Page 49 - 1963-08

f
• ii
, r Cf, PR01FTARJ DIN TOATE TARILE. UNTŢ1-VA
A d u n a r e a f e s t i v ă

a z i a r i ş t i l o r di n C a p i t a l ă

Miercuri clupă-amiază a avut mai preţioase dc mobilizare şi voltării conştiinţei social iste a
loc în sala de marmură a Casei însufleţire a maselor la luptă oamenilor muncii.
Scînteii, adunarea festivă a zia­ pentru interesele lor vitale. Presa noastră — a spus vor­
riştilor din Capitală consacrată Prestigiul presei noastre — bitorul — reflectă fidel politica
Zilei presei romine. făurită dc partid pe temelia de dc pace a partidului şi guvernu­
La adunare au luat parte granit a principiilor elaborate lui nostru ; contribuie la educa­
membri ai C.C. al P.M R., nume­ de marele Lcnin — izvorăşte rea oamenilor muncii în spiritul
roşi ziarişti, corespondenţi şi di- din justeţea şi forţa ideilor internaţionalismului proletar,
fuzori voluntari, muncitori tipo­ partidului. Indcplinindu-şi înda­ militează pentru apărarea şi
grafi, oameni de cultură, acti­ toririle pe baza hotărîrilor dc consolidarea unităţii de ne­
vişti de partid. partid, aplicînd îndrumările şi zdruncinat a lagărului socialist,
Au participat, ca invitaţi, co­ indicaţiile primite din partea a mişcării comuniste mondiale.
respondenţi ai presei străine la conducerii partidului presa noas­ Cu prilejul Zilei presei romî-
Bucureşti şi ataşaţi de presă ai tră îşi realizează tot mai bine nc, lucrătorii din presa patriei
unor misiuni diplomatice. sarcina de propagandist, agita­ noastre transmit un călduros
Adunarea a fost deschisă de
P R E S A -P U R T Ă T O R tov. Nestor Ignat, preşedintele tor şi organizator colectiv, spo­ salut presei ţărilor socialiste
comuniste
sale,
T iţeşti, presei
reşte eficienţa activităţii
şi
Uniunii Ziariştilor din R. P. Ro- luptă pentru îmbogăţirea conţi­ «t uicitoreşti de pretutindeni,
mînă. nutului de idei şi ridicarea ni­ ziariştilor progresişti din toate
DE C U V ÎN T 23 AUGUST Vela, director general al Agen­ velului publicistic al materiale­ ţările.
Andrei
A luat cuvîntul tov.
lor sale. Un puternic izvor al
Toţi lucrătorii din presă, ală­
ţiei Romine de Presă „Agerpres". tăriei presei noastre comuniste turi de armata de mii de cores­
A L P A R T ID U L U I Vorbitorul a evocat tradiţiile îl constituie legătura sa cu ma­ pondenţi voluntari îşi reafirmă
Randam ente sporite înaintate ale presei romine, in sele de oameni ai muncii, ca­ din toată inima devotamentul
a cărei istorie şi-au înscris pe racterul său profund popular. neţărmurit faţă dc partid, faţă
A Intrat In tradiţia lucrătorilor din cunoscute de oamrnii iii n i: să mo­ Minerii din brigada condusă de loan Bacîu şi cea din abata­ veci numele, cu pana lor stră­ Vorbitorul a subliniat în con­ de atotbiruitoarea învăţătură
domeniul presei şl a milioanelor de bilizeze cele mai largi mase la În­ jul cameră nr. 902, blocul IX, in hărnicia lor, sint binecu­ lucită şi spiritul lor înflăcărat, tinuare îndatoririle mari ce-i marxist-Ieninistă, asigurînd Co­
cititori din ţara noastră ca In Hecarc deplinirea sarcinilor economice; ele noscuţi de întregul colectiv a) E.M. Lonea. Nu de mult, în şe­ reprezentanţii cei mai de seama revin presei noastre în' tratarea mitetul Central al partidului,
an la 15 august să sărbătorească trebuie să militeze pentru extinde­ dinţele grupelor sindicale de la sectorul II al exploatării, ele au ai culturii noastre, patrioţi şi multilaterală şi profundă a tu­ pe tovarăşul Gheorghc Gheor­
Ziua presei romine. Această dală me­ rea a tot ce este Înaintat si valo­ fost declarate evidenţiate în întrecerea socialistă. nubiicişţi remarcabili JuptJjtori turor sarcinilor construcţiei so­ ghiu-Dej personal, că îşi vor con­
morabilă are o mare semnlllcaţlc ros tn experienţa participanţilor la Datorită bunei organizări a muncii, aprovizionării ritmice cu de frunte pentru cauza clasei cialiste, dezvoltării economiei sacra fără precupeţire toate for­
pentru poporul nostru. La 15 august Întrecerea socialistă şi a unităţilor materiale şi folosirii raţionale a timpului de lucru, brigăzile ies muncitoare. naţionale, perfecţionării muncii ţele înfăptuirii politicii partidu­
1931, a apărut primul număr al zia­ fruntaşe. să combată rutina şi indo­ pective continuă să obţină cele mai mari randamente pe post. Tn condiţiile neasemuit dc aparatului de stat, obţinerii u- lui de făurire a socialismului în
rului „Sclnteia" Organul de presă al lenta, care împiedică răsptndirea Lor li s-au alăturat şi membrii brigăzii condusă de minerul grele ale terorii regimului bur- nor noi succese pe tărîmul ştiin­ R.P. Romînă, pentru triumful
Comitetului Central al Partidului Co­ noului". Ghcorghe Cre|u care a realizat în luna trecută un randament cu ghezo-mosieresc, partidul a fău­ cauzei comunismului şi păcii.
munist din Romînla. Călăuzilă de aceste preţioase in­ 1,190 tone pe post mai mare deci! cel planificat. Acelaşi randament rit o presă de tir» nou. profund ţei, literaturii, artei. In faţa pre­ In încheierea adunării a avut
„Sclnteia" şl alălurl de ea celelal­ dicaţii, presa noaslră desfăşoară o este menţinut şi în primele zile ale lunii august. populară, o presă care a deve­ sei stă sarcina de a fi un factor loc un program artistic.
te ziare şi reviste comuniste din ţa­ activitate rodnică pentru mobilizarea P. DELEANU nit unul din instrumentele cele activ al educaţiei maselor, dez­ (Agerpres)
ra noastră, prlnlro care se numără oamenilor muncii de la oraşe şl sate corespondent
„Lupta de clasă", „Romînla liberă" la înfăptuirea sarcinilor de plan, la
şl altele, au avui un rol Însemnat in îmbunătăţirea calităţii produselor şl
lupta poporului nostru condus de ridicarea productivităţii muncii, la re­ însemnate economii de materiale încheierea şedinţei plenare
Partidul Cornun'st. Împotriva exploa­ ducerea preţului dc cost, realizarea
tării.. fascizării ţării şl războiului. unui votum tot mai marc de eco­ Paralel cu reduce­ cantităfi dc materiale nos pentru schele. Prin a Consiliului Superior al Agriculturii
Publicaţiile comuniste, In ciuda pri­ nomii, la creşterea producţiei agri­ rea timpului planificat Numai in luna iulie, dc folosirea pc scară lar­
goanei sălbalice a aparatului de stal cole animale şi vegetale ele. pentru reparaţii la a- pilda, monforii. sudo­ gă a resturilor metali­ Miercuri, tn Salo Palatului R. P- ce. In continuare, Ing. zootehnist sledei de zahăr, şl a celorlalte cul­
burghezo-moşieresc. au dus cuvlnlul Presa noaslră comunistă desfăşoa­ gregate. colectivul de rii electrici fi auiogeni ce la confecţionarea Romine, au luat slîrşit lucrările şe­ Emil Balomiri, membru al Comite­ turi, pentru buna desiăşurare a tu­
partidului tn cele mal tndepărtale ră o vâslă şl rodnică activitate şl munca al secţiei repa­ au economisit ta lucră­ schelelor metalice, a dinţei plenare a Consiliului Superior tului Executiv al Consiliului Supe­ turor lucrărilor agricole de toamnă,
co!(uri ale ţării. In fabrici, uzine şi tn cc priveşte stîrpirea rămăşiţelor raţii siderurgice de la rile efectuate la sedii­ fost î registrată o eco­ al Agriculturii. rior al Agriculturii, a expus măsu­ precum şl recomandări cu privire la
mine, (n casele sărăcăcioase ale ţăra­ ideologiei burgheze tfin conştiinţa C. S Hunedoara se le furnale, otelării fi nomic de 2.000 kg la­ Au participat tovarăşii Alexandru rile privind asigurarea bazei furaje­ cultura griului fn anul agricol I90T-
nilor muncitori, fn cazărmi şi tran­ oamenilor, pentru formarea profilu­ strâduiefte să econo­ laminoare 240 kg elec­ minate. Moghioroş. membru al Biroului Po­ re şl a construcţiilor zooteholce pen­ 1964.
şee. Peste tot, ziarele comuniste erau lui moral al omului de tip nou, demn trozi, S70 m.c. oxigen N. CRAINIC litic al C.C. al P M.R., vicepreşedinte tru Iarnă, creşterea numărului de In încheiere, a luat cuvîntul tova­
aşteptate cu nerăbdare şl citite cu dc societatea noaslră socialistă, pen­ misească fi însemnate fi 5 m c. material lem­ corespondent al Consiliului de Miniştri, Miliai Da- animale şi păsări şl sporirea pro­ răşul Mihal Dalea, care a subliniat
un Interes deosebit tocmai pentru tru educarea maselor în spiritul pa­ lea. secretar al C.C. al P.M.R., pre ducţiei acestora. sarcinile ce revin membrilor Consi­
faptul că ele luminau minţite oame­ triotismului soc allsl şi al interna­ Cu planul decodai depăşit şedinţele Consiliului Superior al A- Şedinţa plenară a Consiliului Su­ liului Superior al Agriculturii con­
nilor muncii şl-i chemau Ia luptă ţionalismului proletar. Prin educaţia gritullurii. reprezentanţi al unor in­ perior al Agriculturii a dezbătui sar­ siliilor agricole regionale şi raionala
pentru a zdrobi orindulrea cea ne­ ce o face zi de zl maselor, presa Prima decadă a lunii august a Cele mai frumoase rezultate stituţii centrale şl organizaţii ob pentru perfecţionarea metodelor de
dreaptă şi pentru făurirea unei orîn- contribuie la întărirea Iii măsură lot fost încheiată de lucrătorii în­ au fost obţinute de minerii ca­ şteşti. cinile ce revin agriculturii din pla­ muncă şl asigurarea condiţiilor ,io-
dulri noi, lipsită dc exploatare. mal mare a unităţii moral-polillcc a treprinderii „Marmura" din Si- rierei Moneasa, de echipa de In ultima zi a lucrărilor şedinţei nul dc stat pe anul 1064 şi măsurile cesarc îndeplinirii obiectivelor caro
Greu dar plin de glorie a fost poporului In jurul partidului şl gu­ meria cu sarcinile de plan de­ montori condusă de Eugen Co­ plenare, tovarăşul Nlcolae lonescu, pentru îndeplinirea lui. Şedinţa a
drumul pe care presa comunistă din vernului. păşite. Desfăşurînd larg între­ adoptat, de asemenea, măsuri pen­ slau fn faţa oamenilor muncii din
cerea socialistă în cinstea zilei vaci care execută lucrările de vicepreşedinte al Consiliului Supe­ agricultură.
ţara noastră I-a parcurs de la tipă­ Lupta pentru combaterea Ideolo­ placare n Universităţii din Ti­ rior al Agriculturii, a prezentai pro­ tru recoltarea la vreme şi fără pier­
rirea In adlncă Ilegalitate şi cu giei burgheze, pentru demascarea ex­ de 23 August, colectivul de iectul planului de măsuri tehnico- deri a porumbului, Horii soarelui, ÎAgerproil
mijloace tipografice rudimentare a ploatării capitaliste şl a uneltirilor muncă de aici şi-a realizat pla­ mişoara. precum şi de echipa de
primului număr al ..Sclntell" şl pînă cercurilor Imperialiste care vor să nul producţiei globale pc prime­ tăietori condusă de Emeric Şiî- organizatorice pentru buna desfăşu­
la miile dc publicaţii care apar astăzi dezlănţuie un nou război, constituie le 10 zile ale lunii în curs în to, care a dat numai lucrări de rare a lucrărilor agricole de Io mină T o a t e l a c r ă r î i e _ a g r s c o te
înlr-un tiraj de masă. de asemenea o preocupare perma­ proporţie de 101,56 Ia sulă, iar bună calitate. şi realizarea sarcinilor de producţie
In anii de după eliberarea ţării nentă şi principală a presei noastre. planul de expediţii a fost depă­ prevăzute pentru anul viilor la cul­
noastre do sub jugul fascist presa Una din trăsăturile esenţiale ale şit cu 60 tone placaje de mar STELA DRÎMBAREAN tura cerealelor ş» a plantelor tehni­ g r a b n i c t e r m i n a t e !
comunistă a constituit o armă efica­ presei noastre, Izvorul forţei şi in­ mură. corespondentă
ce In lupta poporului, sub conduce­ fluenţei sale este legătura cu masele
rea partidului, pentm făurirea regi­ largi populare. In jurul fiecărui ziar Arături pe suprafefe întinse
mului democrat-popular, pentru refa­ sau revistă din ţara noastră activează
cerea economici naţionale distrusă un larg activ de corespondenţi volun­ Tn acest an gospodăria noastră co­ In prezent forţele devenite dispo­
de război, pentru răsturnarea mo­ tari şl colaboratori, oameni al muncii lectivă o avui însămînlale cu griu nibile prin terminarea treierişului la
narhiei şl instaurarea dictaturii pro­ care lucrează fn cele mal diverse 373 hfl. Dintre acestea. 210 ha au fost grîu sini antrenate la executarea ară­
letariatului. sectoare de activitate. De la el re­ A, recoltate cu combina iar restul ma­ turilor prevăzute. Pentru a termina
Condusă de partid, presa din ţa­ dacţiile primesc zilnic mll de scrisori nual. Organizindu-nc bine munca, pc
ra noastră se bucură de un mare prin care sînt evidenţiate realizările două schimburi, ieri am reuşit să şl această lucrare la timp, consiliul
prestigiu tn rtndul oamenilor mun­ obţinute fn realizarea sarcinilor de terminăm de treierat griul de pe În­ de conducere a! gospodăriei a luat
cii, reuşind să fie la înălţimea rolu­ plan, esle popularizată experienţa In întrecerea so­ im treaga suprafaţă măsuri în vederea efectuării de ară­
lui săli) de propagandist, agitator şi pozitivă a colectivelor fruntaşe, me­ cialistă desfăşura­ De menţionai că paralel cu aceasta, turi şi pe timpul nopţii
organizator colectiv. Pătrunsă de o todele noi de muncă, sau sfnt criti­ tă intre minerii tot pînă ieri, am executat şî arături de
adîncă principialitate şi combativita­ cate lipsurile ce se semnalează. de Ia Urlcani un vară pe o suprafaţă dc 200 ha, din CONSTANTIN IGNA
te leninistă, presa noaslră şl-a ciş- Astfel, presa noastră nu esle numai loc de frunte fl cele 420 ha planificate. Totodată am preşedintele gospodăriei agricole
tlgat Încrederea şl preţuirea din citită de mase, dar şi scrisă de către ocupă brigada con­ Insămîntal în mirişte 30 ho cu po­ colective „Drumul socialismului"
partea celor mai largi mase popu­ ele, esle o presă a maselor largi dusă de tov. Nl- rumb furajer. Deva
lare de la oraşe şi sate Aceasta populare. Numai redacţia ziarului ţă Burlea din sec­
pentru că ea slujeşte cu fidelitate „Drumul socialismului* a primit de la torul nr. 1. fâSm! Folosind din plin capacitatea batozelor
interesele ce muncesc, deo- inccpulul acestui an 2.960 de scrisori Iată fn fotogra­
sebfndu-se ca de la cer la pămlnt trimise de corespondenţii voluntari, fie ciţiva din mi­ Oi ganizîndu-şi bine munca în ca­ la gospodăria din Lăpuşnic, unde a
de presa burgheză, care fiind lega­ din care peste 2.200 au fost publicate nerii care formea­ drul brigăzilor şi echipelor, membrii mai rămas de treierat recolta de pe
tă de Interesele claselor exploatatoa­ In afară de acestea, redacţia a publi­ ză această briga­ gospodăriilor agricole colective din mai puţin - de 20 ha. Folosind bato­
re. r^urgo la tot felul de josnicii cat un mare număr de articole primi­ dă urmărind grafi­ Lăpuşnic şi Răduleşli, de pc raza co­ zele la întreaga lor capacilalc de lu­
cum sini minciuna, corupţia, înşelă­ te de la oameni de diferite speciali­ cul de producţie. munei Lăpuşnic, raionul liia. au Ier* cru. membrii gospodăriilor colective
toria, şantajul, llnguşala etc. tăţi din toate sectoarele de activitate minai secerişul cerealelor de pe cele de pe raza comunei Lăpuşnic, reu­
Imbogăţlndu-şi an de an conţinu­ ale regiunii noastre. 375 ha in termenul stabilit. Paralel cu şesc să treiere zilnic cerealele de pe
tul de idei şl rldlrîndu-şi tn mod Ziua presei romfne esle un prilej această lucrare s-a organizat transpor­ 30—30 ha.
continuu nivelul publicistic, presa de analiză a act ivi I ă| I i lucrătorilor de tul cerealelor la arii. ceea ce o per­ Concomitent cu această lucrare, pc
din tara noastră militează cu o com­ pe lărimul presei, a colaboratorilor mis colectiviştilor să înceapă Ia vre terenurile eliberate mecanizatorii de
petentă şl eficienţă mereu sporită Şl corespondenţilor voluntari. Privind mc treierişul. la S.M.T. Dobra si colectiviştii cu
pentru rezolvarea problemelor com­ cu satisfacţie rezultatele obţinute, sub Lucrind pe schimburi la cele patru atelajele execută arături de vară
plexe ridicate de construcţia socia­ conducerea partidului, lucrătorii de arii, colectiviştii au treierai cerealele
listă fn Industrie, agricultură, pe tă- presă, colaboratorii şi corespondenţii de pe mai mult de 270 ha. Cele mai I. RICHER
rlm cultural şl fn celelalte sectoa­ voluntari din regiunea noastră fşt bune rezultate Ia treierlş s-au obllnut corespondent
re de activitate. Tn etapa aduală, afirmă voinţa de a munci şi mal
fn fata presei slă sarcina de mare bine, de a nu precupeţi nici un efort
răspundere de a-şl aduce o contribu­ pentru a îmbunătăţi şl mal mult • • • • •
ţie din ce fn ce mat mare la înfăp­ conţlnulul şi forma publicistică a Exista impoptfanie rezerve de sporire
tuirea măreţelor sarcini Uasale de articolelor, pentru a spori conllnuu •: L a O .S .M . nr. 1
Congresul al Tlf-lea al P.M.R. competenta şl eficacitatea tor.
In raportul prezentat la Congresul Călăuzlndu-se neabătut după învă­ a producţiei de oţel
al IlI-tea al P.M.R. tovarăşul Ghcor- ţătura marxlst-leninlslă, ziarele care
cjhe Gheorghiu-Dej. referindu-se la Otelarlî hunedoreni s-au angajat nică se acordă la limp, se pol obţine
apar în regiunea Hunedoara ca şl în­ GHEORGHE CROITORI), maistru la le provoacă, sprijinindu-i astfel pe otc- ulterior ne-au obligat să oprim agre­
sarcinile presei, arată următoarele: 6ă producă peste plan în acest an rezultate dintre cele mai bune in hala de pregătire. Cu cit pregătim lari fn recuperarea unor cantităli In
treaga presă din tara noastră se vor gatele pe o perioadă de limp mai
„Propaganda şl agitaţia, presa $i ra­ Însemnate cdntilălî de otel. de o ca­ producţie. Conşlienti de sarcinile ce ansamb'ele de turnare mai bine, re­ semnale de melal. indelungată. Aşa s-a înttmplat la
dioul trebuie sS-şl concentreze efor­ strădui să militeze cu forte sporite litate superioară. Au trecut mai mull ne revin, am căutat să folosim cil ducem mai mult pierderile de melal DUMITRU BRINZEI. maistru şef cu cuptorul nr. 3 la care durata de te-
turile pentru ca prevederile planu­ pentru mobilizarea oamenilor muncii de 7 luni din acest an şi otelării mai bine rezervele de care dispunem prin erupţii şi prelungim durala dc reparaţiile la cald. S-a dovedit cit de pdratil a fost dublă fală de cea pla­
lui de 0 ani. atll cele generale cit la înfăptuirea măreţe) sarcini de de­ secţiei O.S.M. nr. I sînl încă sub pentru sporirea producţiei de otel : exploatare a utilajului de turnare. La dăunătoare esle prezenţa metalelor nificată. Supraîncălzirea şarjelor şi
şl cele privind fiecare rarouTfi şi săvârşire a construcţie) socialiste, la nivelul sarcinilor de plan. Acest lu­ ulilîzarea agregatelor la capacitate noi au mai existat încă deficiente se­ neferoase în fierul vechi introdus în zgura necorespunzătoare conduc la
cru 6e datoresle altl unor cauze dc maximă, reducerea pierderilor prin rioase în pregătirea trenurilor dc fur cuptor. Acestea ne creează mari greu­
flecare colectiv, să devină temelsnlo înflorirea continuă a patriei noastre. deteriorarea velrclor. Nici bauxita
natură obiectivă, cit şi lipsurilor uderi si erupţii, lucru mai alenl pe nare prin nccxecutarea corectă, rn tăţi, deteriorfnd prematur vetrele. De nu se introduce totdeauna la timp
interne din primele luni ale anului. şarje. Experienţa din ultimu-l timp suficient simt de răspundere a an- aceea 6e cere din partea maistrului mulţi prim-lopilori făcînd accostă ope­
Situaţia creată atunci i-a determinai ne-a permis să tragem unele învăţă­ >amb)elor şi aceasla s-a datorat lip de control In hala pregătirii fierului raţie atunci clnd se apropie evar m-
Cursuri de pregătire pentru viitorii studenţi pe comunişti să analizeze mai profund minte si anume: prin respectarea seî de control permanent din parlea vechi să imprime personalului din rea. Mă glndesc că ar fi bine să se
posibilităţile de care dispun In ve strictă a instrucţiunilor de lucru evi- şefilor de echipe şi brigăzi subordine o răspundere mai mare faţă facă şl un studiu asupra înclinării
In Bucureşti, c'a şi în celelalte ti re, candidaţii au prilejul să cu­ derea recuperării minusului de pro­ 'ăm risipa de metal ca rebul si res- de pregătirea fierului vechi care ur­ pereţilor şi colţurilor cuptoarelor in
centre universitare ale ţării, se noască minunatele condiţii de în ducţie înregistrat. Rczutlatul măsuri­ oeclăm sortimentele planificate In In ultimul limp, pierderile prin mează să-l folosim noi. vederea reducerii numărului de opriri
desfăşoară în prezent seria Il-a a văţătură şi viaţă create studenţi lor luate n-a fnlirziat să apară : pla una trecută nici un schimb nu arc eruptîî au fost din ce în ce mai mici. Am scăpat Insă si noi din vedere intre reparaţii.
cursurilor de pregătire pentru lor de regimul democrat-popular. nul pe trimestrul II a fost tndepli rebulul depăşii, pe secţie e) liind cu Vom căuta să înlăturăm cauzele care efectuarea unor mici reparaţii care ★
candidaţii noului an dc învăţă Pentn. ei au fost puse la dispozi­ nil cu succes Numai In luna iunie O.IG procenle sub cifra admisă. Părerile expuse mai sus arată că
mint superior. ţie săli de studiu, laboratoare mo­ au fost elaborate peste planul ale Merită să fie scos în evidenţă lap- posibilităţile de sporire continuă a
La aceste cursuri participă mn derne utilate la nivelul tehnicii reni perioadei respective mai mull ’ul că tncepind 'din luna Iulie, o|e- producţiei de otel la O.S.M. nr. 1 nu
dc absolvenţi ai şcolilor de cultu contemporane, cămine conforta­ de 3.000 lone dc otel, Iar în luna lariî noştri privesc îndeplinirea pla­ ofeAuA in. Auta sînt fncă epuizate. Prin eforturi co­
ră generală, împărţiţi pe grupe bile şi un bogat material biblio- iulie planul a losl depăşii cu 778 lone nului de producţie nu numai în lu­ mune. pornind de la pregătirea an-
după specificul faculfăţilor ce Ir rrafic de specialitate. Colectivul secţiei O S M nr. 1 de mina cilrelor prescrise, ci şî a recupe 4 e c fm O .S . /t f . / fA ed u ceA ea te h u - terminarea tur­
samblelor sl piuă la
vor urma. Un mare număr de pro In anul universitar 1963—1964, la C.S. Hunedoara se află deci pe un rării trcplale a minusului din primele iu x o o L c m . O , f G / i * )a m a f e a a d m < d â ,J > Je p a f
nării, otelării pot să recupereze în
fesori, lectori şi asistenţi cu bo lumărul studenţilor la cursurile drum bun. Cele peste 3.900 tone de luni ale anului. Angajamentul nos­ curînd cantitatea de otel cu care au
gată experienţă didactică ajută de zi, din cele 13 centre univer­ oţel elaborale fn cursul ultimelor tru esle ca pînă la 23 August 6ă re­ c m i a f c i u i : rămas sub plan in primele luni ale
pe viitorii studenţi să se pregă sitare ale ţării noastre, va depă­ două luni pesle plan, confirmă pe cuperăm jumătate din acest mjnus de anului. Organizaţiile de bază pe schim.
tească temeinic Ia obiectele şi 91.000, dintre care aproximativ deplin acest lucru. Trebuie desfăşu oroduclie. buri sînl chemate să antreneze în
la care vor da examen de ’l.OOO vor frecventa cursurile anu rală In continuare o muncă susti TIBERIU PASCU, maistru principal această acţiune pe toti otelării, in
admitere. Ca şi cei din pri lui întîi. nulă nu numai pentru menţinerea re in schimbul B. Mult ar putea să ne frunte cu comuniştii, să fie volori-
ma serie a cursurilor de pregă (Agerpres) zullatelor dobîndite, ci şi pentru con ajute furnalişlii, trimiţfndu-ne fontă flcalc din plin toate rezervele Interne
tlnua dezvoltare a lor. In această
cu o compoziţie chimică cit moi con în scopul creşterii Indioilor de utili­
privinţă am organizat zilele trecute sianlă. Aceasta or avea o Influentă zare a agregatelor, eliminării pierde­
M a g a z in bine a p ro v iz io n a t o discuţie cu cîţlva tovarăşi din sec pozitivă asupra scurtării duratei He rilor şi îmbunătăţirii continue a cali­
ţia respectivă. Iată părerile lo r: e’abororc a şarjelor, obiectiv ca/e*l tăţii otelului,
Afluenţa mare de cumpărători Voinea şi Similie Gavrilă. Aces EUGEN PETRESCU, secrelarul co avem permanent în vedere. De ase­ La rtndul lor, furnalişlii şl munci­
care o cunoaşte magazinul de tea fac ca planul de vînzări să mitetului sindical de secţie. menea, fiecare maistru trebuie să se torii care răspund de pregătirea fie­
mobilă al cooperativei „Sebeşa fie în fiecare lună depăşit. In Rezultatele din lunile iunie şl Iu rului vechi, muncitorii din transpor­
na" din Sebeş se explică prin luna iulie de exemplu, s-a rea lie ne bucură pe toti. Toate echipele ocupe cu toată grija de ridicarea ca­ turile uzinale, sînt chemaţi să acorde
buna aprovizionare cu cele mai lizat o depăşire a planului la vin de otelari au muncit bine, au dovedii lificării oamenilor, tndemnlndu-î să-şl toi sprijinul necesar otelarilor pentru
diferite tipuri de mobilă precum ări de peste 54.000 lei. că atunci cînd aprovizionarea cu ma­ aprofundeze studiul Individual, pen­ înfăptuirea angajamentului.
ş.; H^şervirea atentă a cumpărăto C. BRADEANU teriale merge bine şl asistenta teh­ tru eă majoritatea sînt tineri. I. CIOBANU
vilui de către vînzătorii loan corespondent