Page 47 - 1963-08

*
Nr. 2684 BAUMUl SOCIALISMUin Pag. i

Activul fără de partid, sprijin Pentru ridicarea nivelului

preţios al organizaţiei de bază profesional
al muncitorilor,
Organizaţia de bază din G.A C unor hotărîri ale partidului şl organizaţiei de bază se îngrijeşte
Cîmeşti, raionul Haţeg, se îngri­ statului nostru precum şi asu­ ca de 1—2 dintre aceştia să se tehnicienilor
jeşte ca activul fără de partid pra unor hotărîri şi măsuri ce ocupe cîte un comunist care să-i
să participe în permanenţă Ia le ia organizaţia de bază. Perio­ ajute în ridicarea nivelului lor şi inginerilor
înfăptuirea sarcinilor trasate de dic în faţa lor s-au ţinut expu­ politie şi la rezolvarea sarcinilor
partid, la rezolvarea problemelor neri pe teme ca: „Grijă pentru ce le au de îndeplinit. Mai mult de 16.000 de munci­
ce se ridică în activitatea de fie­ apărarea avutului obştesc", Atrăgîndu-i la munca ce o des­ tori, tehnicieni şi ingineri din in­
care zi. Folosindu-1 cu pricepere, „Despre morala proletară", „Ca­ făşoară organizaţia de bază Jn dustria metalurgică şi construc
organizaţia de bază are un spri­ lităţile morale ale comuniştilor", vederea întăririi economico-orga­ toare de maşini din ţara noastră
jin preţios din partea lui în mun­ care au fost expuse de către ac­ nizatorice a G.A.C., desfăşurînd
ca ce o desfăşoară în vederea tivişti de partid şi de stat cum o muncă continuă de educare a îşi completează anul acesta cu­
întăririi economico-organizatorice sînt tovarăşii: loan Patilineţ, lor tot mai mulţi tovarăşi din noştinţele profesionale sau se
a G.A C. Totodată, cu ajutorul prim-secretar al Comitetului ra­ activul fără de partid dovedesc specializează în anumite meserii
activului fără de partid, organi­ ional Haţeg al P.M R., Gheorghe un înalt simţ de răspundere pen­ cerute de introducerea continuă
zaţia dc bază reuşeşte să cunoas­ Stanca, secretar al Comitetului tru îndeplinirea sarcinilor ce II a tehnicii noi în producţie. Apro­
că mai îndeaproape problemele raional Haţeg al P.M.R., Ionel se încredinţează, luptă cu abnega­
ridicate în cadrul gospodăriei co­ Zeiconi, preşedintele Comitetului ţie pentru dezvoltarea G.A C. La ximativ 6 700 din aceştia, care
lective. executiv al sfatului popular co­ urmare a creşterii conştiinţei lor pînă acum lucrau în diferite
In actuala campanie de vară, munal din Toteşti etc. In munca munci auxiliare, urmează cursuri
în primele zile după ce a început de creştere şi educare a colec­ şi a ridicării nivelului politic şi de calificare de scurtă durată
recoltatul păioaselor, rezultatele tiviştilor din activul fără de ideologic, mulţi dintre colectivişti pentru anumite meserii producti­
nu erau cele scontate Deficien­ partid, organizaţia de bază din au cerut primirea în rîndurile
tele în organizarea muncii arătau G.A C Cîrncşti. manifestă o deo­ candidaţilor de partid. Numai în ve de care au nevoie imediată
că trebuie luate măsuri grabnice sebită grijă faţă de atragerea şi acest an, organizaţia de bază din întreprinderile în care lucrează.
pentru înlăturarea lor. Organiza­ încadrarea lor la învăţămîntul Pentru uzinele metalurgice şi
ţia de bază a convocat o adunare de partid. In cadrul cercului de G.A.C. Cîrneşti a primit în rîndu- constructoare de maşini, care în
deschisă la care a fost invitat şi studiere a Statutului P.M.R. şi rile organizaţiei de partid 18 co­ ultimul timp au început să fa­
activul fără de partid. Pârtiei- la cursul seral anul II care vor lectivişti, dintre cei mai bine pre­ PERSPECTIVE NOI LA REŞIŢA (foto V. MOLDOVAN, Agerptes)
pind la dezbaterea problemelor, funcţiona în anul de învăţămînt gătiţi, care au făcut parte din ac­ brice unele produse noi. se spe
alaiuri de comunişti, tovarăşii din 1963—1964. au cerut să studieze tivul fără de partid. cializează în diferite meserii
activul fără dc partid au venit mulţi colectivişti din activul aproape 7 000 de muncitori, teh Eficienţa grupării cadrelor
fără de partid. După gradul de
cu propuneri concrete pentru $i pe viitor organizaţia de bază nicieni şi ingineri.
mai buna organizare a muncii. pregătire, după dorinţa lor, ei au va acorda toată atenţia muncii
fost înscrişi la una din formele
Colectiviştii loan Nuţu Teodo- de învăţămînt. Marea lor majori­ cu activul fără de partid. Lăr- Pentru personalul tehnico-ad tehnice pe specialităţi
gindu-l în permanenţă, desfăşu­
resc si Vasiu Pavcl din activul tate au cerut să fie încadraţi la ministrativ s-au organizat de ase­
fără de partid, au propus ca şe­ cercul de studiere a Statutului rînd o muncă sistematică de menea, cursuri de specialitate la
fii de brigadă să repartizeze pe creştere şi educare a lui. organi­ Alături de creşterea eficientei eco­ Ce-am (acut noi concret în aceasta prin folosirea de mal puţine mate­
P.M.R. Printre aceştia se mima­ care îşi îmbogăţesc nivelul de nomice a investiţiilor industriale direcţie? Sub îndrumarea organizaţi
echipe suprafaţa de păioase ce ră Nicolae Bnsnrab, Lucreţia A- zaţia de bază va putea să rezolve cunoştinţe profesionale aproxi scurtarea termenului de dare în riale au fost obtinutp economii de
trebuie recoltată. Totodată, ei lic, Iustin Hîcă, Anuţa Andrei, mai bine şi cu mai multă opera­ funcţiune si scăderea continuă a cos­ ei de partid, conducerea tehnica-od- 27IU71 ]el.
ministrativâ o şantierului nr. 1 con-
au remarcat că nu fuseseră nu­ tivitate sarcinile ce-i stau în faţă. mativ 4 000 de persoane. tului lucrărilor, Congresul al Ill-lea strueţii I.C.S. Hunedoara a trecut la De Introducerea tehnicii not, raţio­
miţi de către şefii de echipă Iustin Lăpăduş şi alţii. In afară de aceste forme de al P.M.R. a pus in fala constructori­ concentrarea, organizarea $1 orien­ nalizări $1 inovaţii In domeniul me­
strîngători după cosaşi, ceea ce Ocupîndu-se în permanenţă de ALEXANDRU MÂGUREAN ridicare continuă a nivelului pro­ lor ca sarcina primordiala sporirea tarea tuturor forţelor tehnico-lngine- canic s-u ocupat ai bune rezultate
ducea la pierderi din recoltă. creşterea şi educarea tovarăşilor Instructor al Comitetului fesional al muncitorilor, tehnicie­ conlinuâ a productivităţii muncii Si reşti spre studierea st rezolvarea co­ alt colectiv. De altfel afirmaţia fă­
Prin discuţiile purtate şi propu­ din activul fără de partid, biroul raional Haţeg al P.M.R. îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. lectivă a problemelor cu cea mai cută e ilustrata sl de următorul exem­
nerile făcute de către colcctiviş- nilor şi inginerilor din industria Caile de îniapiuire a acestor o- mare eficientă economica. plu. In primele 7 luni ate acestui an
lii Minuc Hîcă, Victoria Isă- metalurgică şi constructoare de bieclive sînt: trecerea la extinderea IMr adevărat că In acest sens am colectivul şantierului t construcţii a
conî, Iustin Lăpăduş, Anula An­ maşini, comitetele sindicatelor metodelor industriale moderne de bilîmp'nal si unele greu ta li din par­ prezentat la cabinetul tehnic al în­
drei care fac parte din activul La Bucureşti a luat fiinţă centrul din întreprinderi organizează di­ execuţie prin dezvoltarea mernnivO tea mai nulilor Ingineri deprinşi a treprinderii IR Inovaţii si raţionali­
fără de partid, organizaţia de dc medicină sportivă ferite cursuri de minim tehnic. rit lucrărilor, folosirea pc seara larga lucri de unii singuri f: locul să zări. care aphW'te. aduc economii an-
bază a tras concluziile necesare a metodelor de lucru rapide, promo­ opunem că piuă atunci studierea di­ tecalcnlalo de ROI 008 Ici. Şl Incâ
şi a întocmit un plan de mă­ Recent a luat fiinţa la Bucureşti plu, este compusă din 11 servicii de conferinţe, schimburi de experi­ feritelor p:oli!eme pe care pracllca ceva. La concursul de inovaţii orga­
nizai pe întreprindere tn perioada
suri la înfăptuirea căruia, ală specialitate. enţă şi altele. varea cu mai mult curaj in construc­ muncii le ridica zilnic, se făcea nc- 15 aprilie — HO mai a.c., şantierul
furi de comunişti, un aport pre­ Centrul de medicină sportivă al Minis­ ţii si montaj a celor mai noi metode organizat, de rezolvarea lor ocupîn- noslru o prezentat II inovaţii care
ţios şi l-au adus şi colectivişti, terului Sănătăţii şi Prevederilor Socia­ (A ger preş) (Agerpres) si soluţii tehnice ele. du-^e do cele mai multe ori un sin aduc economii anlecalculaie de
din activul fără de partid. Vic­ le Sarcina principala a acestei noi qur om. Ba s j mal intimplat ca de 53(1 U00 Ici, ocujilnd în felul acesta
toria Isăconi, Vasiu Pavel şi alţii instituţii eslt aceea de a asigura asis­ aceeaşi problema să se ocupe simul­ primul loc In concurs.
au mobilizat pc toţi colectiviştii tentă medicală de specialitate şi de Şi totuşi omul acesta vede tan mai mulţi Ingineri, dar fără a-sl Cu loate acestea în trimestrul 1
din echipa care lucrează, la mun­ îndrumare medicală a sportivilor. Cen­ uni etorlurile. De exemplu, studie- al acestui an planul de creştere a
că. Mici unul nu a lipsit dc la trul de medicină sportivă desfăşoară rea posibilităţilor de folosire a pa­ productivităţii muncii n-a fost rea­
lucrările dc recoltare a păioasc- de DRAGOŞ VICOL nourilor glisante era obiectul de <du lizat. Aceasta pentru că pc lingă
lor. Aşa se face că în ziua de şi o activitate de cercetare ştiinţifi­ din a mal multor Ingineri. Fiecare deficientele noastre In organizarea
.11 iulie a lost terminat recolta­ că în acest domeniu, fiind totodată Mai intri a început să dispară Braille. Aici puica invăfa fi mate­ fan r.intn la clarinet ; ceilalţi îl Insă mfînroa Individual. Or, disper­ si aprovizionarea şantierului, iarna
tul păioaselor de pc cele 190 ha o bază de învăţă mint penlru noile ca­ pădurea din zare O ceată ciudată, matica. $i ou numai matematică sarea forţelor făcea ca problema stu­ a frînat mult lucrările de construc­
şi s-a trecut dc îndată la treie dre ale reţelei medicale de speciali­ tremurătoare, a acopcril-o integral. acompaniază, exuberanţi, tinereşte. diată să nu pontă fi aprofundata din ţii. Luni dc-fl rîndu] nu 6-a putut tur­
riş. tate. $i parcă nici seninul cerului nu se Orice s-ar intimpla. el trebuie sâ In ce îl priveşte pc Kcresztez Io- toate punctele de vedere. înlrucît na nici un mc. de beton. Prin mă­
Pentru continua îmbunătăţire a mai vedea. Pe urmă ceafa a înce­ inve(c tal ce ar li putut învăţa la sil. el are. de sărbătorit trei succe­ omul nu poale fi specialist în tonlr surile luate tn trimestrul TI. planul
nr
domeniile ori ctfWÎ bunăvoinţă
muncii activului fără dc partid, Nona unitate, dotată eu aparatură sconta medie, dacă n-ar fi orbit f se : al său, al lui Ighişan şi nl avea. Aşa staul lucrurile se înţelege de creştere al productivităţii m-mrll
organizaţia dc bază desfăşoară o medicali de înaltă tehnicitate, îşi des­ put a veni spre din sul. acoperind Fiindcă trebuie să fie lalosilor so­ nmîndorura In tot timpul anului. că nici rezultatele cercetărilor nu a fast realizat în proporţie de 106
permanentă muncă dc educa­ făşoară activitatea în cadrul Comple­ incehd cu încetul totul. Ce se tn- cietăţii la sută.
Kcresztez s-a ocupat de Ighişan. aşa erau dinlre cele mal bune
ţie. Biroul organizaţiei de bază xului sportiv ..23 August-, fiind orga­ timplase in jurul său f ★ cum s-ar (i ocupat de sine însuşi La Indicaţia biroului organizaţiei Rezultatele obţinute, mat eu seamă
P.M.R. se îngrijeşte dc a infor­ nizata pe secţii şi servicii. Secţia de A încercat să-şi reia pasionantele In toamna anului 1962. in amfi­ l-a citit zi de zi materia şi a fă­ de partid s-a pus capăt acestui stil în ultimul trimestiu, ne-au rlovedit |n.
ma activul Iară de partid asupra investigaţie nu*dia>-sporii vă, dc exem­ exercifH matematice, întrerupte din teatrul facultăţii dc maternulîcă-mc- cut zi de : i exerciţii matematice cu dc muncă indience $i 6-a trecut la for­ turor că pe şantierul nostru exista
cauza bolii. Dar cifrele. ecuaţiile ii canieă din Timişoara, a luat loc, în el Cu ajutorul său, Ighişan fi-a marea unor colective de Ingineri St Inca rezerve Însemnate de creştere
fugeau dinaintea ochilor... $i-a zis calitate de student al anului I fi tehnicieni pc specialităţi Tn prezent, a productivităţii muncii. în viitor, în­
format un sistem mintal de rezol­ In cadrul şantierului nostru colecti­
că poate a inserat. A întors comu­ Gheorghe Ighifnn. un tinăr de 2? vare algebrică, care U ajută să re­ vul format din Inginerii Dumitru KO- drumaţi de organizaţia de bază ne
tatorul. Dar n-a simtit lumina decit ani, înalt. cu ochelari fumurii. Stă­ nig. Cornel Suma. Gheorghe Grigo vom strădui să dezvoltăm si mai mult
zolve ecuaţii cu 4-S necunoscute,
ca pe o umbră. Ace mărunte i-au tea încordat ca un arc, cu palma fără să pună creionul pe liîrtie Ke- rtta, Ciel Uugureanu si maistrul loan succesele obţinute, valorificînd mat
mic pat retina. Atunci a înţeles că pusă pilnie fa ureche să nudă mai res:!e: i-a suplinit lut Ighişan ve­ Pălea se ocupa exclusiv de proble­ bine rezervele Interne.
se înthnpla ceva cu el... Orbea bine: cu fruntea frăminlată Afa mele de construcţii. ing. GHEORGHE VlLSAN
derea Rezultatul : Ighişan l-a în­ N-a trecut mult dc la aceasta noua
Avea 17 ani fi orbea A simţii câ l-a descoperit l‘>ngă el. pe aceeaşi trecut la matematică !... Si asta fă»ă forma te organizare sl primele re- şeful serviciului tehnic
îi vighcniă singele în vine. bancă Kcresztez losif La privii ca vreunul din profesori să se fi zuHale au st început sa se arate. şantierul nr. 1 construcţii
I.C.S. Hunedoara
...Ce stranie cslf- lumea accaita mai iutii eu curiozitate, apoi cu in­ lăsat influenţai de sentimentalism Bunăoară ing Cornel Suma împreu­
lipsită dc cer. de farmec Cit timp teres S-n mirat că mi-l vede scri­ Acesta este cel de-al treilea succes nă cu alţi colaboratori, în urma unui
a văzut, a adunat in suflet tot ce ind nimic. nl lui Kcresztez: că n fast depăşit «trnliu minuţios a propus schimbarea
soluţiei tehnice la căplusirea buncă­
poate (i frumos pc lume. $i acum. La cămin l-a întrebat : dc propriul său... elev Si ştiti de rului <le la corpul principal a fabri­
seara, ciad se întinde in pat. poate — Ai reţinu/ astăzi ceva la curs7 cii noi de aglomerare. Noua soluţie
ce e mulţumii Kcresztez de acest
reconstitui lumea dincolo de retină, — Desigur. . i-a răspuns Ighişan succes Pentru că datorită fui fi mlopldă a dna la creşterea substan­
ca pe un basm neasemuit de Ini­ — lotuşi n-ai notat nimic, celorlalţi colegi din grupă, asisten­ ţială a productivităţii muncii $! rea­
mos.. lată Timifoara.. oraşul cu — Ra om notat... Ascultă... lizarea a 42 205 lei economii.
tei lor. Rodi ea Roza. studentul Ctnlărind cu multa temeinicie tonte Clne se aseamănă...
blocuri, grădini, schele Desigur că $i Igliişan a început să repro­ Glirarghc Ighişan fi-a sporit consi­ posibilităţile pornind de la numeroa­
celor pe care le-a păstrat el in ducă problemele cuprinse în curs. Restaurantul şi unitatea de re­
derabil încrederea în lorteh sale. se măsurători st «alcule, acelaşi co­ paraţii încul(uminte din Oră ştie
amintire li s-au adăugat nenumă­ cu rezolvări cu tot Le citea de pe a dezunit mai puţin sobru fi mai lectiv a ajuns la concluzia că picio­ aparţin de două instituia diferite.
rate altele. In ornfid acesta a luat tabla min(ii lui. cu citcva grefeli pu/in stînjeuit din cauza iulirmi'ă- rul rigid al câlî de rulare a macara­ Diferite sini şi serviciile pe cate
diploma dc metil fapte ani la nnd. doar. lelor din depozitul de malerlt pri­ te prestează. Şi totuşi cei care le
(ii fi in plus a început să vadă
pînă in clasa a S-a. Intr-a 9-a n-a Kercsztc: losif a rămas uimit Să-şi vadă viitorul în societate: va me. poate fl redus la cota de 10 m vizitează găsesc un lucru care e
mai ren fit s-o ia. Intr-a 9-a s-a îm- Gheorghe Ighişan a trecut în fi un profesor de matematici fi va fata de 13 ott se prevedea In pro- comun celor două nnităfi : deser­
Indnăvit de meningită si tot într-a anul II al Facultăţii de matema­ leol. Şi de data aceasta propune virea... reproşabdă. In ambele uni­
preda intr-a şcoală de orbi.. Să tăţi clienţii nu contenesc să facă
La 'Atelierele centrale de reparaţii 'din Alba Inlîa se execută repa­ 9-a a trebuit să părăsească şcoala tică-mecanică fi o dală cu cl fi ajute şi el la rînditl său pe alţii. rea s-a dovedit n îl e!t se ponte de fel de lei dc reclamafii privind
raţii mijlocii fi capitale In toate tipurile de mtcantfme şi utilaje minicie. M a temut icile însă nu le-a părăsit. A Kacszlez losif şi ceilalţi din grupa buna. Ea a fost acceptata $1 a pil ptoasta deservire.
IN FOTOGRAFIE: Reparate dc calitate, granicclc pentru furaj ur­ intra!, apoi la sconta cu scriere lui lntn-i sărbătorind succesul. Ighi- (Material transmis prin Agerpres) cată Rezultatele? Timpul de execu­ La restaurant de pildă, berea
mează a fi expediate beneficiarilor. ţie s-a redus cu circa 20 la sută Iar se serveşte caldă, localul este mur­
dar. iar dc la bucătărie. în grădi­
na de vară. cade funingine.
Dincolo la atelierul de reparaţii
Delta de la gurile bătrinului Js- rit or. Străzile, casele strălucesc de încălţăminte al cooperativei „Via­
tru, cu splendoarea sa inedită, pa­ ORAŞUL DE LA PORŢILE DELTEI cură(enie. T ut cea este deţinătoarea ţă nonă° e obiceiul ca să se ta­
tria stalului, a desişurilor de săl­ primului loc in întrecerea desfăşu­ xeze o lucrare care de cele mai
cii. nuferilor şi ferigilor de apă. rata anul trecut intre oraşele dobro­ multe ori se face pe jumătate Se
paradisul păsărilor de baltă fi peş­ lâ denumii e. căci oraşul se aflu căpetenie ulc locuitorilor Tulcci. trializare fi desfacere a peştelui te Pe faleza portului, pc strada tsuc- gene pentru mai buna gospodărire taxează de pildă fc(e la tacuri ji
tilor, a mistreţului, vidrei, nurcii, aşezat pe dealuri argiloa.se, cu nu­ Limba, obiceiurile, portul. înfăţi­ recepţionează preţioasa încărcătură, cci si pc altele locul magherniţelor fi infrumuselare... se execută numai spifuri. Aşa au
herminei, jderului şi a altor ani­ pălit cetăţenii Rădică Rnsnn. Va-
meroase vechi cărămidarii, numite fi şarea locuin(clnr — toate poartă pe­ dirijată apoi spre halele frigorifice insalubre l-nu luni blocurile dc lo­ Oraşul de la poi(ile deltei se
male pre(nile penlru blana lor. îfi azi de localnici ,.T ulc". cetea originii locuitorilor oraşului spre fabrica de conserve sun spre cuinţe cu cile 4 fi 5 etaje, nume­ afirmă tot mai mult fi ca un înflo­ sile lordachc fi al(ii.
deschide drum spre mare dc la f ul­ Pentru că trebuie ştiut că alături dc piefe. roasele magazine, spatiile verzi. In ritor centru culturaI in nordul Do­ S. MUREŞ AN
cea, oraşul care străjniefte aici din 7 ulcea a fost totdeauna un mic romîni, locuiesc aici. în deplină ar­ Locuitorii oraşului fi-au înmulţii aceste zile sînt în constiuc(Jc alte 7 brogci Ribliotecile. cinematografele, corespondenta
timpuri străvechi. Panorama urba­ port la Dnn/iie. a cărui dezvoltare monic. ruşi, ucraineni, turci, bulgari, îndeletnicirile. Tulceu a devenit un blocuri de locuinţe cu apioape 20h muzeul, casa de cuhmă. pe lingă
nă de astăzi a vechiului Aegyssus masivă înspic sud-vestul vechiului greci, italieni. de apartamente, amplasate in apro­ care funcţionează diverse cercuri li­ Podul buclucaş
îfi desfăşoară mai larg pitorescul Aegyssus s-a făcut abia in ultimul In zilele dc sărbătoare. străzile important centru economic în nordul pierea centrului oraşului şi falezei terare. de artă plastică, dc teatru
Dobrogci, unde se pun in
valoare
său citadin de sus, de pc slincilc secol. Prin /S-3.5. aici erau doar III sînt inundate dc locuitori. Zăreşti Sini in continuă modei ni zare stră­ de diurnă fi de păpufi ele., atrag Fină acum citcva luni podul dr
..Parcului Monument''. Dc aici case. mărginite la stingă de o ar­ şi azi bănim lipoveni cu costume bogatele resurse naturale de materii zile. iluminat ui public, reţeaua dc zilnic in viitoarea bogatei şi varia­ lemn de peste Cri ful Alb. care
prime ale solului, subsolului ,«i ape­
oraşul se aşterne la picioare ca un mată dc mori de vini. zorind care nutiotnde asemănătoare celor ru­ lor din jur. Conservele de peşte fi apă şi canalizare. Este interesant că tei vieţi culturale sute de locuitori duce la colonia de peste Cnş din
imens covor oriental, din coloritul de care mai repede, parcă grăbite Cercul dc teatru a devenit laureat comuna Cris'ior raionul Riad. mai
să termine treaba mai curind Con­ seşti dc pe Volga, specifice epocii de legume, precum fi covoarele la 7 ulcea, alături de casete mari cu
căruia sclipesc albastrul apelor, ver­ in care au venit pc aceste meleaguri orientale produse aici sini cunos­ multe etaje, clădite, recent, se păs­ al celui de-al II l-l ea Festival dc prezenta garanţie cetăţenilor care
dele mulţimii dc copaci, pestriţul temporanii au apucai construcţia (sec XVIII) : turci, tătari ji bulgari cute fi apreciate nu numai in (ară trează locuinţe cu coloane fi pilaf- teatru de amatori „l. L. Caragiale". treceau de la Criscior spre Zdrap(i.
raselor, intr-o învălmăşeală dc sti­ unui adevărat complex comercial iar cel dc păpufi a obţinui premiul că nu vor fi supuşi accidentelor.
clădit după modelul bazinelor orien­ hi haine din mătăsuri vărgate. Cu ci fi peste hotare. Tot pe aici. pc tri, cu ferestre largi, cu fiontoanc
luri. minaretele geamiilor — toate filigrane de argint, mărgele şi si­ sub colina de strajă a vechiului fi balcoane cu balustrade, răspin- I la un concurs al păpuşarilor de Acum însă lucrurile s-an schimbat.
înconjurate di brîul strălucitor şi tale. in (afa portului, cu circa defuri; macedoneni pur tind vestmin­ Aegyssus. trec azi spre Combinatul dind o atmosferă mediteraneană la Sinaia. Cine trece pe pod riscă să dea
auriu al Dunării, dc întinsul rit dc ani iu urmă fi cunosc ut sub nu­ te de culoare închisă, ornamentate de la Riăiln remorcherele şi cernitu­ case bulgăreşti cu trepte, cerdac fi Recent, s-an inaugura! noi loca­ in... găurile din podeaua Ini Cei
vezi cu ochii, nl insulelor di apă şi mele de „suh coloane“. Aici. in
dreptul vechiului vad al sacagiilor, cu găctane fi fireturi argintii. rile pline cu o altă bogă(ic a deltei- galerie, locuinţe tătărefli sau arme­ luri de fCOntă printre ce.rr unul mai prevăzători o iau pe de lă­
vprdeata bălţilor, din păienjenişul
de unde se lua upa de băut şi pc stuful. neşti. caracterizate prin simplitatea pentru o şcoală medie cu 16 săli turi prin apa Crifidui Si pe aici
cărora răzbat trimbclc de lurn ale unde erau minate xntelc la păscut Aegyssus azi Anii puterii populare i-au semnat trăsăturilor lor, lipoveneşti, aşezate de clasă fi oltul pentru o scoală de
i'npoarclnr. dincolo di Dunăre, uscatul s-a cu­ După secole de amor(ire, Tulceu un nou act de naştere Tulcci, demn Cit latura îngustă la stradă, cu pris­ meserii eu ateliere şi laboratoare Se trec zilnic citcva sute de munci­
Oraşul celor cinci coline, cum î cerii metru cu metru, prin asana­ s-a trezit A ridicat capul fi a de măiclia timpurilor pe care le pă fără balustradă fi trai uri în tori care lucrează la exploatarea
se mai spune, a împlinit '2 000 dc rea unei văi. nnscindu-se centrul chiuit prin sirenele numeroaselor în­ trăieşte. Prezentarea şi-o face prin scindară la streşini, reprezcnlînd află în construcţie o nouă casă de minieră Rarza sau la celelalte în­
Ele
peşti, păsări, animale, plante.
ani : o viată plină dc înlîmplăii oraşului fi cheiul portului actual treprinderi construite aici în ultimii însăşi înfăţişarea sa nouă. Semnele dan un aspect original, pitoresc, in­ cultură cu sală de spectacole cu SOI) treprinderi din Gurobai za.
prea adeseori tragice, căci cetatea Străduţele înguste, cu pavaje din ani. Azi, viata cotidiană a oraşului înnoirii, care cu cîliva ani in urmă tre gutui oraş locuri, iar la muzeu se construieşte Se parc insa că tovarăşii din.
un modern acvariu.
a cearta înfloritoare, datorită rela­ piatră vinălă si roşie adusă de pc începe cu suieralul sirenelor vapoa­ abia dc sr întrezăreau din schitele Prin anul 1930. un ziar menfiona comitetul executiv al Sfatului
relor fi (de fibricihr. La şantierul Rubinul oraş dunărean întinereşte
ţiilor sale intense comerciale tre­ dealurile din jur. s-an întins re­ şi machetele proiectanţilor, sini vi­ că Tulcea era un oraş murdar, ne­ popular Criscior nn-fi fac drum
naval, la fabrica de mobilă sau in El sthneşle mindrin localnicilor fi
zea poftele pontifiloi Romei. Ri- pede piuă spre colinele Mahmudici zibile pretutindeni. Le inlîlneşli pe măturat, cirpit cu noroi, că 90 la pe aici. Altfel nu se explică nepă­
atelierele întreprinderii „S MaiA îfi admiraţia numeroşilor turişti care
:un(uhti fi sultanilor. Stupind di fi Rahadagului încep din zon chitul maşinile : pes­ cheiul portului, modernizat, pe sche­ sută din populaţie era bolnavă dc sarea lor în tepararea podului.
turci. /Icgyun.t îfi schimba numele Măruntul grădinăritul. păsloritul. carii îşi încarcă uneltele în mahune lete noilor construcţii social-cultu­ malarie... Facc{i-i astăzi o vizită f bec prin această ..poartă" spre fru­ Starea podului o cunosc căci au
museţile deltei,.
în 7 ulcea. „7ulcea". în traducerea vînainl şi mai ales pescuitul fi şi pornesc spre [nivaluri şi canale rale. in umbra copacilor de alinia­ Spitale, maternităţi, policlinici, dis­ fost senzo(i in repetate, rindini de
N. SIM10N
liberă a vremurilor, ar însemna „Ră­ cumer(ul au constituit din cele mai bine ş t iu t e d e pe vasele acostate ment fi-n pailuir.ul florilor din pensare cu staţionare etc. stau per­ corespondent „Agci'pres* cetă(enii din colonia de peste
nitului olancloi". E fi firească accs- îndepărtate timpuri îndeletniciri de la cheiurile întreprindă ii de indus­ parcuri. manent de strajă sănătăfii locuilo- pentru regiunea Dobrogea Criş.
UN GUUP DE MUNCITORI
,W V ' ^ wA/ w w' Nw/' \ W W ^ W W -