Page 39 - 1963-08

mm. spciiLBimm___ __
ÎMIj
■ ■ HJ — .. Pae.
WWWM— —Btt— fc» !■■ •« »T Jg ’

— 7
„Frumoasă-i via fa de miner n

unui om m r ? jt

La consfătuirea de producţie, povăţuit unchiul său, pe atunci a fost primit în rîndurlle membri­
dnd t-a ridicat fi Btriboi râ-fi miner la 7 eline. 7 e ştiu băiat lor dc partid.
ia angajamentul, toţi ochii s-au harnic fi dirz. 7 u miner ar trebui Acesta a fost drumul tinărului
aţintit spre el. Ortacii erau cu­ să te fad... Biriboi — de la vagonetar la şef
'Î/S? rioşi j-audă cuvintul tinărului fef S-a dus Biriboi la 7 eline să se dc brigadă. Un drum de ascensiu­
de brigadă, cunoscut de-acum în facă miner. A fost angajat vago­ ne continuă, din treaptă în treap­
toată 'exploatarea pentru faptele netar. A prins currntl o adevărată tă, plin de căutări, de frărnin-
lui de mancă. dragoste pentru munca minerilor, turi. dar mai ales de satisfacţii
— Ne-mn ■vorbit noi, cei din li plăcea firea lor hotărîtă. S-a Cum munceşte Bi/iboi ca fcf d*
brigadă — a început Biribni — fi Străduit să fie asemenea lor. 7 imp brigadă f Să revenim la angaja­
am holărit aţa : să dmn în cin­ de 6 .huni, cit a lucrat ca vagone­ mentul luat : în trei luni, 6000
stea Zilei minerului şi a zilei de tar, Biriboi a dat dovadă de multă tone minereu peste plan l}i va
sfepţS # ** 1
23 August 6.000 tone de minereu. sirguinţâ. A urmat opoi cursurile de respecta brigada cuvintul dat ? Să
■SSC< ţ « \ i & Ţ J. • V , ’i ? Doi din frunta­ Ăs6a-n angajamentul nostru... calificare. După absolvirea lor, vi­ răsfoim fişele dc producţie lunare
şii minei Lupenl ; Au urmm citeva clipe de linif- sul de a deveni miner s-a împli­ In iunie fi iulie: 4.356 tone mi­
fs % minerii Katona fe. 6000 tone peste plan, ft asta nit. A fost repartizat în brigada nereu peste plan, de bună calitate.
* ' V v Pranclsc şl Sfellan doar in trei luni — iunie, iulie fi condusă de loachim Modilcă un­ In aceste zile, întreaga brîgn-lă
M| Rusln- de a lucrat un an. Multe a învă­ munceşte cu avhit pentru a obţine
* * « P Fo/o.- /. 7£/ august — părea cam'exagerat de mult
— <Cit 7! — a fost întrebat el ţat in această perioadă de la or­ noi şi noi rezultate Eforturile ci,
încă o dată. taci. $i cum sa muncească mereu succesele obţinute sînt fapte con­
,! W ffk -Z — Atit cit aţi auzii. 5.000... mai bine fi cum să se poarte cu cludente care demonstrează că an­
oamenii. Comuniştii, printre care gajamentul luat se .indcplinvfte cu
'Secretarul organizaţiei de baza cinste.
de la sectorul l, minerul 1Cosma han Fecheie, -Andrei Nicolnc, Pe­ V. CHIŞ
tru Dungaci fi alţii l-au încon­
"/!{••• r r t • ,..< 3 !« a .i?tW: Culcea. :V cunoaşte bine pe Bi- jurat pe thiărul miner cu o aten­
riboi. 11 flie bun organizator al
i - v * * t a muncii, mereu preocupat ‘pentru ţie deosebită, l-an povăţuit, l-an
ajutai să înfrunte greutăţile in-
KW ,<# 'W m * - * obţinerea unor rezultate cit mai thnpinalr. A ascultat Biriboi de E.M. Teliuc, seotorul I : Drl
ti. r d f'& M,... I i! KU.WfJ bune. entuziast. Se aţtepta la un gada condusă de Constantin
cuvintul lor fi nu le-a înşelat aş­ Biriboi îşi depăşeşte ni re­
r # î angajament mare. Dnr parcă teptările. 7 ol mul des, pe panoul
f: * • • C.000 Să nu re fi pripit oare de gularitate planul, dînd mine­
data aceasta şeful de brigadă ? de onoare al fruntaşilor apărea reu de cea n>ai bună calita­
A fost numit şef
fi numele lui
/ T W f i f l După consfătuire, Culcea l-a -de schimb in brigada lui Jenică te.
s.l - *T luat pe Btriboi dc-o parte Popa. apoi în era condusă dc Cos­ IN FOTO : Şeful rfc brigadă
- ţ/v; — Aîu băiete, te-ai gîndil bine ma .Culcea. $i eforturile lui dc aici, împreună ni ajutorul de mi­
dnd fi-ai luat angajamentul ? Nu continua preocupare pentru aplica­ nei Ghcorghe Crlşan executa
de alta dar cuvintul nostru de mi­ rea iu practică a cunoştinţelor jt o perforare.
TINEREŢEA MINEI ner e csrvint. Şi n-af vrea tocmai experienţei acumulate, pentru va­ Polo: VIRGIl ONOIU
tu să-l colţi.
lorificarea de noi fi noi rezerve
— Tovarăfe Culcea. s-a supărat în scopul creşterii productivităţii
7t» fiecare zi, la ora olnd iese pri­ — Sfi ve2t Rojnlc-barl ce transpor­ Biriboî, toţi ne-am gindit, am so­
. x * ‘
mul sc'himb din rninfl. Iosif Rojnic îsl toare hlindate, scurte, ne-au -sosit. cotit Şi in ceea ce priveşte cuvin- muncii, grija faţă dc calitatea aces­ Noua „Ţarade pi aii L i
face de lucru prin grădina din fata O frumuseţe I Ţl-e mal mare dragul tul dat, îmi cunosc bine oamenii teia, au făcut să-i sporească pres­
casei. Ori dacă nu, iese In poartă si să lucrezi acum 'Intr-un abataj. Jar pe mine mă fiii — dour aici tigiul dc om piiccpul în mese­ „Ţara de pialră", aşa a numit Gco care le-an îndurat minerii Apuseni­ pentru reîmprospătarea aerului din
aşteaptă, Este un obicei ol )u1. St Ctte n-ar avea de aflat bătrlnul am crescut — că nu arunc vorbe rie, nrimos. A avut multe satisfac­ ftogv.a Apu.Ncnii. Ura în caro nu erau lor. Acele vremuri insă aparţin trec-u- lucrările In „fund de soc".
cînd minerii, venind de la şui, 1] în- miner dacă ar intra acum In mina de florile mărului.,. ţii fi bucurii ca şef dc schimb Cea decil „oameni şi slînci" şi In care luîuiţ Iar pietrele, oamenii le Îngroa­ In lupta cu prolul omul a Introdus
tllnesc. it spun de departe : „Noroc Lonea, mai tlnăr'ă ca oricind. Ar mai mare a fost însă în ziua sărăcia era „la ea acasă". Aici oame­ pă adine in hetonnelc noilor construc­ tn fronturile de lucru ap<i. Sute de
bun. Rojnic-baci 1“ „Noroc. măi Constantin Biriboi a crescut la cînd. ca semn al preţuirii muncii nii înfruntau adincurile cu rmînilo ţii, tn fundaţiile blocurilor si a*’.o
privi mirat perforatoarele electrice E. M. Teliuc. Mai precis spus aici veripienti pentru perfora') umed mii
feciori !" — le răspunde omul cu pu- rotative, perforatoarele pneumaltce şi comportării, a fost primit In goale. Aveau minerii Apusenilor o aşezămintelor de cultură Viata sl de metîi dc conductă duc, spre per­
-rul albit de povara eni.lor Privindu-le moderne ar rBmîne Impresionat >s-a format, devenind un om de rîndurilo candidaţilor r/e partid vorbă: „Munţii noştri aur poarlă. munca minerilor de la Rar?,a s-a foratoare sute dc metri cubi de opS
mersul apăsat, voia bună, 11 învăluie de galeriile armate tn fier, de nădejde, temeinic pregătit profe­ S-a străduit fi mai mult Biriboi noi cerşim din poarlă-n poarlă". schimbat. Acolo unde galeria şubre­ care spală praful ce. altădată se risi­
amintirile. Si el, Roinlc, e fost miner, sional. cu înalte calităţi morala. in muncă, să-fi merite pe deplin Aspre cuvinte, pe care le ştiau piuă dă II a ni e »i' u i a pe miner la fiecare pea prin fronturile de lucru, prin (Jâ*
stilpii glisanţi din abataje, de sui­ De loc, e de prin părţile Filiafnlui.
timp de 35 de ani. Atunci oînd a In- torii susţinuţi în metal — Inovaţie a regiunea Oltenia. După ce fi-a această preţuire Ca urmare, la ci copiu obligaţi să care din adîncurl pas au fost introduse armături trai­ terii. Numai în anul trecut fi-sn
irat el în mină (ave^ doar 15 ani) propunerea organizaţiei de bază, lo minereul cu sacul. Părinţii lor lucrau cheltuit pr-nlru introducerea perfora-
doi tineri Inqinerl îndrăzneli. Gheor- terminat stagiul militar s-a gin­ începutul lunii februarie a aces­ nice de fier .şi beton, locomotive
oamenii rîrleau ‘rar, tar mersul mine­ qbe 'Miluit St Vlarlimir Glosan — de tn mine şubrede, în care accidentele ■electrice ce rine patriei rodul bogat inlui umed In secţiile Mnsnrin, Valea
rului PTa altfel, paTCă lipsii de vlagă. armarea metalică provizorie în cupo­ dit să-fi aleagă o meserie bună, tui an conducerea sectorului l i-a se ţineau lanţ. N-fu11i n-au nia) apucat al muncii lor, alearuă spre ziuă, Nu­ Viorii şi Rrădi.şor, aproape 200,000
Hor,mu) şl dalta, lopata sl vagonclul potrivită firii lui încredinţat brîgarla nr. 41. In apri­ să-şi vadă familiile.. mai tn subteran, acolo muie nu de te'
lele puţurilor oarbe — tot o inovaţie
do lemn. îi sleian puterile din noapte a unul tînăr înqlner. Mlron Rebedea — Ascullă-mă pe mine — l-a lie, pentru meritele sale, Biriboi Aici, în aşezările minerilor, fiecare mult minereul se căra cu sacul şl .Şi uliţele pline de praf au dispărut.
nînă fn noapte. Două făpturi duceau — de puţurile mol moderne. In zadar piatră vorbeşte despre necazurile pe roaba, există azi peste 12.000 de Şi coc io (dude. Re străzile noi. stră­
!r.i r|ren) minei : omul si calul metri de galerii In care transportul juite de blocuri modeme, minnril
A^’im minerii stnt altfel Rid qlu- ar căuta bătrînul miner cu privirea «o face rn locomotive pleclrlco. sînt înlimpinali de rîsn! vesel al co­
r a 1 r ă apăsat, li place bâlrtmi- prin întunericul galeriilor calul. Tn piilor. dc ferestrele deschis? larg
n: î.ă-i varlă. tocul lui an fost introduse locomoti­ Cu ani în urmă minele de Ia Rar/a spre soare, do coloritul viu al flori­
ve electrice cu acumulatori, ce scot erau cunoscute pentru numărul mare
c-mi c.ar duce şl e) să varlă amm de bolnavi de (silicoză, urmare a lor sl verdele reavăn al ierbii Numai
■":n ■>, să în.Mriă adînr sfre.rlelul perfora- vaqonelelc chiar de 6ub gura rosto­ la Drad. oraş uitat altădată în inima
u r"!'ii in rctole sclipitor de rărlmne. golului. Moroiului pro<.( a prafului care-i lu­ Apusenilor, s-au construit peste 800
\ i p11 r'oril mini. Q#*nenii au înt <nerit -o Nu .şi-armai recunoaşte Iosif Roinic neca pe mineri in lucrările .dunct de rle apartamente. Mn adevărat oraş al
-■■1 i;i ) #ir»î> )->r 11> îi^rare al?-a Ini cmtr'* mina in care a muncit mai bine de trei sac". Nimeni nu s^ îiuirifen rle <ănă- minprdor. A devenit obişnuit pentru
la tea loc Tn lO'O
Rarza
în
toată
,-,'n cinr rndnl muncii mînrriTor. în decenii. Ounmnd au şters urmele tre­ minerii de Ia Rarza ca in fiecare zt
!11»im11 galeriilor seufcnclnl maşinilor ndului. Doar nfară, la „ziuă". mat exis'a doar un «bnriur ventilator de in viala lor să apară ceva nou. cum
1.300 inr lneolo aer viciat, oraf a
■ de , înoăTrflt de In lucrările de în.itn- •păstrează o dnllfpdun ciocan, un bur- miros d* evp'rr/ivi ar«i. Arun le obişnuite au devenit şi iîustrnte'-A
1 ar* a r le venă familiar. obknu't. tar i|hin vn-lii şi macheta unei galerii Rarza a fost in^Vat un vridileto: <o.sile rle po malul însorit al mării,
tn ari în rol puţurilor., acolo muie oa­ prin care un cal nvnialurnl trage va­ de 3 500 nur., la Mi mim s-au execu­ sau de la munte. Pe minerii rle la
menii *e chinuiau să 'încarc? chibla gon et-e de lemn — tonte aranjate tat un sudor urim-ina! si o calorie de Rarza ti întilneşti la Eforie T.acul
mi lopata. nu apărut qrnifere. migălos tntr-o vitrină Originalul «eraj betonată, sînt în curs de exe­ Ro<u Sinaia tlArr:n|ane Vatra Dr»r-
,.!T>nărul Alevanrlrn Toana care muzpu. reprez.enlinrl două epoci două cuţie suitorii de In Paltin r.i Rîhdecrn ivi e'r. r.7l d" mineri an p'e-
lucrează Ia săparea puţului auvitlar din secţia W o a Morii. In subteran cft în are.M an în st al ei ni pentru
lumi : una apusă, ilustrată prin unel­
t.cneR II e de ncum cunosmt de toţi au fost iivstala'.e !50 de ven'ilatoare odihnă ş! tratament, cu 48 mai mulţi
ta un miner priceput la săneren pu­ te rudimentare închise In rafturi şl secundare electrice $1 pneumatice clocit în lot cursul anului trecut.
ţurilor. , Te-er Invidia îosif Rrarl:. mi­ alta nouă, clocotitoare, căreia îi dau
norul rare a săpat putui de la Valea vînlă oamenii contemporani. Această Pe locurile unde odinioară
Arsului ? sl acum nulul îi poarlă nu- Iunie le dă oamenilor încredere în exislau nişte case mici, Insa­ IPEim tU VIAŢA MMSTItA IVOIJA
Rccuuoscâlori partidului Pen­
mp)»", „Pulul lui Pronie" — aşa-l z!c forlelc lor. De accca minerii calcă lubre, sau terenuri virane, s-au tru viaţa nouă pe care o tră­
oamenii. pentru că bălrînul Frank Tidlcat in anii regimului de
apăsat, rîd şi sînt voioşi. Si Iul Iosif iesc. pentru condiţiile noi de Toate acestea n-ar fi fost posibile da­ lariul pc oore-1 om, să cumpăr două brede ale Săcărîmbului. Aşa a fost
c. r dovedit tare priceput. Emo apre­ democratie-popularâ sute dc
Roinic ti place să rîdă Inima Iul de muncă, minerii regiunii noastre că nn ne-ar fi condus partidul nostru garnituri oe mobilă, aparat de radio, mugea noastră înainte.
cierea unanimă a ortacilor lut Cosma. blocuri pentru minerii Văii îşi sporesc eforturile pentru a
miner a rămas toi lînâră. De aceea drag, dacii nu nc-ar fi luminat Jru frigider, maşină de cusut, şi multe In I9if) am fost încadrat ajutor mi*
Dar el mat spun că t-a luat-o înaintea Jiului. Ele oferă confort fa­ trimite la „ziuă" mai tnn.lt mul cu învăţătura lui înţeleaptă Ren alte lucruri trebuincioase iu gos­ ner, iar apoi miner. In locul „fistău-
îi aşleaptă pe mineri în poartă cînd miliilor dc mineri.
Iul Frank. cărbune şi minereu, de bună tru tot ce a făcut pentru noi minerii podărie. împreună cu familia mea lui" am primit perforatoare. Tn mină
se întorc &pre casă, să le spună IN FOTOGRAFIE: Vedere colita te.
Pe toate acestea le $t!e 9t loslf parţială a cartierului „Visco- pentru viaţa nouă, îmbelşugată pe ca­ trăim o viaţă Îmbelşugata, lipsită do nu fost introduşi vagoneţi şi locomo.
„ N otoc, măi feciori".
Rojnlc; e „la curent" cu tot ce e nou za“ din Lupenl. re o trăim, îi mulţumim din toată griji. livc Am fost trimis apoi la un
le mina. II spun minerit i S. POP Gînduri de recunoştinţă Nlrlcînd minerii n-au trăit o ase­ curs de maiştri, iar după absolvire
menea viată, nickind munca nu le-a am lucrat la Exploatarea minieră
IOSÎP BÂRANY Certcj'Săcăi imb. Pentru a cîşîiira noi
Mai nm doar puţin timp pînâ l.i ralncr la Petrild fost preţuită ca In zilele noastre. cunoştinţe, care să ne ajute la "în­
V a le a , în cifre şi fapte ieşirea la pensie Lucrez în mină la Toate aecslea, ţoale bucuriile noas­ drumarea echipelor de mineri, m-am
tre şl ale copiilor noştri, le dato­
Pctrila încă din 193'J. Munceam din
£rcu din noapte pîna-n noapte şi a- V o m m u n c i răm -partidului care nea creat o înscris la cursurile fără frecven­
• In scopul uşurării efortului fizic. îmbunătăţirii rioadă pesle 1.200 de familii de mineri şl-au con­ hia cîştigain cit să trăim dc pc o zi cu m a i m u lt s p o r viaţă fericită. Acestei griji, noi mi­ ţa a îşcolii dc maiştri din Prad pe
condiţiilor dc muncă şi creşterii productivităţii mun­ struit case proprii. pc alta. nerii, II răspundem sporindu-nc efor­ care le-am absolvit în 7951.
Lucrez înlr-unu din cele iimî tine­ turile. pentru a exlrage minereu cil Nici măcar n-ani visat, cînd cu
cii, stalul (îemocrat-popiilar a alocat pentru mecaniza­ • Pentru tinerii necăsătoriţi an lost construite 12 Acum viaţa noastră s-a schimbat re cgploalâri miniere din roglune,
rea minelor din Valea Jiului, între anit 1950— 1902, su­ cămine moderne, cu pesle 5 000 locuri. In mină .au fost introduse maşini şi la E. M. Devo. Aici am învăţat me­ nial mt:!t, mai bun şt mal Ieftin, pen­ ani în urmă am intrat în mină, că
utilaje noi, munca a devenit mai cu tru în florii ea patriei noaslrc dragi. voi putea învăţa, că voi utea 'ajun­
ma de peste un miliard o sulă optzeci milioane lei. ® Celor 1.000 de studenţi al Institutului de mine din spor. salmiilc umerilor au crescut, seria frumoasă de miner, am invătal ge maistru. Partidul nostru îi rreat
® In prezent, numărul ventilatoarelor din minele Petroşani le-a iost dat în folosinţă, la începutul aces­ iar tT.'iiul nostru a devenii mai îm­ sâ minuiesc perforatorul şi maşina GML'ORGME PASCAL oamenilor muncii condiţii ncma'iîntîlnL
tui an, încă o clădire nouă cuprinzînd : 20 sili de dc încărcat Munca noastră devine
Văii Jiului este de aproape 20 de ori mai mare derît belşugat. Mi-am crescut cci trei co­ iii'ner la E. M. Deva te pentru dezvoltarea aptitudinilor,
cursuri, un amfiteatru cu 5(J0 de locuri, un cămin stu­ din zi iu y.i mai uşoară prin intro şi pentru studii Ca mine &înt
în anul 1938, iar al pompelor de evacuare a apei din denţesc cu 330 de locuri şi o serie de laboratoare. pii fără teama zilei de mîine. Prin ducerea in subteran a noi maşini multe cadre tehnice în exploatai
subteran, de peste 7 ori. grija deosebită pe care partidul o şi utilaje de mare productivitate, Nu vom precupefl
• A fost lărgită considerabil reţeaua şcolară. Au acordă tinerei generaţii, toţi tivi au iile noastre, mulţi mineri care, învâ-
• Gradul de mecanizare a lucrărilor miniere a cres­ luat fiinţă trei şcoli medii de zi, două case de pio­ reuşit să înveţe, toţi trăiesc o viaţă dovadă a grijii neţărmurite pe ca­ nici un efort tind au devenit cadre de nade) le.
cut mult de la un an Ia altul. Numai în cursul acestui nieri (la Petroşani şi Vupeni), o şcoală profesională noua. fericită re partidul şi statul nostru uc-o Ani intrat în niină pe cînd aveam Pentru condiţiile deosebite dc mun­
de artă ş( o şcoală elementară de artă. La Lupenl a poarta nouă, minerilor. La Ieşirea că şi învăţătură pc tare pai Vidul ni
an pentru înzestrarea minelor cu maşini şl utilaje noi. Dc curînd nc-am mutat în caM-ă din şut grupul social dotat tu toa- 1? ani şi am muncit ca ,,ziuaş", apoi
(ost înllinlată o nouă şcoală procesională. le-a creat, îi mulţumesc din toata ini­
dc Înaltă productivitate, statul a acordat 80 milioana nouă, in casa pc caic nc-am con­ t ‘ cele necesare ne întîmpină prie­ ca vagonetar, pînă în 1945. Nimeni ma şi nu voi precupeţi nici un efort
lei. • Numai pentru ^sislenta medicală se cheltuiesc struit-o din salariu! meu de miner In tenos, iar autobuzele puse la dispozi­ nu sc îngrijea dc soarta noastră. Pc pa­ pentru a-mi îndeplini întotdeauna eu
curînd voi ieşi la pensie. Dar anii ţia noastră ne transportă spre casă. troni îi interesa doar minereul ca sâ
« Construcţiile de locuinţe pentru miner! an cu­ anual circa 20 milioane lei. bătrîncţii nu mă hispăinimta ca pc Locuiesc înlr-un apartament mo­ scoată cît mai multe profituri Garam cinste sarcinile ce-mi revin.
noscut un ritm rapid în oraşele Văii Jiului. Din 1951 • Proiecţia muncii a devenit o problemă centrală a tatăl meu Partidul ne-a asigurat o dern din cvartalul 23 August din minereul cn sacul şi cu roaba, mu cu GNEORGHE BÎRS-ETANU
pînă în prezent în localităţile din acest bazin s-au preocupărilor partidului şi guvernului nostru. Anual bătrineţe liniştită, plină dc bucurii Deva. cel mai tînăr cartier din oraş. vagondiil de lemn l.'ntcam râurite maistru
construit aproape 8.000 apaitaraente. In aceeaşi pe­ se cheltuiesc in acest scop pesle G milioane lei. ca zilele pc cart le trăim Am reuşit ca în scurt timp din sa­ cu dalta şi .,fislâul“ în galeriile şu­ la E. M. OerteJ-Săcărîmb
SP AN O IU ffiţ SE O A R SE

rr<j4-'i

A ' T S \ j

ţ .
* I f ■ L ,

♦ i n

tidSm

IO AN D AVID TOAN TRAŞCA ŞTEFAN LASZLO RADU IONUŢ AUREL DREGHICI l.ADISLAU GIIEZAN GHEORGHE DROB
miner, şef dc biigadă la E.M, miner, şef dc brigadă la E. M. miner, şef dc brigadă la E, M. miner, şef dc brigadă la E. M. miner, şef de brigadă la E. M, miner, şef de brigadă la E M- miner, şef de brigadă la E. M.
Aninousa 7 el inc Petrii a Gheţar Uricani Deva Vulcan