Page 37 - 1963-08

r' c " 'o n a :j

PROLFTAtt DTT* TOATB T * 1” ’ * •rNTTT-VA 1
îşi trecerea iuniăioiilor
w , v . w » , ;
In hala turnătoriei de fontă a ale anului fi depăfirea planului în£
:• CS. Hunedoara te intfmpina o at­ fiecare lună ? Răspunsul este
• Şcoala mecanizatorilor; mosferă de muncă entuziastă. Este pin : munca politică susţinută dcs-iP
• Din realizările ceferiştilor; .• greu să stai cu cineva de vorbă făfurată de biroul organizaţiei de\t
(pag. n-a) inafara pauzelor de masă, sau la ora bază, buna organizare a lucrului ţi•*
schimbului. Faptul e explicabil, dacă a întrecerii socialiste. Apoi. mai
• „Fmmoasa-1 viaţa de mi­
priveţti cu atenţie graficul între­ este de adăugat faptul că membrii ••
ner" I
cerii socialiste situat la un loc cit fi candidafii de partid nu fo<t re-\
(pag. in-aţ se poate de vizibil. Pe el slnt tre­ partizafi judicios pe fiecare loc deîP
• Situaţia din Halii; cute, atU sarcinile de plan, cit fi muncă fi nu primit sarcini, concrete \
• Greva minerilor din angajamentele. Şi. ce este esenţial, legate de bunul mers al producţiei. ■*
A.vturia ; că nici o brigadă nu-i fără anga­ Aceasta a făcut ca fiecare deficien-\•
(pag. IV-a) jament. Deci este firesc ca fiecare ţă să fie preîntâmpinată la timp, iar\
membru al colectivului să depună entuziasmul oamenilor să nu sca d ă f
Anul XV. Nr. 2682 DUMINICA 11 AUGUST 1968 4 pagini 20 ban) toată silinţa în a folosi cele 480 de o clipă, •"
minute cu maximum de randament. Exemplul mobilizator al comuni f-l*
Rezultatele acestei strădanii ge­ iilor i-a însufleţii pe turnători. tn\
*
nerale le poţi găsi înscrise tot pe felul acesta s-a ajuns cu la începu-mm
ZIUA MINERULUI grafic: tn cursul lunii iulie, toate tul fiecărei luni, cu ocazia consfă-\
brigăzile sint cu angajamentele de- luirilor de producţie, nici o ech ip ăf
păfite. Cea condusă de turnătorul să nu rămînă fără angajament con-\
ii loan Nagy fi-a propus să depăfeas- erei. Şi ceea ce-i mai important./
Poporul nostru sărbătoreşte astăzi ca minerului şi o fac mal «pojnică, că planul lunar cu 5 tone piese fi fiecare a luptat pentru
realizarea\
pe acel care, desfăşurlnd În adtncuri 25% ddn producţia de cărbune a l-a depăfit cu 45 tone, cea condusă exemplară a angajamentelor. Unu*
o muncă plină de eroism, «cot la su­ Văii Jiului se extrage în prezent din ii de Petru Herbon fi-a propus o de- exemplu edificator este cel amintit**
prafaţă nenumăratele oomori ascunse abataje armate metalici 70% din lu­ păfire de 9 tone fi a realizat 25 mai sus. •*
In Inima păimlnlulul. crările de pregătiri şl deschideri slnt tone f.a.m.d. In total, pe secţie, pla­ In luna august, angajamentele
„Ziua minerului** a devenit 1n pa­ susţinute în metal şl beton. In aba­ nul lunar a fost depăfit cu 111 tone sint fi mai mobilizatoare. Pelru*\
tria noastră o sărbătoare tradiţională taje au fost Introduse utilaje mo­ piese turnate. Este o realizare cit fferban, împreună cu echipa sa. j-a*»
închinată cinstirii trecutului glorios derne cum slnt plugurile de cărbune, ii se poate de bună. La obţinerea ei angajai să depăfeasei planul lunarul
de luptă şi muncii avlntate a mine­ combinele, havezele, stllpli metallel au contribuit deopotrivă formatorii, cu 10 tone piese turnatei cu o tonal*
rilor pentru a da patriei cărbunele şl hidraulici, transportoarele blindate ş.s. curăţătorii, macaragii fi lucrătorii de mai mult dedt se angajase tn luna %
minereu/Ue necesare. In ultimii ani ş-au cheltuit anual :• la întreţinere. Echipa curgătoarei trecută), loan Nagy s-a angajat cu9m
Sărbătorirea „Zilei minerului0 are peste 70 milioane lei pentru Înzestra­ Marin Klein, macaragiul Marin Pă­ 7 tone s a m.d Rezultatele prime- •*
o adinei semnificaţie. Punlnd fa(ă In rea minelor din Valea Jiului cu uti­ sat. sudorul Mihai Barbu fi tofi cei­ lor zile, munca entuziastă. *tn( cbe- .■
faţă trecutul negru cu vremurile lumi­ laje moderne. Ca urmare transportul lalţi s-au îngrijit ca piesele să fie zăfia realizărilor cu succes fi a acestor •.
noase de astăzi, ea oferă prilejul tre­ tn abataje a fost mecanizat fn propor­ curăţate bine, agregatele să func­ angajamente, dovada că turnătorii ÎP
cerii In revistă a drumului parcurs ţie de peste 90% iar în galerii, de ţioneze bine fi cu randament optim. se pregătesc să intim pine marea \
de mineri de Ia treapta cea mai de 100%. Mecanizarea încărcării la lucră­ Dar, care este factorul motor ce sărbătoare a eliberării patriei d c**
Jos a societăţii pe oare le-o hărăzise rile de Înaintări In galerii a crescut stă la baza entuziasmului cu care sub jugul fascist cu înfăptuiri aco- %
burghezia. Ia locul da Înaltă cinstire anul acesta eu peste 25% faţă de turnătorii au păfît la recufremrea mi­ sebite. «J
pe care l-a ridicat partidul, regimul anul trecut. :: nusului înregistrat in primele luni GH. COMSUTA*. !-
democrat-popular. Modernizarea $i mecanizarea mi­ * ,W.V.%%-.W.%%%V.%W.%V.V.V.%W.VoV.W.*.V,%%V.V.5
Prin grija partidului, regimul no­ nelor, sporirea capacităţilor de pro­
stru l-a ridicat pe mineri de la mun­ ducţie au contribuit la creşterea con­
ca de rob — la munca liberă, ba­ tinuă a producţiei de cărbune şi mi­ Cu toate^forţele la urgentarea
zată pe tehnica modernă, de la con­ nereuri. Anul acesta, In tara noastră
diţiile de trai insuportabile din anii se extrage o cantitale de cărbune
de cruntă exploatare — la viala nouă de oirca 3 ori mai mare dedt In lucrărilor agricole
ce înfloreşte in toate localităţile mi­ 1930. In Valea Jiului, producţia de
niere, de la munca cea mai batjo­ cărbune a crescut de la 1.800.000 tone
corită — la munca cea mai preţuită. In 1948 la circa 5.200.000 In acest an.
Minerilor mal vîrstnicţ le slnt bine De asemenea, a sporit simţitor pro­ In d o u ă sch im b u ri
sunosoute condiţiile grele de muncă ducţia de minereuri fieroase şi ne*
fieroase. Datorită uoei bune organizări
şl de viaţă din trecut clnd accidentele cîmp conduse de Adam Negrilă
11 plndeau la tot pasul, clnd mizeria Alături de întregul popor, minerii a muncii în cadrul brigăzilor şi şi respectiv Miron Tamaş au ter­
luptă cu însufleţire pentru a da viată echipelor şi, avînd ajutorul unei
cea mal crlncenă măcina vieţile chi­ minat treieratul griului de pe
nuite ale soţiilor şi copiilor de mineri, măreţelor sarcini trasale de cel de-al combine de la S.M.T. Dobra, co­ 165 ha. In prezent batoza lucrea­
olnd glasul lor de protest Împotriva 111-lea Congres al partidului. In cele lectiviştii din Boz, raionul Ilia. ză la treieratul cerealelor la bri­
exploatării şi asupririi era Înăbuşit 7 luni care au trecut de la Începutul au terminat In timpul stabilit se­ gada din Tirnăviţa.
In slnge. Exploziile şl surpările care anului, bravii mineri din Valea Jiu­ ceratul cerealelor de pe întreaga Pentru a urgenta şi ritmul ară­
lui au dat peste plan aproape suprafaţă (250 ha). turilor, tractoriştii Ghiura Ru-
au secerat sute de vieţi de mineri,
reprimările In masă cum a fost şl 97.000 tone de cărbune din caie Paralel cu seceratul s-a organi dolf şi Simion Groza lucrează în
măcelul de la tupenl, „certificatele 46.000 tone reprezintă producţia dată zat transportul snopilor la arii şi două schimburi. De asemenea,
peste plan de minerii din Lupeni. eliberarea terenului de paie, ceea noaptea se foloseşte la arături şi
dp cerşetori** pe care autorităţile
burgheze le eliberau minerilor arun- De asemenea, In această perioadă ce a permis mecanizatorilor sîl tractorul de la batoză. Astfel, s-a
<reţj pe drumuri, sînt lucruri pe care productivitatea muncii a crescut la treacă imediat la efectuarea ară reuşit cn în cîteva zile să se
1,216 tone/post fată de 1,196 tone/ turilor de vară. Avînd transportat execute arături de vară ne mai
tolnerU noştri nu le pot uita.
post cit prevede sarcina de plan. iar prîul la arii si fiind organizaţi ne mult de 70 ha, din care 25 ha au
Aceste vremuri au apus pentru tot­ economiile realizate peste plan la două schimburi, colectiviştii din fost îmămînţate cu plante fu­
deauna. Datorită înfăptuirii politicii
preţul de cost In primul semestru se brigăzile întîia şi a doua de rajere
partidului de industrializare socialis­ ridici la peste 17 milioane. Rezultate
tă 4 ţării, industria minieră a cu­
remarcabile au obţinui In întrecerea
noscut un puternic avlnt. In Vale.* socialistă şi colectivele exploatărilor D in a cui d is p o ziţie ?
Jiului s-au redeschis vechile mino miniere Barza, Deva. Teliuc şi altele.
închise de capitalişti, s-au săpat mi­ Se poate spune cu toată certi­ cliberindu-se întreaga suprafaţă
In primul semestru, minerii din
ne noi cum sinţ cele de la Uricani şi Deva şi-au îndeplinii planul in pro­ tudinea câ m actuala campanie dc teren. Paralel cu treierişul
Dllja, s-au dezvoltat toate celelalte porţie de 102,4%, cei de la Săcă- IN INNMPINiREA ULEI MINERULUI colectiviştii din Srcrşel, raionul trebuiau executate arăturile de
exploatări. Condiţiile de muncă din rlmb în proporţie de 105,5% iar cei Sebeş, au depus multe eforturi vară pc o suprafaţă dc 50 ha.
aubteran, «aracterlzate în trecui prin de la Muncel 106,9%. Patriei, de ziua ior Cân)Blâ(i fot mai mari pentru grăbirea lucrărilor. Dato­ Această sarcină revenea tractoris­
tăierea cu tlrnăcopul şl transportul Pentru munca eroică depusă îo fo­ rită acestui lucru, secerişul griu­ tului Viorei Radu. După ce a
cu roaba, s-au schimbat complet. Atît losul construcţiei. socialiste sute de de minereu lui a fost terminat la timpul executat arături pc aproape 5 ha,
In subteran cît şl la suprafaţa mine­ mineri slnt decoraţi tn fiecare an cu Anul acesta minerii Văii Jiu­ semestru o economic la preţul de Q Mine,ii din leliuc numai In pri­ optim. Un sprijin preţios au pri­ tractoristul a fost repartizat —
lor au fost introduse utilaje de înal­ lui s-au pregătii temeinic pentru cost de 1.500.000 lei. £ mele 7 luni ale acestui an, compa­ mit colectiviştii şi din partea me­ nu se ştie din a cui dispoziţie —
ca sărbătorirea zilei lor ja-i gă­ Mai bine de 17.700 tone căr- % să facă transporturi de materiale
tă productivitate care uşurează mun­ (Continuare iu pag. i-u/ rativ cu aceea-:i perioadă a anului canizatorului Viorei Radu de la
sească cu realizări cil nuri fru­ bune peste plan au extras de la ţt [recul, au trimis IurnaJistilor hunedo- S.M.T. Miercurea, care a fost re­ pentru alte unităţi. In această si­
moase. La îndrumarea organizaţii­ începutul anului fi pînă in pre- rsni cu 19 000 tone mai mult minereu partizat să lucreze la Srh^el. Cu tuaţie se pune întrebarea : cine
lor de partid la fiecare exploatare.
R ăsplată a muncii _ la fiecare loc de muncă au fost xent minerii din Petrila. Dintre de bună calitate. multă însufleţire s-a lucrat şi la va executa arăturile la GA.C.
Srbrşel ? Ar fi bine ca tovarăşii
acestea peste 6.000 tone revin nu- p
treieriş. Astfel în momentul de
Cu prilejul întîmpinărli Zilei mi­
aplicate măsuri tehnico-organizalo- mai colectivului sectorului ///. Aici nerului, colectivul exploatării şi-a in­ faţă întreaga suprafaţă cu grîu din Consiliul agricol raional
Gu prilejul Zilei minerului, nu meroşi muncitori, maiştri, tehnicieni rice menite să le facă munca c.l lucrează brigăzi conduse de loan yj tensificat şi mai mult eforturile pen­ a fost treierată. Sebeş să reglementeze situaţia
şi ingineri care lucrează in exploatările miniere din regiunea noastră au mai ufoară fi mai spornică. Teh­ Rotarii. losif Ortok fi Ştefan Lasz- ‘i1 tru a cinsti cu bune rezultate această Prin grija consiliului de con­ arătată în aşa fel ca şi G A.C.
fost distinşi cu ordine şi medalii. nica nouă a pătruns tot mai adine lo mereu evidenţiate in întrecerea p sărbătoare. Cele mai bune realizări ducere al gospodăriei au fost ba­ Sibîşel să termine arăturile cît
In exploatările miniere din Valea Jiului a fost decorat: cu Or­ Pe galerii fi in abataje. In dorin­ socialistă pe exploatare. au fost obţinute de sectorul nr. 1 lotate cu presa paiele de pe cîmp, mai curînd.
dinul Muncii clasa a Il-a iov. Crlslea N. Aurel, şef de briqadă la E.M ţa lor de a da patriei cărbune cit La E.M. Aninoasa cu citeva zile $ care In primele 9 zile ale lunii au­
Amnoasa i cu Ordinul Muncii clasa a lll-a 40 de tovarăşi printre oare : ^ mai mult fi la un preţ de cost in urmă minerii sectorului 11 fi-au şij gust a dat peste plan 1.100 1one mi­ j
Străuţ T. Petru, maistru la E. M. Lupeni, Burdea I. Nleolae, şef de )U scăzut minerii au aplicat cu curai îmbunătăţii angajamentul anual. Ţ nereu. *1
brigadă la E. M. Lonea, Savu V. Petru, şef de briqadă la E. M. Anl- £ iniţiativele noi fi metodele noi de Brigăzile conduse de Hegeduf Dă- J
noasa, CrlşUru Gh. loan. şef de brigadă la E. M Petri la, Brinzău A. yt muncă. Afa re face că pe grafice- nilă. loan Chifa. Francisc Kibedy ^ Cu randament sporit
Aurel, de la E, M. Vulcan etc. le inlreceiii socialiste s-au tnregis- si celelalte de la acest sector au £ Colectivul de muncă al E. M. (Un
In exploatările miniere aparţinind Trustului minier Deva $i Trustul trat de pe o zi pe alta noi fi noi extras peste plan numai in 5 zile $ Bâita-Crăciuneşti şi-a Încheiat bilan­
Aurului Brad, au fost distinşi cu Ordinul Muncii clasa a III-j mineri succese. In cui sul lunii trecute din luna august 130 tone cărbune | ţul activităţii pe 7 luni ale anului cu
maiştri, tehnicieni şi ingineri care au oblinut succese de seamă tn în ^ bunăoară, colectivul minei LuPeni de bună calitate. g rezultate deosebite în producţie. Ast­ • i
deplinirea prevederilor planului da producţie, In îmbunătăţirea calităţii a obţinui unul din cele mai de Realizări frumoase s-au inregis- \ fel, In oadrul întrecerii socialiste des­
producţiei şi reducerii preţului de cost. Printre aceştia se numără Toma seamă rezultate: îndeplinirea an- trat fi la minele din Uricani. Lo- V făşurată în cinstea Zilei minerului
I. Dumitru, malstTU la E.M. Ghelar, Glavatchl I. Iaroslav, inginer la Trus­ gajamentuiui anual la producţie. nea fi Vulcan. La Uricani plusul jj aici s-a reuşit ca planul de produo-
tul minier Deva, Petros S. Gheorghe, artificier la E.M. Deva, Culcea Ut In 7 luni el a extras in afara de la începutul anului fi pînă in j! tie in echivalent la metal de bază să
I. Cosma, miner la E. M. Teliuc, Luca A. Petru, şef de brigadă la E. M. ^ sarcinilor de plin peste 46.000 prezent este de circa 11.000 tone : se realizeze în proporţie de 102,12
Săcârlmb, Achlm D. Aron, şef de brigadă la E.M. Ziaşii, Moga A. Yt tone cărbune cocsificabil Mai cărbune cocsificabil. iar la Lonea \ la sută. De asemenea, daioritâ bunei
Avram, miner la E.M. Barza, Codrin S. loan, miner la E.M. Zlatna, Pilip Ş mult, pe team.i sporirii ronda- de peste 4.000 tone. In total mi- • organizări a muncii, randamentul de
T. Constantin, muncitor la uzina do preparare a minereurilor din Gu- y meniului la mat bine de 1.220 tone nerii aparfinînd C.C.V.J au dat 3 extracţie tot în echivalent la metal
rabarza şi mulţi alţii. vţ pe post. îmbunătăţirea calităţii peste plan în 7 luni aproape { de bază a fost realizat In proporţie
Cu acelaşi prilej, un număr de 193 mineri, maiştri, tehnicieni şl * Producţiei fi reducerii consumuri- 97.000 tone cărbune. Este da- \ de 102,8 la aulă. Acesta este darul
ingineri din exploatările miniere ale regiunii noastre au fost distlnsî cu lor specifice a realizai în primul rul adus patriei de ziua lor. I i v j j
» ___ pe care minerii din Bâita-Crăciuneşll
Medalia Muncit. 5.*Aixi*tjKA/iiwrcte ** ftfiv tir««« w Ut^iy &\*vt **#««?•* w tl aduc In aces-t an zilei lor.

La arat pe tarlalele G.A.C.
Şibol, raionul Oraştle.
Poftaful a adus o telegramă cu ur­ Oamenii munceau bine, cu mult elan explicafii fi plecăm mai departe... Dar fti zicala: Pădure fără mea­ că merg la o brigadă care aspiră
mătorul text. „De două ori la mulţi In schimb le lipsea clnd lemnul de Brigada asta a fost totdeauna frun- turi nu există0. Afa fi In noi. In­ la titlul de fruntaf. minerului se împlinesc trei ani de
ani°... Era adresată tovarăfului Au­ mină. cînd vagonelele. cînd unele tafă fi n-a pus niciodată probleme tr-un timp maiflrilor Biuicescu loan. — E o glumă, desigur — încerc cînd sectorul nostru deţine hiră în­
rel Drăghici, miner fef de brigadă, materiale. Am pus problema in dis­ deosebite sectorului... Intrăm din nou Matei Alexandru fi Clcj Ştefan li ru. Am auzit câ sînieţi fruntafi... trerupere drapelul de fruntaş în în­ Intîlnire
secretarul organizaţiei de partid de cuţia biroului organizaţiei de ba­ in galeria principală. se părea că e mai Putină nevoie de —Deloc. Stăm rău. Am avut de trecerea socialistă
la sectorul l al minei Uricani fi ve­ ză. Şeful de sector fi normatorul au — La noi există statornicită o re­ ei în mină, în abataje, lingă mineri. curînd o viitură puternică de gaz — Şi cealaltă ? internaţională
nea de la Dîlja. fost îndrumaţi să calculeze încă o gulă — continuă tov. Drăghici. Nici Socoteau că de vreme ce sintem în inatan, care ne-a împiedicat să mai — Aceea e mai m ică: la 11 au­ de fotbal
— De ce „De două ori la mulfi dată volumul muncii de regie. Aţa o brigadă nu trebuie să rămînă fruntea întrecerii socialiste nu tre­ lucrăm in abatajul nostru. Noroc că gust împlineic II ani de cînd mă
ania t il întreb pe adresant. că peste cîteva zile am putut să gă­ cu planul ncindeplinil. Anul acesta buie să ne facem griji... Comuniş­ am avut un abataj de rezervă, pre­ aflu în Uricani..
— Fiindcă avem două aniversări sim cauza pentru care aproviziona­ insă. prin martie, brigada lui Stan- tii din sector n-au fost insă de gătit... Pină la Ziua minerului ne ★ Vineri la Hunedoara pe sta­
in familia noastră... Cînd a venit in Uricani, Aurel dionul „Corvinul", echipa Spar-
tak Tîrnovo din R.P. Bulgaria
★ Drăghici avea nouăsprăzece ani. Nu a susţinut cel de-al doilea meci
Mergeam alături pe una din ga­ flia nici o meserie, pentru că acasă în cadrul turneului ce-1 între­
leriile minei. Părea că slntein sin­ DOUĂ ANIVERSĂRI la el. intr-un sat din regiunea Plo­ prinde în regiunea noastră. Dc
guri. acolo in odincurile negre, ca ieşti. numai sapa învăţase s-o mi- data aceasta a întîlnit formaţia
insăfi cărbunele. Doar vocea caldă, nuiască. Aici, la Uricani, a găsit A.S. Cugir. Fără să se ridice la
şi plină de rezonanţă a tovarăfului oameni binevoitori, care le-au in- un nivel superior, intîlnirca a
Drăghici. trăda prezenta omului. Mi rea fchiopăta: aveam prea putini cău loan fi cea a lui Moraru Con­ acord tu o asemenea părere. Intr-v îndeplinim insă angajamentul... conjwat cu multă dragoste, afa in­ furnizat totuşi momente dc fot­
se părea că nu sbitem numai noi doi oameni la tegie... Da. da, prea puţini stantin au început să rămînă în ur­ adunare generală unde s-a discutat l-am lăsat pe mineri să-fi vadă de cit nu s-a simf.it deloc străin. A in­ bal plăcut. Mai prompţi în li­
acolo, ci mulfi. tot sectorul, îmi oameni la regie. In lupta pentru a mă. Biroul organizafiei de partid, felul cum contribuie maiftrii la în­ treabă fi am plecat mai departe. To- trat în mină. ca vagonetar. Apoi nia dc atac, oaspeţii au cîşti-
povestea de cirul intrasem pe ga­ obţine o productivitate cit mai ma­ împreună cu feful de sector. au deplinirea planului de producţie, co- varăful Drăghici fi-a continuat rela­ a urmat şcoala de ajutori-mineri. gat cu scorul de 2-1 (1-1). A.S.
lerie, adică de mai bine de o ju­ re am mers prea departe pe linia analizat fi această situaţie. Am muniftii i-au criticat aspru pe maiş­ tarea : de mineri, ji de doi ani conduce Cugir nu s-a ridicat la valoarea
mătate de oră. reducerii posturilor neproductive constatat că cei doi fefi de brigă: trii respectivi pentru concepţia loi — Ai reţinui ce spunea Maxim 7 o brigadă, care nu de puţine ori a sa, dovedind dosuri în special
— Să lieccm fi pe laTeodorescu ? Prin urmare am mai trecut cîfwa sint mineri buni, pricepuţi, dar nu grefilă. Şi atunci, tn adunare, s-a Chestia cu abatajul de rezervă f Ei. fost evidenţiată în întrecere. Este în linia de atac.
E un abataj frumos. Şi ai să vezi oameni înapoi, la aprovizionare. Şi reufesc să organizeze bine lucrul, hotărît ca feful de sector să facă bine, află că la noi pentru fiecare căsătorit, arc doi copii, aparta­
cum se aplică iniţiativa ..Să lucrăm cum era firesc. productivitatea a l-am ajutat, au fost schimbate nor­ a nouă reîmpărţire a sarcinilor, mai •îbalaj in funcţie există unul de re­ ment frumos, bogat mobilat...
două zile pe răptămînă cu lemn de crescut mereu, de la lună la lună mele, afa cum au cerul ei. Dar toi concret, pentru fiecare maistru in zervă. gata pregătit. In felul aces­ ★ Intensă acfivifafe eulfurală
mină economisit* — îmi ceru el pă­ iar sectorul s-a menţinut in fruntea sub plan rămîneau. Afa că au fost parte... Ei, dar uite că am atins fin ta oricti de capricioasă ar fi natura, Ieri, minerii din sectorul 1 al
rerea la o răscruce de galerii. întrecerii... schimbafi cu alţi doi mineri: Ma­ ta călătoriei noastre: în faţă e aba nu ne prinde nepregătiţi; planul tot minei Uricani, an găsit la iefirea Oamenii muncii aflaţi în sta­
— Da. da.., desigur... Nu-l mai auzeam; răpăitul pi- xim lacob fi Crifan Ion. Şi de 'ajul brigăzii lui Maxim, il îndeplinim... Mai vreau să-ţi spun din mină înscris pe un panou ci­ ţiunea de odihnă de la Vaţa-băi
chamerului din abatajul unde lucrea­ atunci aceste două brigăzi fi-au de Părea că intră într-un abataj teva rezultate deosebit de valoroa­ au posibilitatea să participe la
— Afa... unde am rămas ?... D a.. băfit in fiecare lună planul dc pro­ că la noi în sector majoritatea oame­
La un moment dat am observat că ză Teodor eseu Stancu fi ortacii lui pustiu Nu se auzea nici răpăitul spe nilor sini tineri, care au învăţat me­ se : in ultimii trei ani fi jumătate interesante acţiuni cultural-edu-
l-au făcut pe Drăghici să-fi între­ ducţie... ei au extras peste plan 63 000 tone cative. Recent au vizitat staţiu­
unele echipe oblineau randamente cific al pickamerului. nici scrifnc seria aici. Şi că to(i fef ii de brigăzi cărbune, în condiţiile creflerii planu­
mai scăzute. Planul fi-l îndeplineau rupă povestirea. Am intrat în aba­ — De Maxim, la care mergem tul craterului, nici măcar lovitura dt si schimb sînt membri fi candidaţi nea formaţia artistică din comu­
taj cu simfămintul omului care in­ acum, e vorba ? lui de producţie cu aproape 100.000 na Băiţa şi orchestra de muzi­
in fiecare zi. dar peste plan dădeau muchie de secure in armătură. Oa de partid...
Puţin. Asta însemna că in întrecere tră în casa unui bun gospodar. — Da. dc. De el... Mai avem menii erau în pauza pentru masă. — Un singur lucru nu l-am aflat, tone. De asemenea, în acest timp ei că populară „Mioriţa'' din Bra­
au sporit productivitatea muncii de
pierdeam Puncte preţioase. Ce era Totul e aici orînduit cu grijă, cu doi pafi pînă acolo... Pină alunei — Dacă aveţi ceva cu mine... v-as tovarăfc Drăghici, cu toate că am la 1,816 la 2,414 tone cărbune pe şov. In aceste zile formaţiile ar­
pricepere. Oamenii muncesc cu însu­
de făcut t împreună cu fef ui secto­ vreau să-fi mai povestesc ceva... In ruga să rezolvăm acum... Stăm cam colindat toată m ina: ce-i cu cele post... tistice ale căminului cultural din
rului fi cu un maistru am mers de fleţire. Nu-i întrerupem. Privim sector avem maiftri fi ingineri pri­ rău cu planul — ne spune Maxim. două aniversări ? Vaţa pregătesc un bogat pro­
citeva ori in abatajele respective. doar... Tovar&ful meu uni dă cîteva cepuţi. cu multă dragoste de munci. Am rămas surprins. Mi se spusese — A, da. Uite îţi spun : la Ziua N. ANDRONACHF. gram artistic pe care-1 vor pre­
zenta în staţiune şi în satele ra­
ionului Brad,