Page 43 - 1963-08
P. 43
Nr. 2683 DRW SOCIALISMULet Pag. 3
\$ăK&ătoKi>L&a iiie i tn£ne\u£uL ut haăiutte.
In toote contrele miniere ale regiunii noastre s-a sărbătorit Ziua fcseiie pe Valea Ampoiului
minerului. In cinstea acestei sărbători, minerii au raportat noi succese
doblndlte In întrecerea socialistă, dind patriei peste plan însemnate
cantităţi de cărbune şi minereuri- Sărbătorirea zilei lor s-a desfăşurat SlmbMâ după-amiază a plouat din st să te ulii etnd li vez.i pc alţii ju-
sub semnul profundei recunoştinţe fală (fe partid, al entuziasmului şl nou. O ploaie mărunta §1 deasa. Pc cind ? So[ia lui Mi ţinea braţul strinâ
straîile Zlatnel oamenii umblau şi bătea cu degetele ritmul locului.
încrederii In viitor.
Decoraroa untll mare număr de mineri cu Ordine $1 medalii consti grabltl. O privi întrebător. Avea bujori în
tuie fnoă o dovadă a preţuirii ce se acordă astăzi muncit din adiucurl. — Ni s-a dus petrecerea de mline — obraji femeia. Prea erau mulţi oameni
Minerii şDau exprimat cu acest prilej liotărfrea lor fermă de a^l spori 11 opri Cornel Jurca, set de echipa ■şl aşa, tn public, n-a jucat incă,
.'eforturile în vederea obţinerii unor noi şi Importante succese pe Iron- la Almao, pe un ortac de-a! său. — Hai tu nevastă, să jucăm şl
'.tul iproduetiei. — Ba ai si vezi că mîine va fi not I Să te-nvtrt minereşte O prinse
Ziua minerului s-a desfăşurat Intr-lin cadru festiv. Ha a fost săr frumos şi-om ieşi la iarbă verde — strlns de mii'o® si s-a vin UI-n viitoa
bătorită .de mineri şl familiile lor în mod plăcui, recreativ. 11 răspunse omul. rea jocului ' • un adevărul dansator.
Nici nu z,ce.u că-i minerul. 'Care,
— Mtine nu stau tn casa nici pi
împreună cu ortacii, a săpat un drum
cat cu ceară t Ziua minerului la lar.bă
verde se sărbătoreşte 1 Cu ortacii $i nou prfn Inima pământului pin'ă s-a
Cunoştinţă famtilia... făcut -străpungerea cu galeria „larga".
i
A doua 7.1 Jurca rf-a trezit ca dc In timp ce unii năduşeau juclnd, pe
dealurile din jur altll se răcoreau.
prin intermediu! cifrelor obicei, iu zori. Cînd a privii aforă Si, în 7.i de sărbătoare, ce altă răco
Spre răsări!
nu-1 venea sa creadă.
ritoare e mat bună declt berea cea
zările păreau rle foc. iar pe ceru!
In cursul-zilei de duminică ^erau Pctros, minerii Ilic Păctuai,-luan azuriu doar cîtiva nori singuratici se spumoasă ? Peste tot numai lamilll
adunaţi in grădina cinematogra :rîotniţ. Numele lor au lîost amin. grăbeau să di^paiS tn zare. vesele dc mineri. Ale Iul loan Morar,
fului „Filimon Sîrbu" din Deva tite printre cele ale evidenţia — Mergem la Iarbă verde nevastă! Ştefan Roşea, trnnie Buda. ale Iul
sute de mineri din localitate. Lu- ţilor în producţie şi cu ocazia a- Avem maşini care ne duc la llaneş. C-heorghc Na pilii, loan Cosma.., Cu
crind în seci oare, abataje şi dunării festi\'.c. Şi aici, .pe 'Co-vo ■A-Imn-ş. 'Valea Dosului... Noi la A.lnms ei erau şi maiştrii Moise Vădan,
schimburi diferite, cî se înlîincsc iul verde al ierbii huilnirea (or nnftrgcin. PceqăLoşle-tc... Vasib VIrtan, lugincnil loan Daşcâu,
mai rar aşa, toii laolaltă. Şi totuşi s-a transformat adiioc într-o in Versantul masivului Fata Bubei toii cu familiile. O adevărată 7,i rle
■se cunosc destul dc bine. Rolul teresantă şi rodnică discuţie des «lm apropierea minei Almaş n-*a cu r u Li ii t oa rc.
de mesager al acestei cunoştinţe pre viaţa din tr.ceut şi -de azi a noscut do muilt nsenven<ra enlmulie. Pe diurnul „Troianului", ce duca
Âl îndeplinesc faptele lor. minerilor, despre ;prictcnia lor. spre secţia Valea Dosului, a (ost în
De pcite tot sc auzeau rlsele, melo
Minerului şef de brigadă, Francisc S clmcitler. de la E.M. Anmoasa i se luminează Ordinul Mmu ii clasa a ‘lll-a. In cifre ca cele de 102,4 la sută Pc piepturile multora ca ace dii-vesele După ce e Ciocnit un palmr o ce a il A zi o circulalic ca pe mariJo
care reprezintă procentul dc rea lea ale lui Iile Păcurar, I-oan Pe cu ortacii,1 Cornel 'Jurca s-a îndrepta! bulevarde. Maşinile făceau un pertria-
lizare a planului pe primul semes trul, Ghcorghe S. Petros ele. stă- grăbit spre locul unde-1 aştepta fa nent dute vino înlrc Zlatna şi 'Valea
y.v.w .v.-.v. fi M V A S j :E 4 ..J" fi U !L U 1 VAV.W.M.VV; tru al anului, şi obţinerea dc luceau Ordinul Muncii -c-lasa a milia. Si-8 Invitat de ,/zUia lui" şi Dosului, nduclnd familiile minerilor
564.000 Ici economii la preţul dc l-II-a, ca răsplată a 'Strădaniei lor cnmn'atiil, pe Alexandru Sima — mo- şi melalurgiştilor. Peniru toii Ziua
(Urmare din pag. l-a) socialistă. Apoi, participanţii la adu tetului orăşenesc de partid al ora cost, s-a recunoscut fiecare mi dc a scoale la zi cît moi mult tainr-gîst la Zlatna ■■— cu soţia. Si-cum minerului e sărbătoare, Si s-au "Intll-
nare au vizionat nu frumos program şului 'regional Petroşani, a Comite ner prezent aici cu ocazia săr minereu. Motiv de mîndri.c avea e obiceiul au 'închinai cu totli : „De mt aici pe malul Ampoiulul. încă da
In încheiere a luat cuvîntul Iov artistic oferit de for mălin artistică tului ovăfcne.sc de partid Lupeni, bătoririi zilei lor,-Pentru astfel de si lînărul miner Va-silc Nan. -că ziua noastră, a băleştlor. st tu „mela- departe le îmbla mirosul grătarului.
mg. Wiliam Suder, directorul ge a U RU M Petroşani. a Sfatului popular orăşenesc Petro succese s-au felicitat, reciproc, iar ruia în această zi. -ca urmare a lurriistule" fii bine venit cu Letil'M ;ar apa limpede ca cristalul vestea
neral al C CV J . care n felicitat 4c şani. a organizaţiilor de sindical. muncii în adîiKcri i s-a înmmat bt sărbătoare !“ După ce au închinai berea rece. Cînd şoferul loan Clm-
cu căldură pe cei decoraţi şi le-a 'multora -dintre ei li s-au înmmat peanu cu soţia sl copii 6-nn 'tn'tH'nlt
Adunări ascmănăloaie. inclnnulc U T.M , de femei, a tuturor colecti ordine şi medalii. ATost un prilej Diploma de onoare a C-.C. al Jurca a început un cîntcc. In zl de
urat noi saccese in lupta pentru sărbătoririi Zilei minerului, nu avut velor exploatărilor miniere, precum de bucurie si dc noi angajamente IV!LM. sărbătoare clntecul nu se lasă în cu Dumitru Brălean — artificier tn
depăşirea sarcinilor de plan fi a loc simhătu după-masă fi în cele fi a ailor colcchvc dc muncă din pe frontul producţiei. In alte părţi. pe-es4rade special demnat. <cclic — pe malul Ampoiulul a-au
oprit. Aici eu lntilnil alte familii, pe
angajamentelor luate în indcccica lalte localităţi dm Vidra Jiului Valea Jinlui. Dar. cunoştinţele au continuat amenajate, sc cîntnu cmtocc mi- Cu urare $1 cînleo şi-a începu! cea a lui Aurel 'Metcsan. a Iul petru
-* sa sc facă şi în cm sul după-amîc 'nereşti, iar coi mai tineri sc prin petrecerea şi loan Codrin 1, şef rle N'ovăcean. pe cea a lui Hondrea din
1de
]j Depunerea de coroane la placa coroane, minerii dm Lupeni fi fmr- zii, în cadrul tradiţionalei ser deau în vîrtcjul jocului. Isonul echipă la Almaş. Avea de ce să fie Trîmpoiele-care a venit la săi bătbare
După solemnii alea depunerii
petrecerii îl ţinea fanfara cln.bu
Iwcipanţii din alte localităţi au avut bări minereşti, organizată perna- lui sindicatelor din Localitate, vesel. De Ziua minerului a avut o de la bunic pînă la nepoţi.
lurMureşului. In fiecare an. aces
5 comemorativă din Lupeni ocazia să \ii:innczc an bogat pro ale cărui melodii-răsunau în fap mare bucurie : l s-a conferit „Ordi Piuă 1tr-2iu s-au arv/it dnl-ocve vesele
gram artistic ■prezentat de formaţii ta este locul preferat al minori tul scrii peste Mureş. Vota bună. nul Muncii" clasa IlI-a. Şi. cînd eşti pe Valea Ampoiulul. :rîs ei voie -bună.
Duminică dimineaţa, la E. M Lu funjaiă poartă pe braţe coroane dc le 'pârtieipante la faza regională a lor dîn Deva, unde îşi sărbăto cu ortacii şi familia, bucuria ţl-e si Cînd dinspre creste înlnntricul nopţii
peni, a avut loc solemnitatea de Ho, i. Urmează apoi un g/up marc celui dc al UI 1-lea concurs pe (ară resc ziua lor. Şi ca dc fiece dam din acest cadru natural, prilejui mai mure, tar clntecul mal viol. a coborît învăluind văile, maşinile
punerii dc a>r ou ne de flori la pla de femei cu buchete. Bărbaţii poar al arii fiilor amatori. nici acum nu au lipsit voia bună tă de sărbătorirea Zilei minerului,
ca comemoraiivă închinată memoriei tă ji ei flvii. Eloiilc sini simbolul ★ jocurile distractive, dansul şi pro a ţinut pînă seara tîrziu cînd mi Nici peniru minerii din Haneş s-au întors grăbite >spre Zlatna, In
minerilor căzuţi in luptele din 6 omagiului cc-l aduc memoriei mi gramele artistice. nerii din Deva şi familiile lor munca nu-l gluma. :Dar şl leărbăloa- tr-un şir lung de lumini ce -şerpuiau
august. 1929. nerilor răpuşi dc gloanţele politici Duminică dupu~amiazâ. minerii Se aflau aici minerul Ştefan şi-au luat rămas bun, urîndu-şi rea-i sărbătoare. St hi 6ă bata «îrba pc drumul „Troianului", Inrlieind '.so
An participat Iov. Lazitr Ihrjid, fasciste in l-uptclc din 1929 Văii Jinlui fi-uu petrecut cît se poa GavrMă, cu aproape întreaga sa sănătate şi noi succese în munca •şl să-nVIrtcascâ hora «a nimeni alttl lemn o zl plină de voioşie 9âTbfi-
prim <i'i retor al Comitetului orăşe Coloana se oprcftC in hdu plăcii te de plăcut. Unii. împreună cu fa dc viitor. ‘N’icolae Iancău a stat o vreme de-o tor-ească.
nesc P:M R. al vrafului regional Pe- comemorative din incinta muici. In milie fi ortacii lor de muncă, au brigadă, inginerul miner Tiberiu (S. POP
l'rninui. Dun Vaier, secretar al Co sunetele cmulinnunte ale fanfarei, vizionat spectacolele prezentate in Corincla, artificierul Ghcorghe S. L MANE'A parte să .privească. Dar potl să stal
mite/ului. oiăfcncsc dc paitid Lu- purtătorii coroanelor foi mentă un aer liber de căhc formaţiile artis
peni Somoi’ă Mnmcu, preşedintele careu. Sc păstrează un moment, de tice ale exploatărilor, au dansat ,*»
(iui v i//,, î ui locul n! sind unteior — recu’cgcre. Dc fotă se află fi foşti nu slut de voi bă la un pahar de Cilre şi fapte di îi viafa iz i m in e rilo r ciu tă in**
Petroşani. 'Im'uu Blaj. prrfcd niţe purtir.iprni! i hi luptele din autist, berc. ■alţii ou asistat la difrriJe
le Slutului popular orăşenesc Pc- văduve fi orjani ni (dor răpuşi. 'Cnmpeli(ii ‘Sportive. In întreaga Vale 99 :
'> ninni. Apoi in. fain plăcii comemorative şi munca minerilor Aproape că-şi făcuse un obicei din asia ; le comlusc dc Trif Bocfd au obţinui o 'depăşi
. In jurul roci 10. colomia nesfb'- fi pc Io ci;1 nude nu fost ucifi cct dc In 'Lonca la Uricinii, damul si in fiecare dimineaţă sc aşeza pc o banche re de plan de 37 la sulă, iar cei din echipa lui
}i.!ă tic ou:n:!i! se îndreaptă spic 22 de m inai se depun coroane fi m.uz'cu. atmosfera sărbătorească, au Industriei carbonifere, In perioada 1951 — 1962 i s-au tă, işi scoica tartiefeliR fi creionul fi înce Hozu $tefan fi-au i cal trăi planul in projinilie
curtea nunei. Cri cmc merg după buchete de flori din partea Comi domnii piuă scara tîrziu. alocat fonduri în valoare de G,3 miliarde lei peniru in pea să socotească. Uneori repeta calculele, du dc ISO la sută. Succese dc seamă an 'abţinut în
.• mm «
• • • a a vestiţii Minole existente au fost modernizate, s-au des pă crnc punea carneţelul în buzunar mulţumit ; cnnl.ea Zilei minerului fi echipele conduse ■ de
chis noi mitre, Pc scară largă s-a Introdus mecanizarea alteori, după ce termina dc socotit, închidea Hcxa 'Nicolnc, Moga Avram, Cdcj Nicotae. Star-
diverselor operaţiuni. In prezent se desfăşoară In <on- repede carneţelul ca fi cînd nici n-ar fi vrut să za Nicnlae, Mateş Aurel ş.a Pe întreaga exploa
linuare acţiunea de înlocuire masivă a materialului vadâ ce scrie acalo. Ortacii se (jbişnuiseră tare planul de 'minereu a fost realizai iu pro
P e t r e c m e m b rii brigăzii sisteme moderne de armare metalică. Minele au fost cu aceste gesturi ale felului In, de echipă fi porţie dc 106 la sulă; la -firetul de cost s-au
lemnos, folosit la susţinerea galeriilor şi abatc-jeloţ,.prin
înregistrat economii de peste 600.000 lei.
de la o vreme nici nu fa mai luau în seanţă.
dolate cu noi utilaje în mare parte produse in ţară. ..Ciudăţenii' — işi ziceau oi cind venea vor 4c
Grupuri, grupuri, constiluilc ci despre miau. 11 şl ic pc Ion prilejuri, prietenia dintre ortacii Dacă facem o comparaţie cu anul 1038, anul conside ba despre asia. ..Fiecare om are chirfti(eniifa Cu acest buchet de realizări an mers minerii
adiioc. sau -la înţelegere în bri alurfl'ca, Ynsilc ’Nastnse, Ghcor lui Igna şi familiile lor ş-a ci rai ca vîrf al producţiei antebelice, producţia realizată lui / '. lu festivitatea care a avut loc simhătu după-a-
găzi şi echipe, minerii clin GhcTar. glie buca şi Ic apreciază haini mentat mai mult. A devenit ceea în anul 19C2 este la cărbune dc 3,4 ori mai mare. la mi Simhătu dimineaţa, după cc-fi făcu obifnuile- miază în sala cinematograful ni Hm Gurn'barza.
împreună cu familiile lor, s-au cia. Ştie că anul acesta brigada ce noi numim o 'prietenie adevă nereuri de fler de 17 ori, la minereuri neferoase de 7;G Ic-i socoteli, Ghcnnan Amu ifi chemă orta Au venit aici muieri din abataje, brigăzile c<rre
intîlnit duminică pc dealul Pic(ii şi-a indcpiinit riamic sarcinile dc rată, bazată pc munca şi respect ori, la sare de 4.7 ori. cii „mai aproape". nn deschis noi drumuri spic comorile subtera
să petreacă dc ziua lor. Acordu plan şi ca a Uimis lunar fui nalişti- reciproc. ne, au venit lăcătuşi ;; electricieni, maiştri şl
— Avem angajamentul în cinstea 2ilci mi
rile fanCărei au însemnai pentru lor 'luînedoreni tu 100 — 150 tone Scara. 7n acordurile melodiilor Puterea populară a făcui din meseria de miner o pro nerului realizat f/t proporţie de 159 la sută; ingineri. Au fost prezenţi minerii color S bri
toţi cei prezenţi o patetică invi minereu mai mult. cc sc rîîspîndcau în depărtări, fesie de onoare. Minorii noştri bcneîiciazU dc eompen- am socotit in fiecare zi. Azi, după icfii'ea Hin găzi care intr-o singură lună au realizat înain
se de vechime caro reprezintă crte 1-2 salarii lunare,
taţie Ia voioşie, o chemare la pe marea familie a minerilor se în tări in piatră de peste 100 m l. ; au venit la
Tocmai peniru că Ic ştie hărni ceea ce înseamnă că primesc anual 13-14 salarii. ful, flifi că mergem la festivitatea închinată
trecere, joc şi voie bună, căreia cia s-a op i i t sa-T vadâ, sa sica drepta spic casa. înecare din Pentru mineri au losl construite în anii puterii popu -zilei noastre. Cred că ar fi frumos să rotun festivitate minerii care la puţul central Hhmicu
nu i-a putut rezista mei pensio lingă ci şi sa sc bucure alfvtun membrii ci ducea cu el aminti lare 12.000 apartamente. De asemenea, în numeroase jim realizarea, adică s-o ridicăm la 160 la sulă un realizat o înaintare de aproape 160 m l.
narul Alic. de ci. Şi a avut c-c să vadă şi cc rea plăcuta a unei sărbători, a centre miniere ca : Fillpe.ştil de Pădure, Vniev02Î-Po- Ce spuneţi ? Celor mai buni dintre cei moi buni lc-au fost
îmmnale ordine fi medalii, titluri aoordntc de
De ce s-o fi oprit bat rinul Alic să aura. A văzut cum cei 12 or bucuriei generale. A doua zi în peştî, Căpenl-Baraolt, Comăneştî, Schitu-Golcşti, Brad. — S-o ridicăm — răspunse rîibid un miner. Ministerul Minelor şi Energici Electrice. Minerii
chiar lingă brigada lui Nicolnc taci din brigada lui Igna, împreu abataje împuşcăturile vor rupe Bala Mare, Deva, Telluc etc. s-au construh şi nume Avem tonte condiţiile pentru asta... Hcxa Nicolnc, Moga Avram şi Clej Nicolaew
nă cu familiile lor, sini nedespăi mai lacom din suîncă. iar perfo roase cămine pent ru nefamilişli. unităţi moderne peniru — Si cu zic la fel — îşi dele altul părerea
Igna, n-a spus-o numănui. Cu maistrul Boldura Viorel ac fost distinşi -eu Or
[iţi. Sc -njulă unii pc alţii, la ratoarele vor sfredeli mai spornic, asistenţă medicală, cinematografe, magazine.
toate că el n-a mai coborît de nevoie pun umărul. Cînd cineva m muite cu pricepere şi hărnicie — Daca-i aşa, la lucru — încheie şeful echi dinul Muncii dusa a lll-a, înaltă preţuire adusa
mult în mină. e toluşi la curent are un necaz, toţi îi sar în ajutor dc mineri. Tesle 7.700 rte ntlnerl au fost decorali cu ordine şl pei discuţia. muncit fi hărniciei. Minerul Clej Nicolnc, caro
cu realizările brigăzii concluse In munca lor de zi cu zi, în par S. TRUŢA medalii ale R. P. Romine, mulţi mineri sini deputaţi !n Si minerii s-au apucat de lucru mai vîrtos de curind a împlinit 22 de ani de muncă in mi
Marea Adunare Naţională.
ele Igna. Ii cunoaşte personal pe ticiparea colectivă la diferitele ca oricîrut. Fiecare îşi spunea câ-i mai frumos nerit, avea lacrimi în ochi cind a primit „Ordi
mulţi dintre oameni, discută cu acţiuni ob.şlcşti, şi cu multe alic să spui „iu proporţie dc 160 la sulă" decit „în nul Muncii' El, care în anii regimului burghe-
proporţie dc 159 la sută". ,,E ca şi cînd ai avea zo-moficrcsc n-a cunoscut decit mizeria şi pra
Pentru noi s u c c e s e nn trandafir înflorit dimineaţa fi nu unul doar ful de silică, este astăzi decorat pentru muncă,
îmbobocit" — după cum plastic lc explicase 4c
• e t Cu rît sc apropia mai mult Ziua minerului, dm brigada lui Opreau. Nu era deloc uşor So Gherman ortacilor, l-nu spus }i maiyliuhu des S-au pregătit să sărbătorească Ziua minerului
în ukiuiji'tc l'.M. Tcliuc unde lucrau brigăzi le sirea Zilei minerului a adus brigăzii conduse pre ce-i vorba, iar acesta Ic-a asigurat o bună şi formaţiile clubului minier din Gurabarza Şi
FesH vi talon sărbătoririi Zilei mi ajutor dc inincr şi mimm după 11 uu fost prezenţi artiştii amatori la festivitate, cu
nerului se ‘terminase. In suin clubu uni do ta angajare om devenit mi- comlusc de ConsbPnlin Birihoi şi I.aziir Opreau de Lazăr Oprcan primul ei succes : ridicarea aprovizionare cu malerinlt fi vngonete goale. un buchet de melodii frumoase, adresate sărbă
lui muncitoresc din Ccu'tej. nun multe in,r‘' întrecerea devenea lot mai pasionantă La suc la nivelul celorlalte brigăzi. Artificierul a foit fi el piczent la timp, aşa in toriţilor. „Azi minerilor chităm/Şi din suflet
timpuri rle mi noii sluteau fiu vor Pe Ielele celor cure-I nsculUm so cesele (lol)imlitc în lunile anterioare sc adăugau Tocmai sentimentul unei datorii împlinite i-a cit minerii n-au pierdut nici un minut bun dc le uruin/La mul,(i ani să ne trăiască...!— spu
bă. Intr-mm! din acestea l-um cu f-ileo mirare. După ]l om mineri? altele, fc grafic, săgeata sălta dc la o t\ la adus pc cci doi şefi de brigada faţa în fată, la lucru. $i vagonetele nu /jornit unul cile unul că ne cintccid pe care solistul Morarii Constantin
alta, atingând performante nemaiîntilnitc încă.
noscut pc minerii! Ghcorqbe ))ng- Iotă cil îli trebuia ahuuâ ^-,i mun Angajamentul brigăzii tui Birihoi de 'a realiza marea sărbătoare a minerilor. Urările şi felicită l-a închinat Zilei minerului. Şi tot el a comple
tiAru, care 'lucrează in subteran rle ceşti pentru co să ilevii miner. Ci rile ce şi lc-au adresat reciproc au fost sincere, tre puţ. cu două mai mult dcât in ziua prece tul parcă tabloul nou al vieţii minerilor : „Bra
in lunile iunie, iulie şi august 6 000 tone ininc-
22 rle ani. Povestea mai multor ti neva l-o Intrc-lmt t îîc ore sc mun- n eu peste plan, a fost înfăptuit în două luni pornite din inima dentă. Adică atît cit trebuia pentru „rotunji dul să întinerea sc u/ohi mineri să se mîn'rtr'eo.t-
neri despre (ciul cum a numeri si a '-ea pc zi. — Să închinăm un pahar pentru noi suite- rea 11 angajamentului.. ru ,./-Pentru voi din minerit!Un nou Brad
trăit ;ol timp de mai bine fie două Aproape dublu cit muncim ostcivi Iar în primele 0 zile ale lunii august la cele se. Pentru victoriile obţinute şi cclc ce îe vom s-a construit..."
rbmeiiii. Dc obicei cât o 10-12 oic. -Dor dc GAOO dc tone sc mai adaugă încă 1.000 cuceri ! Vr l-au aplaudat minerii pc artişti, tovarăşi dc
Cam în acelaşi timp, în orizontul 180 Lazăr
,.ln sihifdia în rare mă păşeam multe ori stăteam In mină şi *âîe Opreau prelua pentru a doua oară conducoren — Ln prima consfătuire dc producţie îmi voi Efoilun sporite au depus iu aceste zile fi ce mancă. Şi împreună aa continuat apoi săi hătn-
in copilărie, se aflau toii copiii du li- 10 orc După o muncă stil de unei brigăzi rămase sub plan. Atenţia întregu reînnoi angajamentul. întreaga brigadă c hotă lelalte echipe dc mineri de Iu E,i\l Rarzn. In- rirea a doua zi, in aer liber, în voie bună şi
min'eri. Pe inii ne-a îndemnai ne i<lov ilourc aşteptam cu rirnav.ă v.iua lui colectiv era aţintită asupra celor 19 oameni rî ta să obţină succese şi mai mari. tiegul odeetn• a (inul să uitimpuie /.iun mine ivsdic.
voia să intrăm în mmă fără să următoare. Pentru proiecţia muncii rului cu i Caii zări deosebiic. Minerii din ech ipe N. ANDRONACHL
ţ'lim dară vom mai apuca sau nu nu sc (acea nimic Surpările 'de ga
să im revedem pe cei flrarp lăsau lerii (iuiii frecvente.
ar,-:să în 'Sărăcie Aşa trăiam noi atunci Dat vuita
Fmm acasă cinci Irali dintre care iiuoa.sla a apus pentru loldcau na.
eu. drl mai nuc. Pămintid pe rarr-1 Voi. ce: lino.n, u-nli apucat-o îm-ă
aveam nu im putea aropm'i nevoile. şi sînt fericii eu am mai ajuns şi
Pc raia nu l-am cunoscut pentru că ou să trăiesc o viată nouă la care
£Vimdi doar un an când a murit. am râvnit du aWtia ani. Momea nn-
Rănvw'nun cu mama si eu trebuia norului este astăzi mult j>.-e|'.iil-1.
s-o i petri iese. Lucram împreună p<1- Locul biirgbudui bALut manual cu
fi'dănl l-a luat perfornto.'ii 1 mara
mintul din /ori şi piuă scita Ur Cci mai buni dintre d«?i
zim dar râmi neam lot llăminzi De me. vagonetele nu mai sînt Irrmc mai buni muncilor), maiştri
de cai sau împinse dc oameni,
acrea imam liolârît să intru şi eu avem mimai la sectorul 1 cinci şi ingineri de la E. M. Bar
în mină. Cu salariul dc acolo spe locomotive în afară dc ce,-i care za, Uzina rtc preparare *
ram să aroporim nevoia in casă. A minereurilor şi Atelierele
I rafinor tă personalul. Acum Antum
to<t iireu piuă in-am angajai. Uimi centrale din Gurtfbdrza, au
ră stăpi nii de atunci ai minei an feriţi dc accidente. Asta o şldi cu losl if/slinşi cu ocazia Zi
tatu, pent.ru c<i -vedeţi în cc con
qajnn numai pe cei rare erau mai diţii muncim şi trăim acum. Parti lei minerului cu ordînn $i
robotii, mai puternici. Or. -eu eram dul sc Îngrijeşte rle mineri, crein- medalii. Cei decorali au
un copil,,. fojtf călduros 'felleilUli de to
du-Ie condiţii de mu'iră din rn iîn
Zi da vi brileam drumul la d.îcă- ce mai bune şi lc îniesnc&le traiul. varăşii lor de munca.
rimh cerind să Ut. angajat. M-n aju Piecare poale- să se bucure acum Fo4o: I. TBRTK
tai ap mc] un miner mai vî rstnie r|e de rodul muncii sale,,."
la uni din 'Moiidot. Numai i'lnp,i re Munca veteranului miner i-a -foA
>i intervenil el la mai nmfli gusonşi răsplătită cum se. cuvine De nenu
Şi după ce i-a convins p" afcşlin mărate ori. fotografia lui a fost ali-
Că voi pul cui inunri la cot cu cei- şată la panoul dc onoire inr acum
lnlli, am fost înslirşit angajat de Ziua minerului. i s-u înmin.M
Am Vncepul să lucrez ca vngjiie- Onlmul N-luncii clasa lli-i Aşa iesle
tar de galerie. După patru ani am astăzi răsplătită munci minerilur
trecut oa vagonetar de front, apoi I. CIOB AMU