Page 4 - 1963-08
P. 4
Nr. 2673
Pag. 4 ORUMUl SOCIALISMULUI
Azî se deschide la Dalcar
ULTIMELE $TIBI * ULTIMELE ŞTIPI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE $TlBl » ULTIMELE $ŢTO|_
Conferinţa miniştrilor de externe africani
DAKAR 31 (Ageipies). — de probleme privind colaborarea
La 1 august la Dakar, capitala Se economică şi financiară Intre ţările
negalului. se deschide conferinţa mi africane
niştrilor de externe ai ţărilor mem Potrivit agenţie1 France Presse,
bre ale Organizaţiei unilâlii afri Algeria a anunţai că va fi reprezen
cane. Li conferinţă participă apro tată la conferinţă de către primul
ximativ ton de delegaţi din cele 32 ministru, Ben Bella. Delegaţia alge
de ţări africane membre ale orga riană, menţionează agenţia, v.i tace
In C o n siliu l d e S e c u r ita te nizaţiei. noi propuneri cu privire la adopta
In favoaa’ea Tratatului tripartit Printre principalele probleme cure rea de noi măsuri privind acorda
Adoptarea unei rezoSufii împotriva figurează pe ordinea de zi a confe rea de ajutor material si moral miş
de la Moscova rinţei sini ; adoptarea de noi măsuri cărilor de eliberare naţională din
Africa, In special celor din Angola
menite să grăbească acordarea in
politicii colonialiste a Portugaliei dependentei coloniilor portugheze şl Guineea portugheză.
LA PAZ 31 (Agerpres). — lele Unite si Marea Bntanie. afară de participanţii iniţiali, şi. de din Africa şi să pună capăt politicii Actuala conferinţă de la Dakar
Aqpniia Associated Press anunţa ADD1S-ABEBA 31 (Agerpres). — asemenea, să prezinte apoi o propu NEW YORK 31 (Agerpres). — care le administrează- si le cere. de rasiste promovate de guvernul Re
ră ministrul de externe al Boliviei Secţia de presă a Ministerului Afa nere corespunzătoare în parlament. In după-amiaza zilei de 31 lul’c, asemenea, să ia măsuri penlru a îm publicii Sud-Africane. elaborarea este prima întilnirc a miniştrilor ţă
a declarat câ guvernul sAu va se.n- cerilor exlerne al Etiopiei a făcut o NICOSIA 31 (Agerpres). — Consiliul de Securitate al ONU. a piedica vlnzarea şi furnizarea de ar unei linii comune a ţărilor africane rilor membre ale Organizaţiei unită
na Tralalul de la Moscova privilor declaraţie care sprijină întru totul Makarios. preşedintele Republicii adoptat cu 8 voturi pentru, 3 abl nerl me si materiale militare pentru tru la viitoarea sesiune a Adunării Ge ţii africane, creată, după cum se
la interzicerea experienţelor nuclea acordul de la Moscova. Guvernul Cipru, a declarat că Oiprul este gata (S.U.A., Anglia, Franţa) sl n'el un pele portugheze. Secretarul general nerale a O.N.U., precum şt o serie Ştie. Ia Addis Abeba tn luna mai a.e-
re in aer, In spaţiul cosmic si sub Etiopiei este convins «ă Tratatul cu să semneze Tratatul ou privire la vot contra, o rezoluţie prin care ccrc al O.N.U. este invitat prin această
apa. privire la inlerzicerea parţială a ex interzicerea parţială a experienţelor guvernului portughez să recunoască rezoluţie să dea tot ajutorul pe care
„Bolivia priveşte tralalul cu sa-lis- perienţelor nucleare parafat la Mos nucleare realizai înlre U RS.S„ S.U.A. de îndată dreptul la autodeterminare U consideră necesar pentru aplicarea
larlie'*. a spus printre allole ministrul cova va da un impuls rezolvării pro Si Anglia. Si independentă al populaţiilor din rezoluţiei, certndu-i-se să raporteze Conferirea premiilor „Atomul în serviciul păcii"
R10 DE JANE1RO 31 (Agerpres). blemei dezarmării generale. TEL-AV1V 31 (Agerpres). — teritoriile africane pe care le admi In legătură cu aceasta în fata Con
Agenlia France Presse anun(â că Holărirea adoptată de cele trei Guvernul Izraeluhii a dai publici nistrează Portugalia. In rczolulic se siliului de Securitate Înainte de 31 WASHINGTON 31 (Agerpres). — rea premiilor se scoate tn evidentă
tăţii la 31 iulie o declaraţie oficială
Brazilia a holArtt sa semneze Tra mori puteri la Mcscova. scrie zia In care arală că este gata să semneze cere Portugaliei să aplice de urgen octombrie 1963. Pentru realizări remarcabile In do rolul im/portant al acestor savanţi tn
lalul cu privire la interzicerea expe rul „Voice of Ethiopia" In articolul Tratatul de la Moscova privind inter tă măsurile de decolonizare, şi în pri Agenţia americană Associated Press meniul folosirii energiei atomice In dezvoltarea fizicii marilor energii sl
rienţelor nucleare, paralat la Mos intitulat „Etiopia salută Tralalul dc zicerea experienţelor nucleare mul rind Încetarea oricăror acţiuni subliniază că In cursul dezbaterilor scopuri paşnica academicianului V. 1. In organizarea schimburilor ştiinţifi
cova. la Moscova", este un pas important Consirierind acest tratat ca un pas represive, precum şi instituirea unei din Consiliul de Securitate reprezen Vexler (U.R.S S.) si ««vântului ameri ce internaţionale.
Potrivii aqenliei, preşedintele Bra pe calea spre slăbirea cursei înar amnistii politice totale. In rezoluţie tanţii ţărilor africane au arătat că can T Iwin McMiMan le-a fos1 confe Medaliile de aur şl premiul vor fl
ziliei, Joao Goulart. a dat instruc mărilor Importanl pe calea destinderii încor se cere „tuturor statelor să Incclczc arme furnizate de Statele Unite şi de rit premiul „Atomul în servic ui Inmînate lui V. I. Vexler $! E.
ţiuni Ministerului Afacerilor Externe HELSINKI 31 (Agerpres). — dării Internationale, el îşi exprimă Imediat acordarea către guvernul por alte puteri membre ale N.A.T.O. au McMUlan la Washington, la 24 octom
să inceapA pregătirile in acest scop La Helsinki s-a anunţat oficial că speranţa eă acesta va fi urmat de tughez a oricărei asistente care-i per fost folosite de trupele portugheze In păcii- , Instituit tn 1955 de o serie de brie a.c. cu prilejul sân bâ tor ir it cen
Aderarea Braziliei la Tralalul cn guvernul Finlandei a examinat la 30 alte măsuri concrcle tndreptale spre mite să continue represiunile împo operaţiile militare împotriva popu organizaţii ştiinţifice americane. tenarului Academiei Naţionale de
privire la interzicerea experienţelor iulie Tralalul cu privire la inlerzi tnfăp' irea dezarmării generale şl triva populaţiilor de pe teritoriile pe laţiei din coloniile africane. In hotârîrea cu privire la conferi Ştilnte a S.U.A.
nucleare urmează să fie supusă cerea experienţelor cu arma nuclea totale.
aprobării Congresului brazilian. ră In atmosferă, tn spatml cosmic MOSCOVA 31 (Agerpres) —
TOKIO 31 (Agerpres). — $i sub apă, parafat la Moscova la Manolis Glezos cunoscut frunlas Eşecul sesiunii Consiliului
La 31 iulie, in urma unei şedinto 25 iulie a.e., de reprezentanţii Mirii al vieţii publice din Grecia, care se $
a Cabinetului dc miniştri al Japo Britanii, U.R S.S. şi S.U.A. Guvernul află la Moscova, a salutat la o con- DAMASC 31 (Agerpres). — re la constituirea unet uniuni fede
niei, guvernul japonez a anunţat că Finlandei, se spune tn comunicat, a fer in[â de presă parafarea Tratatu Deşi nu au mai tost semnalate rale cu Egiptul. Presa egipteană allr- ministerial al Pieţei comune
a hotărit să adere la Tratatul cu hotărit să informeze guvernele sta lui cu privire la încetarea experien ciocniri militare, din relatările agen mă că Însuşi comandantul tortelor
privire la inlerzicerea experienţelor telor sus-menlionate că Intenţionea ţelor nucleare în atmosferă, în Cos ţiilor de presă reiese ci situaţia din armate ale regiunii de sud a remis Potrivit relatărilor agenţiilor de
cu arma nucleară, parafat la Mosco ză să semneze tralalul de înclală ce mos si sub apă, considerind-o drept Siria se menţine încordată. Postul de acest ultimatum conducătorilor de BRUXELLES 31 (Agerpres). — presă, actuala sesiune a Consiliului
va de către Uniunea Sovietică. Sla- va putea fi semnat de alle slute. în un pas important spre pacea qeae- radio Damasc* t.ansmite numeroase la Damasc, după care el a tost ares La 30 Iulie a luat sflrşit la Bru ministeriai al Pielei comune s-a În
rală. El subliniat că lo(î oamenii comunicate oficiale in care sînt men tat şi întemniţat. Alte ştiri publi xelles sesiunea Consiliului ministe
simpli din Grecia se pronunţă pen ţionate arestări, procese şi alte ăc- cate de presa egipteană relatează că rial al Pieţei comune consacrată In cheiat fără să se ajungă la vreun
rezultat concret. Cu această sesiune
Poziţia guvernului R.F. Germane tru transformarea Balcanilor şî Mă ţiuni represive. Alte comunicate vot- generalul Loual el Atassî, lostul pre special dezbaterii divergentelor oare ia sflrşit prima parte a discuţiilor
se manifestă între ţările membre ale
besc despre menţinerea restricţiilor
rii Merlilernne înlr-o zonă denuclea-
şedinte al „Consiliului National at
rizală. de clrculajie, despre zone din Da comandamentului revoluţiei", demis acestui organism economic vest-eu- din cadrul Pieţei comune pe anul tn
BONN 31 (Agerpres). — De altfel, in ajunul acestei reu masc Interzise circulaţiei şi alte mă acum cîteva zile, a tost împiedicat ropean. precum şi Intre Piaţa comu curs, u-rmind oa viitoarea sesiune
Mierouri dupâ-amiază a avut loc niuni a cabinetului, a avut loc. suri restrictive. nă şi S.U.A. să aibă loc In luna septembrie ac.
la Bonn o reuniune a Consiliului dc marii, o îndelungată şedinţă a Co S e c r e t a r u l g e n e r a l să părăsească Damascul. După cum se ştie, In toată perioada
Miniştri vest-germani, în cadrul că mitetului de conducere a fracţiunii Pe rie altă parte, presa din Curo primei Jumătăţi a anului 1963 nu s-a
reia s-a discul»! poziţia R.F. Germa parlamentare a partidului de guver- al O.IV.II. Invitat publică numeroase ştiri despre si Agenţia A.P. despre concurenţa putut ajunge la nici un acord con-
ne fată de Tratatul de interzicere nâmiul creştin-democrat, de aseme §ă asiste tuaţia nesigură din Siria. Astfel, pre creţ asupra vreunei probleme în afa
a experienţelor nucleare, parafat la nea. în legătură cu T r a talii I para Ia semnarea sa egipteană relatează că oiilcrîi zo ra celei privind mărirea taxelor va
Moscova. lat la Moscova. nei de sud au adresat „Consiliului dintre S.U.A. şi Piaţa comună male asupra Importului de carne de
Agenlia France Pressc relatează După ce au asnillat un raport al Tratatului Naţional al comandamentului revo pasăre din S.U.A. Cum era şl firesc,
că după aceaslâ reuniune s-a anun ministrului de exlerne. G. Schrodcr. NEW YORK 31 (Agerpres). — luţiei" un ultimatum cuprinziud pa BRUXELLES 31 (Agerpres). — feră în 6pecial la îndemnul lui de acest acord a stirnit Încă de la în
ţai ci „guvernul federal aprobă Tra privitor Io „avantajele si inconve- Secretariatul O.N.U. a anunţai că. tru condiţii pe rare conducători de Agenţia americană Associated Gaulle ea ţările vest-europene mem ceput puternicele remultumirl ale
tatul parafat la Moscova şi îl consi nienlele." Tratatului, parlamentarii In numele guvernelor lor, reprezen la Damasc ar urma să le îndcpll- Press transmite un comentariu în care bre ale Pieţei comune să-şl dezvolte exportatorilor americani.
deră ca un prim pas către dezar s-au raliat punctului de vedere ex tanţii permanenjl al Uniuni! Sovieti ne.viră în termen de o săptămină. scoate tn evidentă divergentele din producţia agricolă. Associated Press Reluarea discuţiilor la actuala se
marea generală cor.lrolată". Pnrlălo- primat dc preşedintele fracţiunii, ce, Marii Britanii şl Statelor Unite Aceşti ofiţeri cer revocarea genera tre ţările oocidentale din cadrul Pie considera că aceasta ar reprezenta o siune nu a făcut declt să accentue
rul de cuvinl oficial al guvernulu», von Brenlano, care a apreciat Tra au transmis secretarului general al lului Amin cl Hnlez, care, după cum ţei comune şl neînţelegerile dintre agravare a concurentei pe care o tn- ze şt mal mult divergentele dintre
von Hase, a arâlat Insă că guver lalul drept un prim pas spre mă O.N.U. invitaţia de a asista la sem se ştie, cumulează principalele func- această organizaţie şi Statele Unite llmpină pe piaţa vest-europeană, mai Piaţa comună şi S U.A... In cercurile
nul de la Bonn manifestă „rezerve" suri de dezarmare mai complete narea acordului cu privire la inlerzi (ii ale regimului de la Damasc, eli — asa cum au fost subliniate într-un ales în cadrul Pielei comune, exporlu- observalorilor americani prezenţi la
fală de Tratat si că intenţionează să Von Brenlano a făcui totodată re cerea experienţelor cu arma nucleară. berarea tuturor 'Hor arestaţi, darea pasaj al conferinţei de presă tinute rile de produse agricole americane. Bruxelles s-a lăsat să se înţeleagă,
Întreprindă „tn strînsâ coordonare zerva că tratatul nu ar trebui să a- Seorelarul general al ONU., U în judecată a membrilor gărzilor la 29 iulie dc preşedintele Franţei, Agenţia citată aminteşte în această în seara zilei de 30 iulie, câ. in
cu aliaţii Germaniei occidentale un tragă după sine .restricţii militare Thant. a acceptat invitaţia. baasistc şi punerea în aplicare a ordine de idei de neînţelegerile urma situaţiei caie s-a creat, S.U A.
evamen aprofundat al situaţiei crea unilaterale" cu privire Ia Germa a acordurilor de la Cairo cu privi de Gaulle, Agenţia americană se re- destul de serioase provocate In rela se vor vedea nevoite să recurgă In
te nia occidentală. ţiile dintre Washington şl Plata co scurt timp Ia unele măsuri rie re
mună de hotărlrca acestui organism presalii împotriva exporturilor ţări
vesl-european de a spori tarifele va lor Pieţei comune pe piaţa ameri
male ia Importul unor produse agri cană.
Componenţa delegaţiilor S.U.A. şi Marii cole americane, «am ar fl. de exem Potrivit relatărilor agenţiei France
Britanii, care vor pleca la Moscova plu, carnea dc pasăre. „Perspectivele Piesse, nu 3-a putut ajunge la nid
exporturilor de produse agricole ame
un rezultat nici In ce priveşte ce
ricane din Europa occidentală au fost rerea Parisului de a se trece fără
WASHINGTON 31 (Agerpres), — alomică a S.U.A., Adiat Stevonson,
După cum relatează agenţia Asso reprezentantul S.U.A. la O.N U. si întunecate de refuzul autorităţilor întÎTzieTo la aplicarea prevederilor
ciated Press, Casa Albă a S.U.A. a alle persoane oficiale. Pieţei comune de a reduce masiv ta stabilite între membrii Pieţei co
anunţai la 31 iulie, că secretarul de ★ Pe o stradă din rifele de Import la carnea de pasăre mune cu privire la desfacerea pro
fctat al S.U.A. Dean Rusk va pleca LONDRA 31 (Agerpres). — localitatea france- americană" — scrie Associated Press. duselor agrare şl la apropierea pre
)a 2 august la Moscova pentru a La Londra a fost dată publicităţii ză Pont-t'AIbe, Pe lingă aceasta, agenţia consideră ţurilor acestor produse.
participa la semnarea oficială a Tra lista delegaţiei britanice care ii va unde, tn semn de că declaraţiile preşedintelui de Gaulle ReferLndu-se Ia aceste ciocniri,
labilul cu privire la interzicerea ex însoţi pe ministru) afacerilor exter protest împotriva „au readus pe primul plan un punot săptâmînolul francez „La Tribune
perienţelor nucleare. ne, lordul Home. la Moscova, pen politicii agrare a de divergente serioase între Franţa des Nalions" scrie că discuţiile pur
Potrivit agenţiei, in afară dc se tru semnarea Tratatului cu privire şl ceilalţi membri al Pieţei comune". tate plnă acum in cadrul Pieţei co
cretarul de stat aJ S.U.A., Dean la interzicerea experienţelor nuclea guvernului Franţei, Referirile lui de Gaulle la refuzul mune dovedesa că „efectele defa
tiranii din împre
Rusk, vor pleca la Moscova sena re ce urmează să aibă loa în capi jurimile oraşului Franţei dc a face concesii în disputa vorabile ale tratatului de La Roma
torul William Fulbright, preşedintele tala Uniunii Sovietice la 5 august. au baricadat stră cu Germania occidentală in legătură apar din ce în ce maî puternic sl
Comisiei senatoriale pentru proble Din delegaţie fac parte, în afară de zile cu vehicule cu exporturile şi importurile de pro din toate părţile... şl că „de fapt
me externe, senatorul John Pastore, ministrul de externe, — lordul Si le lor duse agricole au provocat comentarii Piaţa comună nu este altceva dectt
preşedintele Comisiei mixte a Con giliului privai, Edward Heath, pre negative din partea oficialităţilor un cal troian de care se foloseşte
gresului pentru problemele energiei cum şi experli ai Ministerului Ala- Pielei comune. toi mal mult Germania occidentală14;
atomice, si alţi membri ai Congra cerilor Exlerne, printre care Duncan
tulai. William Forster, directorul A- WBson, subsecretar de stat adjunct
gentiei pentru dezarmare st control Însărcinat cu problemele dezarmării Divergenţe franco-vest-germane
şi O.N.U., Harold Ceccia, secretar
asupra armamentelor, Slenn Seaborg,
general permanent al Ministerului în domeniul înarmărilor
preşedintele Comisiei pentru energia etc.
LONDRA 31 (Agerpres). — Această hotârîre a provocat pro
Ziarele britanice au anunţat re teste din partea Franţei, oare tşl
Scurte ştiri ® Scurte ştiri • Scurte şti cent că guvornul vesl-german a re vede ameninţate Interesele propriei
i r t nunţat la planurile de construire a industrii de armament. Ziarul fran
BELGRAD, — In declaraţia Corni bucură de sprijin In tară. La între Penfru efectuarea reformei agrare în Brazii ia tancului de război pe care Repu cez „Le Monde" vorbeşte de „diver
•lei guvernului Iugoslav pentru acor şui Johannesburg a Iul W. Sisulu,
barea cu cine vor vota ia următoa “ Declaraţiile lui J. Goulart — blica Federală Germană urma să-l gente supărătoare" şl arată câ re
darea de ajutor locuitorilor din rele alegeri generale. 42,5 la sută conducătorul Congresului naţional realizeze tn comun cu Franţa, In ca vocarea înţelegerilor anterioare de
Skoplje se arată că în urma cutre din cel chestionaţi au declarat că african din Republica Sud-Aîricanâ, RIO DE JANE1RO 31 (Agerpres).— drul unei Înţelegeri anterioare, tn către Germania occidentală provoa
murului din 26 iulie au murit 813 şl a altor 17 activişti al acestui cipalele transformări din tară au Ioc
vor vota penlru candidaţii laburişti Guvernul Braziliei se pronunţă sistemul de colaborare al Pactului că prejudicii Franţei. Pe lingă pro
persoane, Iar alte 2.170 au fost ră şl numai 34 Ia sută — pentru con partid, se arată in declaraţie, poli pentru efectuarea unei reforme agra pe seama păturilor sărace ale atlantic Autorităţile militare vest- iectul tancului, atrage atenţia „Le
nite. Sini date dispărute 700 de per tia pregăteşte „unul din cele mai populaţiei, pe seama oamenilor mun
servatori. Sondajul a arătat, de ase re care să ducă tara pc calea progre cii care suferă cel ma! mult din cau germane au anunţat în schimb câ Monde", „s-au înregistrat dificultăţi
soane care, probabil, au pierit sub menea, că 51,5 Ia sulă din cel an mari procese din cite au avut loc în sului, a declarai la 29 iulie, Joao Biindeswehrul va fl înarmat cu un tn cooperarea franco-vest-germanS
dărlmăturlle clădirilor. Aproape chetaţi sînt deziluzionaţi de politica R.S.A.". Goulart. preşedintele republicii, la za inflaţiei. Poporul este nevoit să tip special de tanc produs de Indus şl tn ce priveşte construcţia de avi
întreaga populaţie de 220.000 de oa guvernului şl că numai 36,5 la sulă LONDRA. — Ziarul „Rirmingham sosirea sa la Recife, capitala stalului muncească în fiecare zi mai mult şi tria de armament din Germania occi oane militare". „Asemenea diver
meni a oraşului a rămas fără adă o sprijină. Post" din 30 Iulie anunţă că Con Pernambuco. unde va avea Ioc şe să primească penlru munca sa tot dentală In schimbul „colaborării" gente, scrie „Le Monde", sînt eu
post, siliul municipal din Oxford a inter dinţa cabinetului. mai puţin.
BONN. ~ Scgni, preşedintele Ita Guvernul, a spus Goulart. vrea să cu Franţa. Bonnul a anunţat că va atlt mai neliniştitoare cu cît mai’ pot
Agenlia Taniug anunţă că în zis desfăşurarea unui miting al or Preşedînlrle a criticat structura tncepe o „cooperare" cu Marea Brî- ft înttlnite şt In alte domenii alo
noaptea de 30 spre 31 llflle la Skop liei, însoţit de Piccioni, ministrul ganizaţiei fasciste „Mişcarea unio economică existentă în Brazilia care. efectueze principalele reforme nece tanle: nou! tanc va ft tnarmat cu colaborării militare dintre eele două
Ije au fost înregistrate noi cutremure afacerilor exlerne, au sosit în R.F.G. nistă", condusă rfe O. Mosley, In după părerea sa, „nu corespunde in sare pe cale paşnică „fără să aştepte tunuri fabricate tn Anglia. ţări".
fntr-o vizită de trei zile. La Miln-
de păminl de Intensitate medie. îaţa primăriei oraşului, tereselor naţionale” în aceea că prin na ele să fie înfăptuite de poporul
răsculat".
MOSCOVA. — La Invitaţia C.C, chen, unde Segnl s-a oprit în drum
al P.C.U.S., a sosit la Moscova Ş. A. spre Bonn, el a fost îniîmpiuat de CIUDAD DE MEXICO. — Inlr-un Date sem n
Lilbke, preşedintele R. F. Germane.
Dange, preşedintele Consiliului Na comentariu despre regimul dictato
In zilele de 1 şi 2 august, preşedin rial recent instaurat în Ecuador, Represiuni împotriva minerilor
tional al Partidului Comunist din NEW YORK 31 (Agerpres). — absolvit o şcoală de 8 clase. 80 la
India. tele Italiei va duce la Bonn trata ziarul mexican „El Dia" calillcă pe Biroul american de statistică infor sută din elevii negrii eare au absol
tive politice îndeosebi In legătura conducătorii acestui regim drept „su din Catavi (Bolivia) mează despre decalajul tot mai mare vit 8 clase nu se pot Încadra declt
ATENA. — Lupta grevistă a mun cu problema „Uniunii Europene". nători de stafii", incapabili să di
citorilor şl tehnicienilor de la ma FORT DE FRANCE. — Prolesoril rijeze economia şi care au dezlăn LA PAZ 31 (Ageipies). — organiza nclivilalea la cel mai im dintre salariile pe care le primesc ca muncitori necalificati, însoţitori
rea întreprindere textilă „Ilanet" din Insula Marlinlca, Întruniţi la ţuit in |ară o dmpanie de repre Agenţia Associated Press relatează portant centru minier al tării — negrii şi albii în Statele Unite. Potri etc. Un negru au studii superioare
din Salonic a losl Încununată de congresul lor, care se desfăşoară în siuni împotriva poporului. câ, în urma ciocnirilor armale care Catavi— în urma căreia 2 000 do vit datelor menţionate de acest birou, are de două ori mai puţine şanse de
succes. Ca urmare a grevei foamei, oraşul Fort de France, au protestat Conducătorii militari din Ecua nu avut loc luni în centrul minier muncitori vor râinine fără lucru. acum II ani salariul mediu al unui a se angaja ca inginer, jurist sau
declarată cu peste o săptămină in ru vehementă Împotriva samavolni dor, scrie ziarul, cerşesc împrumu Calavi din Bolivia. 12 persoane au Uniunea Sindicalelor minerilor din reqru reprezenta 62 la sulă din sala contabil.
urmă de 900 de textilişti, autorităţile fos‘ ucise, iar alte 20 rănite. Tulbu Bolivia a hotărit la 30 iulie să decla riul unui alb. In 1962 acest raport a Ziarul -„New York Herald Tribune"
ciilor care domnesc pe Insulă. In- turi manllestlnd generozitatea faţă
au fost nevoite să iacă concesii tr-una din rezoluţiile adoptate de de creditori, stau smirnă la şedin rările au fost provocate, după cum re o grevă generală de 24 de ore In scăzut la 55 la sulă. recunoaşte că datele Biroului ameri
greviştilor. Fabrica îşi va relua lu congres se exprimă indignarea in ţele O.S.A. la auzul vocii stăpînilor s-a mai anunlat, dc acţiunile repre semn de protest împolriva reprimării Un negru care a absolvit un cole can de statistică contravin recentelor
crul, muncitorii concediaţi vor re legătură cu faptul că un grup de 12 yankei". minerilor din Catavi. lnlr-o rezoluţie giu se poale aştepta la un salariu mal declaraţii guvernamentale eu privire
veni la locul lor de muncă şi II se cetăţeni tineri din Marlinlca, acu sive ale aulorilătilor împotriva mine adoptată de conducerea sindicalelor la îmbunătăţirea situaţiei economice
va plăti salariul. Conducerea sindi zaţi pe nedrept de complot, au îost TOKIO. — Locuitorii din oraşul rilor, care se află în grevă de cîlva minerilor sînt condamnate acţiunile mic declt al unui angajat alb care a a negrilor americani. *
calului lextiiişlllor a anunţat înceta âresta|| şl trimişi In Pranta. Parii- japonez Kitakiuslu (prefectura Fu- liinp î.n semn de protest împotriva represive ale aulorilătilor şi se cerc
rea grevei, Intructt revendicările clpanţii la congres au cerut să în kuokaf au adresat preşedintelui Sla- hotărîrii Societăţii miniere de a „re să li sc pună capăt deîndată
muncitorilor au fost satisfăcute. ceteze represiunile. Sindicatul medi lelor Unite, Kenncdy, o scrisoare Intilnirea dintre şefii de stat ai Indoneziei,
BONN. — La Invitata ministrului cilor, Federaţia studenţilor catolici de protest în legătură cu acţiunile
de război vesl-gernjan, Kai Uwe von $I-au exprimat, de asemenea, protes soldaţilor americani care se află în Falsificatori de Malayei şi Filipinelor
Hassel, miercuri a sosit la Bonn mi tul împotriva raraavolniclllor din acest oraş. v in u ri in Ita liia
nistrul de război american, MacNa- Marlinlca. ALGER. — In capitala Algeriei Işl ROMA 31 (Agerpres). — MANILA 31 (Agerpres). — ţărilor respective tn care se cere
mara, însoţit de generalul Maxwell LONDRA. — Reprezentanţi ai Con desfăşoară lucrările cel de-al II-tea Săplămînalul britanic „Sunday Ti Italiei să lanseze o campanie pentru La 31 iulie la Manila a (ost dat secretarului general al O N U. să sta
Taylor, preşedintele Comitetului mixt gresului naţional alrlcan din Repu congres al Uniunii medicilor arabi, mes" relatează din Roma că autorită eliminarea unei întregi relele de fal publicităţii un comunicat pentru presă bilească dacă popoarele din teritoriile
al şefilor de stat major din S.U.A., blica Sud-Africană au dat publicităţii la care participă aproximativ 400 de ţile italiene au fost silite să treacă Ia sificatori care operează pe circuitul cu privire la prima Intîlnire dintre din Romeo de nord doresc sau nu 6ă
precum şl de alte persoane. o declaraţie In care cer Insistent po cadre medicale din nouă ţări arabe. de desfacere al băuturilor. preşedintele Indoneziei, Sukarno, pri adere la Federaţia Malayeză.
LONDRA — Ziarul „Daily Ex poarelor din lume să stăruie asupra măsuri fată de fraudele toi mai în „Se consideră, scrie ziarul, că mul ministru al Malayei, Abdul Rah- Comunicatul menţionează, de ase-
press" a publicat Ia 31 Iulie datele eliberării neintlrziate a miilor dc La congres sînt prezenţi reprezen tinse semnalate în domeniul industriei există bande de falsificatori care ar man. şi preşedintele Filipinelor, Ma- menea, că cel trei conducători şi-au
unui sondaj efectuat tn rîudurlle deţinuţi pollllct din Republicj Sud- tanţi din Algeria, R.A.U, Irak, Ior alimentare. De data aceasta este vorba număra in total peste 6 000 de oameni capagal. reafirmat hotărirea de a stabili o co
opiniei publice engleze. Datele ara Afrlcană. dania, Maroc, Tunisia, Kuweit, Li de falsificarea vinurilor, lucru care a opertnri in adevărate relele şi dău- In comunicat 6e subliniază câ cei laborare strînsă Intre ţările lor.
tă că guvernul Macmtllan nu se După arestarea la II Iulie în ora- ban, Sudan. determinat pe ministrul agriculturii al nînd mult industriei vinicole a trei şefi de stat au aprobat raportul lucrările.
Conferinţa de la Manila l$i continua
Italiei".
prezentat de miniştrii de externe al