzi. In afară de greutate, s-a au format un golf In sec. Vf—V
la." au sateliţi, ca $i Pămîntnl. Dar li IL dezvoltat şi volumul plămînllor $î l.e.n., negustorii greci din antichi­
tate an Întemeiat aici o colonie,
Luna se deosebeşte In mod esenţial Calculele arată că, probabil Lu s-a lărgit cavitatea toracică. Lăţi­ M a n u s c rise interesante
de ei In primul rîrid.. ea se alia !a na a început să se formeze în pe­ mea spatelui a crescut la băieţi ru Henumi.ţă Dinsmria.
0 distantă la scară astronomică re­ rioada cî *d masa viitorului Pămint 1,5 cm, iar greutatea lor cu 4 kg. In sec. I e n nn cutremur pu­ La Matenadaren (arhivele dc stal) menii au răscumpărat-o cn 4.000 de A doua jnmălale a valorosului
lativ miră de Pămint. Masa şi di­ reprezenta aproximativ jumătate din ternic a schimbat cursul multor din oraşul Erevan — capitala R.S.S. drahme. manuscris a fost găsită de un cti­
mensiunile ei sint cu mult mai mari masa lui actuală Diferenţa de virstă rîuri şl fluvii Relaşuri a început Armene — se păstrează manuscrise Cind a izbucnii primul război tor din armata rusă, care l-a predat
fată de Pămint, decit masa şi dimen­ dintre Pămint şi Lună trebuie să că se verse mai spre vest. direct vechi armene ţi greceşti, persane şi unei societăţi filantropice din Faku.
siunile altor «AleiiIi fa|ă de planete­ fie cîe aproximativ 200 milioane de Naufragiul unui tn mare. Curenţii marini mi spălat siriene. mondial, <o/tea se aila de 700 dc Cîţlva ani mal tlrzlu, cele două
anî la nilnâstirea Arkeloz. Dc groa­
le lor si. în sllrşit. ca este întoarsă ani. Luna s-a format la o distantă mîlul şl valurile s-au năpustii în In secolele XVIf şi XVIM, cind părţi ale manuscrisului au fu>t reu­
spre Pămint totdeauna cu aceeaşi de 5-10 raze terestre, cu alte cu­ Stradivarius depresiuni. Aşa a pierit Dioscuria. poporul armean a căzut sub jugul za turcilor, populaţia armeană a fu­ nite la Malenadaran.
git la multe sule dc kilometri de­
fală. vinte ea era situată iniţial la o dis- Aceeaşi soartă a avul-o şi ceta­ perşilor şi a! turcilor care au jeluit părtare în munţi. Două femei fu­ Manuscrisul liliputan eslc cn 200
Demult încă oamenii de şlimîă lanîă dc Fămînt de zece ori mai Violonistul Amcdeo Hol-Dovino. tea romană Sebaslopolis. construi» ţara cu neruşinare, comorile Ma- gare au înnoptat o dată Ia mînăs- do ani mal tinăr decit uriaşul «ău
e-j formulat o ipoteză, plauzibilă mică dedt acum. Toluşi. puternicele care face parle din Irio-ul instru­ tă în sec. II o.n, Ţărmul erodat Icnadaranului se aflau în pivniţe lirea Arkeloz, unde. în biserica pă­ frate. El reprezintă un calendar din
s-a prăbuşit pe o porţiune He 32
la prima ve-lme despre posibilitatea deplasări provocate de Lună in in­ mental din Tricsl, este unul din pa­ kilometri Mărturiile vii ale aces­ subterane secrete. Aşa se explica răsită de călugări, ele au desco acela pe care negustorii le luau
desprinderii Lunii de Pămint în ca­ teriorul Fămîntului. stingerea lor tn sagerii salvaţi de pe vasul „Cind aci că ele s-au păstrat, deşi apa şi mu­ perii acest manuscris uriaş. Pentru cu cl in călătorii pentru a nu omite
rul unei apropieri Intlmplătoare a urma frecării au dus treptat la o dc Asuncion". care a suferit nu de tei catastrofe se află acum pe cegaiul le-au pricinuit serioase ava­ a putea transporta cartea cxlrem de pe drum vreo sărbătoare religioasă.
vreunui al (redea corp Pe Pămint, pierdere de energie si deci la o în­ mult o avarie lingă coasta argenti­ fundul mării. Din cauza lunecărilor rii. grea, ele au Impărţil-o in două. O
He teren au fosi distruse ziduri
In locul desprinderii s-ar fi format depărtare considerabilă a Luni», nian»). Cu această ocazie el $i*a pier­ puternice groase de trei metri. Printre manuscrisele păstrate se parte au luat-o cu ele, tar restul Tn prezent, zeci de oameni de
Oceanul Pacific..,. O asemenea ipo­ Indepărlîndu-se, Luna a trecut dut vioara Stradivarius. Zilele aces­ aii A un manuscris gigant care cin- l-au înfăşurat In nişle haine şl l-au ştiinţă studiază atent textele vechi­
teză explică multe dar, din pâlnie, printr-o centură de satelili miei. tea pilotul unui elicopter a obser­ Din întreaga clădire nu a mal târeşte 34 kilograme şi unul lilipu­ lăsat la marginea drumului. La Tbl- lor papirusuri şl pergamente din
din punct de vedere matematic, nu De căderea lor pe suprafaţa Lunii vat preţiosul instrument plutin* )n rămas decit o flşie de ruine. tan. care ar putea încăpea Intr-o lisi au predat manuscrisul socictă care află vla|a şl Istoria secolelor
rezistă criticii. este legală formarea unora dinrro apropiere de locul unde se varsă Inundarea oraşelor antice nu cutie de chibrituri. Pentru perga­ lil do etnografie. trecute.
Există o teorie despre caplarea asa-numilelc ,,mâri lunare", a căror Rio de la Pluîa şi a comunicat acoM este nn fenomen rar pentru Marea mentul necesar manuscrisului uriaş
lunii „pala formală'1 de către P3* origine cs'e ea însăşi de ajuns rte lucru marinarilor argentinieni Vioa­ Neagră, al cărei nivel creşte mc- au trebuit sacrificaţi 600 de vilei
mînlnl nostru. Totuşi, legile impla­ enigmatică. ra a fost pescuită şi înapoiată po­ ifi - Cu lotul pe neaşteptate au FI a fost scris in anul 1.204 la mî-
cabile ale mecanicii cereşti pretind Împotriva ipotezei expuse cu pri­ sesorului oi. Acum Amedeo Bal-Do- fost descoperite in Marca Caspică năstiiea Arkeloz sl povesteşte des­
tn mori expres pentru această apro­ vire la foi marca Lunii s-a ridicat vino caută un maestru în stare sa-i (al cărei nivel scade continuul pre o bătălie la care se pare că a ©
piere Intlmplătoare prezenta obli­ obiecţia potrivit căreia Păminlul şi repare vioara care v-do-or/ă oraşe care au avut aceeaşi soarlă lost martor cronicarul însuşi. Din
gatorie a trei corpuri — Păminlul şi Luna ar trebui să aibă compoziţii 00.000 dc dolari. manuscris ma< aflăm că schlciucii
• iile două. care să aibă aceeaşi ma­ identice ceea ce nu corespunde rea­ cu Dioscuria şi Sebastopolis. au asasinat în 1.201 pe proprieta­ La sovhozul
să ca $1 Luna. In plus. aceaslă apro­ lităţii Totuşi, prcblcma compoziţiei Odată. constructorii digului rul acestui pergament uriaş şi au „Privolnîi4* din re­
piere nu Irebule să fie arbitrară, ci chimice a nucleului Pămînlnhu m: furat această carie valoroasă. Ar­ giunea Volgoqrad
să aibă loc In aşa fet. Incit una din­ a fost definitiv rezolvată nici piuă Plăm tn artificial din fib ră s-a creat o rasă o-
tre ..Luni" să se plaseze pe o orbi­ acum iar în plus, presiunile in re­ de sticlă vină care se re­
tă perilerestră Posibilitatea unei giunile centrale ale Lunii şi Păm»n- Aer comprimat în loc de dinamită marcă prin marea
esemenea coincidente este infinit de tulni sini foarte difenlc din cauz i Consli uctoiii de aparate medicale ei productivitate
nucă şi dacă Luna nu s-ar fi pulul marii diferente de masă. Si aro-isM înlocuie -c „plăminul de ulei" prin- Meloda tradiţienalâ dc puş.are in minele pentru extracţia cărbu­ de lină şl de car­
lorma decil în acest fel, probabil că explică diferenţa dintre componenta D-un plîi mi n din fibră H'a sli< :,v nelui este in curs dc a li înlocuită ni una nouă ? puşcarea cu aer com- ne. In prezent sov­
mei nu ar fi existat. planetei noastre si a Lunii. A paratu.1 a lost real izal <1e sper id- prim't. In acest scop aerul compri mal ld aproximativ fiOO atmosfere hozul dispune de
Par. totuşi, rlc unde a luai naş- Ipoteza expusă cu privire la for­ lişli In 1 i/viole ropie din Austia1lin. e>le iulrodus în orii ir iul de pasc a re. in prealabil forat in masivul do 51.000 de asUol dc
le: e Luna? Această problemă este marea Lunii nu c>tc. desigur, defi­ Tn li m o ce plâmir.u l arlil[loial 1 Im cărbune. Presiuned marc a acrului dexldce .stratul. Metoda a iost Io­ oi.
studiată d.' oameni de şliintă dc la nitivă. Dezvoltarea in continuare a olul cin Ini este âOH kg greuluii e.-> losilă cu succes in special în mi nele unde apar gdze explozibile, IN FOTO : Un
Institutul dc geofizică al Academici cunoştinţelor noastie va aduce pro­ nou lui a pur ai nu es le de* it de 25 -S-a dovedii câ avaiîUjcle puşcării pneumatice sint mullMaterale — berbec de roşă
1. e Sliinle a U.R.S.S. Potrivii ipole- babil mai multu lumină si in aceas­ kg
sporeşte sccuritalra muncii şi loto dală eficienţa economică. Aerul es- caucaziană in greu­
zn: p«nise de Evghenia Rnskol, can- tă pri\m|ă. te mal sigur şi mai iellin decit di namita. * 15 tate dc 130 kg care
cadal tn ştiinţe fizico-matema.lice, dă anual 26,5 kg
1 un i ar fi cr«veciil !ntr-o îiujrămă* dc lină.
11 ie penl^resiră de satelili rlc di- la Soare). Dar Eros atrage atenţia fi
n en- i ini miri. După concepţiile mo- prin foi ma sa /<< uii,fnit,. a. Ouau //:.
ir-'ine asupra Cosmosului, Păminlul PLANETE LILIPUTANE de f tiuită au rămas adeseori u:>:nji
h şi ce'elalte planete s-a format dc modificările rapide în strălucirea
din Idrrite fragmente care s-au con- V .
Cdc nftnfi l'lnnctc nirrri cu acorla insula Sicilia, in care s-o făcut desco­ nomii au stabilii lipsa totală de at­ planetei. Sub ochii observatorului en
i^'dt In procesul creşterii el trebuie lot dc uildilt nu ,7mizează dc fel perirea Piuiţi a denumit-o Cere* mosfera In cinau uni/tiinidciln lor se stinge aproape complet, pentru ca
să fi Ioni înconjurai de o ingrămă- liufinlalin cutumă a iiftcnnilui ivlar SiK'tc.ul astronomilor a dat un pu­ aparente unii nstemizi reflcclă lumi­ după ctlua timp să sc aprindă din
(I p 'lin nave s-a formal şi Luna. In udlncul }/ui{mlin irdri i>lniu (nr <c ternic impuls cn reini ilor ulterioara nii ca Luna fi rocile terestre. al id e ca nou.
indlncsc o nndliinc dc cnifuni jic La ‘36' martie I S02 Olbrr.s a obser­ Vcn us cmc este totdeauna învăluită Lnigma ciudatului Eros a preocu­
ie poate afirma că sistemul PA
cmc sonrclc ru (interniin sn lftr(u du vat o steiulă slabă care. ulterior. s-a ni nun luminoşi pat iii altă vreme pe astronom'. In ce­
otrucfic Ic tine cultive. dovedit, fi ea a fi ** plan: lu S-a con­ Cu ajutorul fotat'dimcii astrono­ le dm mină, ci 011 presupus că acest ::LJLz
Printre nrcftcu tc nflu fi filnncldn statat cu uimii e tă o: bila ci se apro­ mice observarea mtfcăni planetelor a.steroid ara o Inimă tdungi'.â cu u
mici j>c cure ushunnnni Ic denumesc pie luai te mult. dc orbita pbiueta Cc- nuci este dc ajuns de uf vară Dur ţigară, (.iad este întors ui pinten i::n- m jîja
? icuri clin cauciuc gă spic noi, slrâlutiica este perma­
in "luniu pluncie ■— hli/nitanc. Pri­ ics. A doini pluntlâ a p <1 ni ti nume­ aplicarea noii. mdode a dat fi mult
in buiuuria a (osl realizai iui nou ma d'iiitir ctc a fost descopcri'i’i dc le U'i(ci înţelepciunii Pallas de lucru S-nn descoperit alit de nentă fi vie. Dar rotind u-fc in ju­
rul axei sale. cl sc întoarce spre noi
I ;> 1 e amin neutrii vagoane de italianul Piu'ii. Aceri a credea că sfici- Olbcrs o cum ipoteza că înlic Măr­ mulft asteroizi incit nu mai a/.ungeau fi cu purica îngustă fi atunci inten­ * Doctorul Ţiţi.şvilj rfc Ia tnstitu tul de igienă din GeorqU a des» ope-
*■*!<' IomU. r,-,rc sini mul! mai (iul dintre fdunrldc Minte fi liipitcr ie fi fupîh‘1 ar fi existat cînd va o lucrător! tnlifira(i pentru observarea sitatea Străluciri! scade t rit că proporţia de bătrinl in virstă dc peste 00 de ani creşle tn raport
n-OrMo Hpl il cele obişnuite .V este ar (1 ncnj,nt dc n fi In netă n nunti 1- plunrtă cmc mai tiniu s-a sfări- lor permanenta Dc aceea, mnlfi as- | direct cu altitudinea unde trăiesc. Studiul a lost lăoit în regiunea njun*
cută Inn;i alunei. Lu 'i ianuarie I $00. mat în bucăţi. Două din ac'isie „bu­ l.rnnomi-aut'iin) > s-au angajat ca pn- Printre cci 1.650 dc asteroizi des­
riKiir; «-ini confecţionate dini r-un coperiţi piuă acum sini deosebii dc | toasă Cori. Sc trage concluzia că pentju a trăi mult, trebuie să trăim
i auciur ini întărit cu (oi din astronomii fi-tut îndreptat telescopul cul i" ar fi ( eres si Pul tas. Ulifti" a: cerului fi prind asteroizi interesanţi în ce privefle mi/curca » la mare înălţime.
o;e! r|p mare re/islenlă. spic cerul îintdal si au observat că Cxperienfcle uUerinnic au confirmai Cind nn rcitfcaii să Ic găsească nu­ ...Kuweitul, aşezat în Orientul Mijloc iu, posedă mari cantităţi de
!no\a|i| specialiştilor bulgari in- una din slduldc slabe fi-a schimbat jnstcfrn ipotezei Ini Olbers Doi ani me din mitologic le-au dat denumiri lor „troienii* cereşti. Este vorba dc petrol, dar piuă in prezent cci 321 621 locuitori a! săi nn dispuneau de
15 planete plutind nume vestite —
lătură zguduitul* zgomotul si m ie­ considerabil coordonatele cure fuse­ mai linia in constelaţia ti alena o după oameni de ftiinfă — Amundsan. Abile. Pat nule, Hcdor, Ncstnr. /I^rr- apă potabilă : era necesar să sc dis t il ei e apa de mare, ceea ce nu esle
sorează greutatea vagoanelor de seră trecute pc hurtă cu numiţi ihniă {ost desco piuită planet u f intona, iar Ihodihin. Piazzi ctc Iii spalinl. cosmic deloc uşor. Or, în ultima vreme s-au descoperii pinze de apă polabi-
:ilc in urmă Uimii tic nceuită drr- zboară fi aslcraidnl Vladilcu. denumit mcmiion, Pritun etc. I'ircarc troian"
ral» ferată in I.S07 Olbcis „a prinsn planeta lă, care vor putea furniza 1 000 mc. pe zi. Această cantitate nu este prea
cnpcrirc. Piazzi a urmărit cu perse­ Vesta De atunci numărul planetelor după V. I. Lcnin. sc rotcftc în jurul soarelui în aşa Ici marc, dar in pustiu e mai preţioasă docil ţiţeiul.
verentă timp de ţasc suptumhn astrul, descoperite a crescut, neînchipuit de Cititorul se va întreba probabil ca­ incit c(. jupiter j 1 Sonrclc se află ..Monetăria britanică sugerează să sc bată monedele din material
dar 0 boa'.ă grea l-a fiului/ Iu pal. mult. variind intre 40.000 fi 50.000 re este folosul practic al acestei munci totdeauna în vîrfurile unui triunghi plastic. Acest procedeu nu ar costa scump, monedele ar fl luuzabile,
După o Siilnin(â îndelungată, ilr în­ a astronomilor. echilateral. Accfh asteroizi sint niş­
Tonte planetele dintre Morte }i Ju-
Un meteorit dată ce s-a insiniălofil.. astronomul pitvr an fost denumite de W Hcrschcl Existenta unei centuri dc asteroizi te satelili originali ai lui Jupiter. (u uşoare, si ar putea tl fabricate în diferite ui'uri Mdrelc inconvenient
s-a repezit Iu tchsmp. dur a rămas astC‘‘oizia (asemenea stelelor). Si. explică in marc măsură liceului fi toate că îl însoţesc la o distantă urio- — precizează un raport al monetâri eî — este fa piui că ar fi uşor să se
descoperit in U.R.S.S. jhinLC dezamăgit. Slrlnfa SC ascunse­ intr-adevăr, chiar privite cu cele mai viitorul plniich'loi t'rohL'nui asteroi- să Poziţia for este fixată cu preci­ fabrice monede lalsc. (
...[ncrucişind broaşte egiptene .şi indiene, n firmă din DelIa Nilului
se printre ceilalţi uţlri cmc nu (usc- puternice lelescnape. d c ura hi ca mf- zilor este hgată de enigma cometelor zie fi ci nu pot scăpa de puternica a obţinut... super-broaşte, a cănr crcşlcre arc loc in
seră încă trccu(i pe hartă. lc slehifc mici Diametrul celei mai fi meteoriţilor Cercetarea tidburăriloi atraclic a Ini Jupiter. nordul delte),
tn .propice. !ocdlitâ|>i K.r* în mişcarea planetelor permite să se Este oare pasibilă o iutii nire a Obiectivul este exportul dc ..pulp;* amclioralo”.
gopol din regiunea de sud est a Dc ilescopei tren astrului misterios mari dintre ele — Cocs — este de completeze datele cn privire la miţ- vreunui aslcroid cu planeta noastră ? ...Un specimen viu de „monitor" tară urechi din * îost cap-
s-n o! nput murele mniematieian Cans numai 770 hm ; urmează Pallas —
munţilor l'rjlj a Iost descoperit curca dectionului in atom. Mulţi dinii c ei ticrversenză oi bila Pă­ (urni de curind : aceaslă şopirlă (oa rlc rară cnnst'tuie un voxligiu at fe-
un meteorit dc piatră de dimen­ Acesta a găsit o metodă dr euiiulaic 400 km : Vesta — SfiO hm . fu nona — In minunata colcc(ie a nslcroizilor mint ului, dar asta sc Intim piu de obi­ nomrneîor care au marcat, acum <il ova sute dc milioane de ani. trece-
a albitelor planetelor din numai trai 100 hm Dimensiunile cclorlalfi nsle-
siuni mari, in greutate de circa sc întîlncsc corpi cereşti care au atras cei numai in schite cînd orbitele 01- rea de la saurieni la şerpi.
22 kilograme. Noul meteorit observaţii. Cu ajutorul lor astrono­ rnizi sint considerabil mai miei. Prin­ dc mult aicn/ia astranamUor. Unul tcroizilor fi Pămint ului se proiectea­ ...Infarctul miocardului nu const ilnic tristul apaim 1 al omului mo­
mul Zudi a prins pcnlru a doua oa­ tre accfliu. se întîlncsc exemplare cu
al 131-lea oaspete din Cosmos, un diametru dc numai cifivu kilome­ dintre ci este Eros a cănii orbită iese ză pe un plan. In realitate, asteroizii dern : ş( faraonii sufereau de aceas ţă hoj!â. asigură savanţii, care au
descoperii pc teritoriul Uniunii ră planei a ..fu gală" din cadrul pltinetei Murtc fi permite trec deasupra sau dedesubtul orbitei Supus mumiile la raze X
Sovietice — a primit denumirea Calculele lui Cuus au dovedii că tri. Aceste dimensiuni mici ale plane­ planetei să se apropie de Pămint. Ob- Pămintuhii. In spaţiul lainic ţi de ...In Kazahslan, specialiştii în n slroholjnică studiază plantele cc
telor nu permit să se facă observaţii
dc „Kargopol", după locul unde Piazzi descoperise o planetă oue. t o servîmlu-se mişcai ca luî Eros se poa­ necuprins al Cosmosului eslc loc ptn- cresc la foarte mare altitudine, în condiţii climaterice care se apropie
a căzut. orice planetă, se role fie in junii Soa­ directe asupra lor. După ce an cerce­ te stabili cu precizie mărimea unitâ(ii tru toate corpurile cercfti. de acelea ce pot exista In planeta Marte.
relui. In cinstea zeifei care ocrotesc tat capacitatea lor ’de reflecţie, astro­ astronomice, (distanta de la Pămint KRASIMIR DRUMEV