Page 48 - 1963-08
P. 48
Pag. 4 ORUMUl SOCiniSHUlfll Nr. 2684
m a n i a c
ULTIMELE STIW ULTIMLLt $T.IOl ULTIMUL ŞTIBI ULTIMUL ŞTIRI Grsvă generaSă Sa BraszayiHe
— Jandarmii an deschis focul asupra greviştilor —
BRAZZAV1LLE 13 (Agerpres). — In tata închisorii din oraş cerind
La 13 august muncitorii dtn capi eliberarea conducătorilor sindicali
tala Congoutul (Brazzavillc) au de arestat! in scara zilei de 12 august.
clarat o grevă generată afecliml Unităţile dc jandarmi au deschis
toate ramurile economici naţionale. focul asupra greviştilor. In timpul
Muncitorii, anunţă agenţia Associa ciocnirilor care au avut loc au tost
_-*T- ted Press, cer sporiiea salariilor şi ucise 5 perso^he, Iar numeroase al
efectuarea unor schimbări In guvern. tele au lost răcite. In duda Inter
După o adunare la care au par
Un noi; succes strălucit state au semnat Tratatul Simpozion cu privire la rezultatele ticipat aproape 3 000 dc muncitori, venţiei jandarmilor greviştii au reu
a! ansamblului de la Moscova Anului Geofizic Internaţional greviştii au organizat o demonstraţie şit să-l elibereze pe de|lnu|l.
„Permită" la itenava LOS ANGELES 13 (Agerpres). — zelor oosmlcp, fluctuaţiilor nivelului
MOSCOVA 13 (Agerpres). — * zicerea experienţelor cu arma nu La 12 august s-a deschis la Uni marilor, schimbărilor In păturile de Batiscaful „Trieste" din nou în căutarea
C • KM E V /1 i:i/corcspondcn(ă sp cei aia. La 13 august Tratatul cu privire cleară in* atmosferă. In spaţiul cos versitatea California din Los Ange- gheată da pe Pămint, mecanismului
Ansamblul folcloric romhicsc „Pc- l.i interzicerea experienţelor, ot ar mic şi sub apă. In felul acesta nu les Simpozionul International cu pri cutremurelor etc. De asemenea, vor submarinului „Thresher"
uni(a‘\ cmc se afla in firczcnl in ma nucleară in atmosferă, in spatul mărul ţârilor care an semnat la Lon- vire la rezultatele Anului Geofizlc fi discutate pregătirile făcute In vu-
l.lvcfia. a obţinut an renul nubil succes cosmic şi sub apă a fost semnat la dm Tratatul se ridică la 49. Internationa. La simpozion participă derea Anului International al Soa NEW YORK 13 (Agerpres) — putea să culeagă de pe fundul ocea
cu prilejul spectacolelor ftrezenia- Moscova de împuterniciţii a Încă 7 * aproximativ 500 de 6avantl şl obser relui calm, cercetări ce vor fl în .Rcferindu-se la o declaraţie n mi nului obiecte mici.
te la. IO-fi 11 anglist în emirul ..Ser ţări, Irak. Yemen, Tunisia, Jamaica, WASHINGTON 13 (Agerpres). - vatori din 74 de tărl ale lumii. treprinse In 1964-1965, cind soarele nisterului forlelor militare mariti După cum se ştie, în cercetările»
bărilor Genevei In scara de /? au Trinidait-Tubago, Liban şi Siria După cum transmite agenţia UPI. va trece prinlr-o perioadă de acti me al S.UA, agenţia United Press sale anterioare In legătură cu sub
încă opt târî — Iordania. Umguay.
gust solii artei populare romi.neţii an Astfel numărul statelor care au Islanda. Trînidad-Tobago. Suedia, In timpul lucrărilor simpozionului, vitate minimă. International anunţă că batlsoaful de marinul scufundat, bfiglscaful a foto
prezentat an noii spectacol pe murele semnat pină acum la Moscova' Tra Laos. Liban, Nicaragua au semnat la caje vor dura o săptăratnâ, vor M După terminarea simpozionului, mare adtncime „Trieste" a reluat la grafiat clteva piese ale unei
patinoar „Vcrncts‘t din Geneva la ca tatul se ridică In 44. Washington Tratatul privitor la In trecute tn revista rezfiltatele cerce majoritatea partlolpanIilor vor li pre 13 august cercetările în legătură cu
re au asistat . iteva mii de specta ★ terzicerea experienţelor nucleare In tărilor făcute In cele 18 luni de ac- zenţi la cet de-al 13-lea Congres et scufundarea submarinului atomic epave dgr nu a putut sfl Ie scoată
tori. Dansatorii ţi eîntărefii ansam LONDRA 13 (Agerpres). — livitato solară maximă dtn timpul Uniunii Internationale de geodezie şt american „Thresher". la supAatâ. Potrivit declaraţiilor
blului an fost răsplăti/i cu aplauze în La 13 august împuterniciţii state* atmosferă. In spaţiul cosmic sl sub Anului Geofizic International In pro geofizică, care se va desfăşura cu După cum menţionează agenţia, ministerului marinei, o echipă for
apă. In felul acesta numărul total
delungi, numeroase numere din pro lor Luxemburg Irak. Siria. Jamaica. blemele exploziilor solare, furtunilor începere de la 19 august, la Univer batiscaful a fost revizuit la şantie mată din două persoane urmează 6fl
gram* limd bisate. Liban şi Nicaragua an semnat la a) ţărilor care au semnat acest Tra magnetice, furtunilor lonosferice, ra sitatea Berkeley din California. rele navale din Charlestown şl a ooboare la maie adtncime „timp de
La spectacol au asistat şefi ai de londra Tratatul ni privire la inter tat la Washinglon se ridică la 47.
legaţiilor ţi rcpiizenlanli ai diferi .fost înzestrat cu un aparat oaie va o săptămînă sau mat mult".
telor (uri participante In conferinţa întrunirea Congresului Argentinei
Comitetului celor IS state pentru de Conferinţa de presă a lui Macmillan BUCNOS A1RES 13 (Agerpres). — de 24 locuri din cele 46 din Senat
zarmare, membri ai corpului diplo unde două locuri nu ad'fost încă C o re e a de s u d : c el m qi mare procent
La t2 august cele două camere ale
matic acrcditofi la Berna, precum fi STOCKHOLM 13 (Agerpres) — tratatului de către senaturamerican"* Congresului argentinian, s-au întru completate. Cele 192 de locuri din
reprezenfanfi ai autorităţilor din Ge La 13 august primul ministru al Ministrul englez al afacerilor ex nit pentru a ratifica alegerea lut camera Inferioară 6Înt tmpărtlte între de sinucideri din lum e
neva. Marii Britanii, Hnrold Macmillan ca terne. lordul Home, care l-n Insolit Arturo Illia ca preşedinte sl a Jul 24 de partide, Iar 1141a dispune de nu
Au fost de fată Geurge Macnves- re a întreprins o vizită de cinci zile pc Macmillan la conferinţa dc pre Carlos Peretle ca vicepreşedinte el mai 73 dintre ele. t
eu. Adjunct al ministrului afacerilor in Suedia a tinut la Stockholm o să .n adăugat că. „datorită acestui Argentinei. Agenţiile de presă anunţă că la 12 SEUL 13 (Agerpres). — zilelor după ee şl-a ucis copiii., tn-
externe al B V IIamine, conducătorul conferinţă de presă Răspunzuid la tratat rasa umană va trăi într-o lu Retcrindu-se la componenta Con Suh titlul „Sfirşitul tragic al trudi era Înglodat In datorii
delegafici ,K P llomînc la coirfe- o întrebare în legătură cu Trata me mai sigură şi mai Încrezătoare". gresului, agenţia Reutcr ipenţioncază august a fost ales preşedintele Came unei vie|i Împovărate", ziarul sud- cămătâreştl, Iar frizeria In caro
rei deputaţilor. Noul ales este Arturo
rinfa pentru dezarmare de la (irne^u. tul privitor la inlew.icerro experien- Lordul Home a continuat că va tre c.â la 12 octombrie, cînd preşedintele roreean „Chosun Ilbo'* publică un lucra dăduse faliment. Aceeaşi
Vasile Dumiti eseu, ambasador extra lelor nuclear; în trei medii, semnat bui să treacă un anumit timp pînă alevs al Argentinei, Arturo Illia, îşi va Mor Rolg. membru al Uniunii civico articol In care sc arată tcă *ln soartă a avut-o şl Klm loung Man.
ordinar ţi- plenipotenţiar al II P Ka recent la Moscova. Macmillan a de prelua funcţiile, el „va avea o majo radicale a poporului. amil 1963 numărul celor care se care avea o familie formată din
mi ne la Perna, Micul ac ilcobc'/’u şe clarat că acest acord . reprezintă un cc va fi realizat un pas următor si ritate simplă tn Senat, şi va controla Eduardo Gamond, (Uniunea civică sinucid din cauza greutăţilor ma cinci persoane.
ful misiunii permanente a II Pj- Ko- a indicat că măsurile pentru pre radicală a poporului) a fost ales pre teriale a cre.scut considerabil. Pe
eveiiNuent important şi un moment numai o treime din membrii camerei Această listă, relevă ziarul, ar
mine pe Ungă oficiul european al venirea unui afr.c prin surprindere interioare*'. Partidul lui 1111a dispune şedinte provizoriu al Senatudul. zl ce trece, relevă ziarul, publica mal.putea fl continuată cu sute $1
O N U . de la Geneva, precum si alţi de o anumită importantă in istorie. ar constitui una din probleVnele ce ţiile sud-coreene 6lnt nevoite să *ute de pite cazuri. Numai In pri
membri ai ambasadei II P lin mi ne Obiectivul cel mai însemnat în pre acorde un 6pattu din ce In ce mal mele şase luni ale anului trecut,
ar putea fi abordaje.
la Perna zent — a arălal el — este ruldicacea mare acestora. potrivit statisticilor oficiale, in
Trccînd la alte probleme primul
ministru englez a declarat că in ce Demisii în guvernul uruguayan Chuang Sam Sung s-a aruncat Seul s-au Înregistrat aproape 800
Întrevederile preşedintelui Kennedy priveşte rcla|iilc tării sale cu Pia MONTEVIDEO 13 (Agerpics). — dcslo Rcbollo şi ministrul Industriei, de la etajul 7 al unui spital unde de cazuri de sinucideri sau În
cercări de sinucideri,
ţa comună „Anglia nu ccrc în ge După cum anunţă agenţia Rcuter, Waltcr Santoro. fusese Internat pentru tratament. In
WASHINGTON 13 (Agerpres). — vestigaţii (C.l.A.) Agenţia United patru miniştri uruguayeni şi-au pre urma unei încercări de a 6e sinu In Încheiere, ziarul „Chosun
In scara zilei de 12 august pre Pros6 lntcinalion.il relatează că discu nunchi să lie admisă în Piaţa co zentat demisia. Esle vorbt^ de minis Demisia primilor doi esle pusă in cide prin otrăvire. El era şomer Ilbo'* 6ubllnfazâ că raportat la
legătură cu crtlicilc pc care aceş
şedintele Kenue.dy a conterit cu se ţiile s-au referit Io Tratatul cu privire mună". trul finanţelor Salvador Ferrcr Serra, tia Ic-au adus politicii guvernului In de mai mult timp şi nu avea cu ca numărul populaţiei. Coreea • de
cretarul de stat Dean Rnsk, Avcroll La 13 august primul ministrul Mac- ministrul agriculturii. Wllson Ferrcl- cursul discuţiilor asupra gravei si că întreţină pe cel şase copil al Sud deţine cel mal mare procent
Harriman şi George Boli, secretari de tu interzicerea experienţelor nuclea milliin s- j reîntors ia Londra. ra, ministrul apărării, generalei Mo- tuaţii a finanţelor şi agriculturii săi. Pak Seung Mo şl-a pus capăt de sinucideri din lume.
«tal adjuncţi, şl cu John McConc. re. la tratativele duse de Rusk în »
directorul Agenţiei centrale de in Europa, precum şi la alte probleme tării.
~r Franţa va continua experienţele
Succese ale partizanilor sud-vietnamezi cu arma nucleară
PARIS 13 (Agerpres). Agenţia UP.I. transmite că după şe
SAIGON 13 (Agerpres). mul{i dicmişli au tost ucişi şi ră
După cum anunţă agenţiile de pre niţi. Un convoi al armatei dicmisle, ■ La 13 august Consiliul de Miniştri dinţă, ministrul francez ol informaţii
să. forţele patriotice din Viclnanful continuă agenţia citată, a lost prins ol Trântei a linul o şedinţă sub pre lor. Alain Pcyrelille. o declarat re
generalului dc Gaullc tn
prezentanţilor
presei că Franto va
şedinţia
de Sud au dat noi lovituri armatelor intr-o ambuscada a partizanilor care cursul căreia, ministrul alaccrilor ex continuo programul de experienţe nu
^Icmlstc comandate dc instructori a avut loc la Ij O dc mite sud do
americani. Astfel, agenţia United Saiqon. Diemişlir au suferit pierderi terne, Couve de Murville, a prezentat cleare, in ciuda rcGcntului acord de
un raport asupra Tratatului cu pri
Press International relatează că parti grele in oameni. 10 dintre ci fiind vire la interzicerea experienţelor nu la Moscova. Pcyrelille « refuzat să
potrivit f cărora
comenteze ştirile
zanii au alacat un punct întării' dlc luaţi prizonieri. Torţele patriotico au cleare in atmosferă, in spaţiul cos Franţa pregăteşte noi experienţe nu
mist, situat in satul Thanh Pliu, omo
capturat imporlu-nle cantităţi de arme mic şi sub apă semnat !a Moscova. cleare in Sahara.
rînd 6 militari dieinişll şi luînd 19
prizonieri. De asemenea, for|cie pa şî muniţii. De asemenea, partizanii-,
trlolice au atacat unele puncte in- ajutaţi dc populaţia locală din sale, Lupte înverşunate în nordul Irakului
ţările din apropierea oraşului Mi Tbo, aii distrus mai mulle „sate strate LONDRA 13 (Agerpres). municatul cu privire Ia succesul
slluat la 50 mile sud dc Saîgon. Mal gice". Agenţia France Pressc, citind operaţiunilor trupelor irakiene,
surse kurde din Londra, rela difuzat recent de postul de ra
tează că în nordul Irakului con dio Bagdad, au declarat că acesta
Salazar refuză să acorde independenţă tinui lupte între trupele irakiene este li|xs>t de orice temei.
şi foijele kurde. S-a indicat că Pc de altă parte, după cum wwf*.l a ® -
coloniilor portugheze din Africa unităţile kurzilor au ocupat po transmite France Prcsse, Ia 10
ziţii solide şi menţin sub con august în localitatea SulairQa- 5^» \ I f e
LISABONA 13 (Agerpres). Mozambic şi a afirmat- că dacă acest trolul lor trccăloarea Goli , Aii niyah au fost stabilite contase
Tn «cara de 12 august dictatorul sprijin va continua aşa cum s-a ho care duce in centrul regiunii lo intre o delegaţie kurdă şi o de
Portugaliei, Ohveira Salazar, a ţinut tărî! la conferinţa de la A.ddis Abcba cuite de kurzi. Aceleaşi surse au legaţie irakiană, condusă de mi
un discurs radiotelevizat în care .„a a şefilor de state ai ţărilor africane anunţat că unităţi dc guerilă ale nistrul dc război, generalul Sa-
abordat problema coloniilor portughe independente — atunci s-ar putea ca kurzilor au coborit din munţi şi lih Maluli Amaş. După 24 de ore
ze din Af;ica". Portugalia 6ă se considere în stare desfăşoară acfiunl de hărţuire a tratativele au fost întrerupte in-
Reluînd teza colonialistă că „An de război cu aceste ţări. convoaielor militare irakiene, ata- trucît reprezentantul guvernului
gola şi Mozambicul sînt creaţii por Rcferindu-sc la discursul rostit de cind cu succea poziţiile trupelor dc la Bagdad nu a făcut dccit să
tugheze şl nu pot exista fără Portu primul . ministru portughez agenţia irakiene. Au fost luaţi prizonieri, prezinte un nou ultimatum în
galia", Salazar a declarat că guvernul Associated Pres6 subliniază că „el printre care mai mulţi ofiţeri. care cere conducătorului kurzilor
portughez nu va acorda independentă sc niciitine ferm împotriva „suflului Potrivit agenţiei, sursele kurde irakieni, Mustafa el Barzani, să k « r c r *
acestor teritorii şi că va continua ope schimbărilor" în Africa". din Londra, veferindu-se la co depună armele pină la 30 august.
raţiunile militare în Africa piuă la
limita resurselor umane şl materiale
ale tării**. Salazar a lăsat să 6e în ia lnvlta(1a guvernului gha-
ţeleagă că‘ continuarea războiului in nez, un mare grup de specia
Angola şl Mozambic, folosind între Jamaica — paradisul pierdut lişti soviellct-geologl studiază
gul potcn|lal militar $1 material, va bogăţiile naturale ale acestei
ţâri.
duce la sporirea Impozitelor plătite
de poporul portughez. Zilele trecute s-a împlinit un an In 1670 noii slâpinitori ai insulei Anlilelor a rămas lot atil dc sărac mat marc parte a zahărului din Ja coiiblilulie, alenuind astfel pentru JN FOTO : Topogralut sovje-
dc cînd pe stadionul dc lîngă reuşesc să impună Spaniei încheie ca şi pc vremea cind poposeau acolo maica 6c exportă in Marca Britanic gn limp valul mişcării dc elibe tic* Perepelkin dă o serie de
Primul ministru portughez a alacat
ţările africane independente pentru Kingston, primul ministru din Ja rea unui tratat prin care Jamaica ' primii aventurieri europeni, dornici şi Canada în baza unor acorduri ta rare naţională. In 1953 insă au explicaţii unui Ifnăr muncilor
maica. Alexandcr Bustamanlc. pro este cedată Angliei. dc îmbogăţire. rifare preferenţiale. Modul in caro fost nevoiţi - să* facă o nouă •con gliancz. Pe aceslc locuri se va
sprijinul affordat luptei pentru inde Noii cuceritori „reuşesc" in scur construi uzina de plumb de
pendentă a popoarelor din Angola şi clama. tn entuziasmul unei mulţimi Pină nu de mult Jamaica era cu Jamaica ar li afectată dc eventua cesie, uroidind insulei dreptul la
dc mii dc persoane, independenta tă vreme să extermine întreaga noscută doar prin 'zahărul şi romul la intrare a Marii Britanii in Piaţa anloadminislrare. Dar mişcarea de la Takoradl.
fostei colonii britanice — Jamaica. populaţie a insulei, snpunirul-k> la pe care Ic cxpo.rla. Anual peste comună constituie în prezent una eliberare naţională a luat un tot
Prin acest act 6 a pus capăt donu-, munci inumane pc întinsele planta- 400000 lunc dc zahăr. 250000 tone din preocupările proaspătului stat mai mare avînt dolenninînd auto
0 comisie a O.N.U. na|iei coloniale britanice care dura ■ [ii dc trestie de zahăr" cacao sau ca rlc banane, alic mii de tone dc ca independent din Anlilc. rităţile britanice să înjghebeze bl
se va deplasa in Borneo de mai bine de trei secole. fea. Acest lucru îi determină pc fea. cacao şi rom luau calea Angliei, Ca şi in alic regiuni in care. re anul 1958 aşa numita Federaţie a Ccr |on; Formarea
Situată in Arhipelagul Anlilelor englezi să treacă la „repopularea** ca rezultat al jafului colonial. sursele naturale şi întreaga econo Indiilor de vesl tn care a fost in
de Nord şi Sarawak Mari din Marea Caraibilor. Jamaica, insulei, aducînd în Jamaica mii de mie silit controlate tle companiile clusă şi Jamaica. Această mane Frontului unit de stingă
împreună cu'insulele Turks, Ca icos, sclavi negri din Africa Comerţul străine, nivelul de trai al maselor vră era menită să creeze iluzia că COLOMBO 13 (Agerpres). —
NEW YORK 13 (Agerpres). — - cu sclavi face ca Jamaica secolului popu-lurc este şi aici extrem dc în Jamaica ar fi survenit schim
Agcnlia Associated Press anunţa Cayman şi aîlelc se întinde pc o OJo.ettme.nf.ap- Mii de locuitori din Colombo
că secretarul general al ONU., suprafală de 11 424 km-, invccmîn- al X V111 - Ic a să I ic cotată ca cea scăzut, deşi ritmul dezvoltării şi bări esenţiale. Iluziile s--au spulbe şi din alte oraşe ale Ceylonului
du-se cu Cuba şi Haiti. Populaţia mai bună piaţă pentru desfacerea venitul naţional au crescut. Citind rat însă reped© federaţia neputln-
U Thant, a comunicai presei că a acestei „mării". unele date statistice revista bri du-sc menţine nici patru ani. s-au întrunit la 12 august înlr-un
fost (ormală comisia care se va de tarii, alcătuită tn majoYitale drn In ultimul timp insă, principala tanică „Lhbour Morthly" ‘subliniază Recent 1 uşă, ţările fostei Fede mare miting consacrat formării
plasa în teritoriile Borneo de Nord negri şi mulatri, este de aproxima Tratamentul inuman aplicat aces Frontului unit de stingă, în care
şi Sairavvak, care va cerceta unele tiv ) .600.000 de locuitori. tora. provoacă in 1865 o revoltă a bogăţie a tării devine bauxita, des că salariile In Jamaica atingeau raţii, animate dc dorinţa de a li au intrat trei partide — Partidul
Jamaica sau Maymaca, cum era sclavilor dc pe plantaţii împotriva coperită în urma unor prospecţiuni abia o fracţiune din cele ale mun chida Înrobirea lor economică, au Comunist din Ceylon, Partidul
probleme tn legătură cu crearea Fe citorilor din Marea Britanie. Pen purtat o serie de tratative tn ve
deraţiei Malaycze. Comisia va cer denumită dc populaţia indigenă, Nlăpinilor lor. Răscoala esle însă geologice Potrivit revistei britanice tru muncitorii din industria za Lanka Sama Samaj (PLSS) şi
ceta printre altele posibilităţile or indienii âravvak, a fost descoperită înăbuşită iar represiunile care an „Labour Monlhly", tn subsolul insu hărului foamea era o perspectiva derea elaborării unui proiect In le Partidul Maliadjana Eksat Pe-
gătură cil unitatea naţiunilor din
ganizării’ unui plebiscit tn acaste in anul 149-1 dc către Cristofor Co- urmat au lost groaznice lei există rezerve de bauxită apre anuală cu neputinţă de evitat în regiunea Mării Caraibilor, unitate ramuna (PMEP).
teritorii.ee urinează a (i incluse in lumb. Descrierile pc care le lac Ca şi în alte l4ri de pe continen ciate la 500—600 milioane tone. fapt li/ni!e „anotimpului mort", cînd es După miting, preşedinţii celor
Federaţia Malaycză cu scopul de a membrii expediţiei sale. ai căror tul snd-american, şi în cazul Jamai- ce plasează tara pe primul locîn.lu- te lermunatâ recoltarea trestiei de care va urmări in prima fază ela trei partide au semnat progra
borarea unei politici economice co
afla părerea populaţiei în legătură ochi au fost fermecaţi de minuna căi istoria se repetă. Marele vecin me în ce priveşte acest metal. I zahăr. mul Frontului unit de stingă la
cu crearea Drrvectatei lederatii. tele privelişti cu care natura în din nord, imperialismul american, Telul cum erou jefuite bogătiJe Aceeaşi revistă sublinia că tn mune. S-a ajuns la concluzia, In baza căruia se află propuneri
zestrase alît de darnic această insu iu plină ascensiune. îşi îndreaptă Jamaicâi,. este oglindit de următorul urma tratativelor de patru zile pur le formulate de Partidul Comu
lă (denumită mai tîrziu de eălre co privirile spre mica insulă a cărei fapt grăitor: în 1957 tara primea Jamaica numărul şomerilor trece tata In oraşul Port of Spain (ca nist din Ceylon. Programul pre
Alegerea noului lonialiştii englezi „The tropical aşezare geografică, aşa cum am mai numai 10 şilingi pe tona de bauxită de 30% din totalul forţei de mun pitala Trlnidadului) ca tănle fos vede, printre altele, promovarea
că.
paradise" — paradisul tropical), amintit, prezintă avantaje strategice în timp ce preţul mondial era de tei Federaţii a Indiilor de Vesl
preşedinte al K a fan găi precum şi perspectivele unor bogă deosebite Ca urmare a presiunilor trei lire. Acestea sînt doar ctleva din e- să procedeze la o desfiinţare a ta- de către Ceylon a unei politici
ţii nevisale atrag de timpuriu pe pe care imperialismul yankeu le fectelo îndelungatei misiuni „civi rifetor vamale precum şl la elabo externe bazate pe neaderarea la
ELISABEŢIIVILLE 13 (Agerpres). Bogăţiile solului şi subsolului au lizatoare" căreia Jamaica l-a căzut rarca unei politici cormrne tn do
Agenţia Reutcr transmite că la 13 aceste meleaguri mii dc aventurieri, face asupra celui britanic, Anglia fost acaparate şl jefuite dc monopo victimă. meniul comunicaţiilor. AgentLa alianţe militare, sprijinirea activă
auqust Adunarea Legislativă a noii căutători de aur. oameni fără câpA- este nevoită să încheie in 1940 cu lurile engleze, americane şi cana Gicerlrea Independentei a fost Reuler apreciază că in curlnd ee a luptei ţărilor coloniale pentru
tti. dornici dc îmbogăţire. S.U.A. un tratat prin care cedează
provincii congoleze. Katanqa de est. diene AstfN, potrivit unor statistici, rezultatul unei lungi perioade de va elabora şl o politică externă independenţa lor, sprijinirea tu
a ales cu 13 voturi contra 8 pe Cîliva ani mai tîrziu (1509) insula acesteia din urmă o suprafaţă de mal mult de jumătate din recolta .luptă a poporului jamaican Împo comună.
este cucerită dc spanioli, care. timp 1 000 km2 din teritoriul jamaican pe trestiei de zahăr (2.5 milioane tone turor măsurilor îndreptate spre
F.douard Bulundvve. deputat tn Adu triva colonialiştilor englezi care a Ctştigarea Independentei politice
narea naţională congoleză, in func de mai bine de 100 de mi vor ex o perioadă de 99 de ani. Astfel, metrice în 1960 dintr-un total de fost cu alît mal Indîrjită cu cît a- înseamnă pentru poporul jamaican stabilirea păcii în lumea întrea
ploata în mod despotic un popor S.U.A. stabilesc aici un»număr de
ţia de preşedinte al occslci provincii 4,3 milioane) au fost produse tn 19 ceşlla s-au cramponat cu Încăpă doar primul pas pe drumul obţine gă şi realizarea acordului cu
paşnic şi muncitor. patru baze navale şl terestre, fă-
in tocul lui Moise Chombc. latifundii care însumează 29.000 ha ţânare de această Insulă bogată In rii unei Independente depline. In privire Ia dezarmare.
După cum se ştie. Chombe a lost Avînd o excelentă poziţie strate cînd primit paşi spre subordonarea de pămint, apartinînd companiei en materii prime. Astfel, In cursul fata guvernului tării stă sarolna Programul prevede, de ase
gică, Jamaica este invadată In anul politică $1 economică a Insulei,
demis din funcţia de preşedinte al gleze „West Indies Sugar Co. Ltd", anilor, autorităţile britanice eu re luptei de eliberare de sub exploa menea. o serie de acţiuni ime-
provinciei Katanqa la 26 iulie. In 1655 de către trupele coloniale en Moştenirea pe care au lăsat-o şl monopolului american „United curs la toi felul de manevre şl tarea neocolontallstâ. pentru cuce
gleze care stabilesc aici o bază poporului jamaican c«le aproape ^ I diate printre care reducerea
timp ce se afla la Paris. In cadrul Fruit Company", In timp ce restul zie stratageme pentru a amina cit mai rirea Independentei economice,
unei reîmpărţiri administrative a te ideală pentru extinderea graniţelor clncrl secole de robie colonială este trestie de zahăr era produs de clica mult recunoaşterea Independenţei pentru lichidarea rămăşiţelor tris preţurilor, încetarea politicii de
imperiului colonial britanic tn Ma deosebii de tristă. Ignortnd evoluţia 20000 de „moşioare" eare ocupă o
ritoriului provinciei Katanga aici au Insule!. In 1944 colonialiştii en te lăsate de ruşinosul jug colonial.. îngheţare a salariilor, lichidarea
rea Caraibilor şl America Centrală. firească a unei societăţi, paradisul
fost create trei provincii: Lualaba, suprafaţă totală de 47,000 ha. Cea glezi au acoTdat tării cea dinţii I. SZAKACS şomajului, naţionalizarea bănci
Katanga de nord şl Katanqa de est. }
lor străine etc.
40.065
Redacţia şi administraţi© zarului itr; 6 Marti* ar. 9, talefoa 14 M, 1274, 1414, 20 71. Ta»a plătită 4o numerar conform ©probarti Dlrepţlel denewlei P.T.T.R x»r. 243.326 din 6 nolembr 1© 1049, — Tiparul > Tnir©prinderea Poligrafica Hunedoare-Devo.