Page 50 - 1963-08

i

Pag. 2 mm sociAirsMULin Nr. 2683

i1Ay fi
Corespondenţi nori le la 228îa de pe1 u l u activ pentru

fruntaşi m m m r şi a angajamentelor

Organul de presă al Comitetu­ în articolul „Se caută motive”,
sc arată o seric dc deficienţe de
lui de partid şi al comitetului
Ziarul - sprijin de nădejde A învins forţa sindicatului de la E.M. Petri Ia la sectorul I in probleme de or­
M-am obişnuit să citesc ziarele cu vele sale concrete si au fost organi­ este gazeta de perete „Cărbunele ganizare. deficienţe cave au con­
păcii". Comitetul de partid a în­
dus la răminerea sub plan în luna
Pe la sfînşitul lunii martie şi găzii. Am hoiărlt să preluăm ini­ atenţie. In coloanele lor. in alara eve­ zate măsuri dc ridicare a caliiicăril drumat îndeaproape colectivul ei iulie.
începutul lunii aprilie, despre ţiativa. In scurt timp numărul nimentelor Internaţionale, a lniotma- muncitorilor. Acest lucru era absolut de redacţie, l-a instruit periodic Criticile aduse dc gazeta de
brigada pe care o conduc s-a vor­ maşinilor cu minereu rebutat a ţiilor „la zi" cu cele mal noi reali­ necesar deoarece noua tehnologic dc oricntîndu-1 să pună în centrul perete au fost însuşite de către
bit mult. Conducerea sectorului început să scadă. Fiecare miner zări din regiune şi din ţară, am găsit laminare impunea lomliiatorilor o preocupărilor lupta pentru reali­
1 era nemulţumită de calitatea sc străduia să aleagă cît mai numeroase alte lucruri folositoare în înaltă calificare. In măsura iu care zarea planului la toţi indicii şi a colectivele dc concluccrc ale sec­
minereului. Controlul tehnic de bine minereul, am trecut la folo­ activitatea noastră zilnică. cunoşlinţclc lor erau aprofundate sl angajamentelor luate în întrece­ toarelor şi s-au luai măsuri de
calitate ne trimitea înapoi în ca­ sirea pe scară largă a puşcării 2ianjl „Drumul socialismului" de îmbogăţite ru noi dale din tehnica rea socialistă. Colectivul dc re­ îndreptare a lucrurilor aşa incit,
rieră cîte 15—20 de camioane cu selective. In acea perioadă ziarul pildă, nc-a obişnuit cu popularizarea laminării, iniţiativa a fost îmbrăţişată dacţie a fost îndrumat să trate­ rezultatele înregistrate dc colec­
minereu în fiecare schimb. Rebu­ s-a ocupat îndeaproape dc ca­ unor in’.iative valoroase pornite de de toii laminalorii. ze aceste teme în mod organizat tivul exploatării s-au îmbunătăţit
turi. Se consuma energic, forezele litatea minereului extras din sec­ anumite colective de muncă. Printre Noua iniţiativă a fost popularizată şi eficient. Astfel, în mod deose simţitor. Acest lucru este ilustrat
şi excavatoarele nu realizau pro­ torul nostru, dc rezultatele apli­ cele care s-au bucurat de o largă la timp prin presă arătinriu-se impor­ bit s-au abordat teme legate dc cît sc poale d<‘ bine în arlico’ul
ductivitatea planificată, iar ca­ cării iniţiativei „Nici un vagonct popularitate se ailă şi iniţiativa por­ tanta ei. Dc tapt. nu secţia noastră sporirea productivităţii muncii, apărut dc cmînd (5 august) in­
mioanele consumau inutil com­ de minereu rebutat", împărtăşim nită de laminatorii noştri „SIS lamindm înregistrează economiile de metal ; ridicarea brigăzilor la nivelul ce­ titulat „Realizări". Aici se arată
bustibil. Ni se irosea munca din du-ne experienţa altor colective la tolerante negaiive'L Ea s-a născut ele sc fac simţite în economia naţio­ lor fruntaşe şi îmbunătăţirea ca­ că în primele 7 luni ale anului
cauza rebuturilor. Am analizat de muncă. cu 3 ani în urmă ca uit ecou al che­ nală şi acest lucru îi entuziasmează lităţii cărbunelui. colectivul exploatării a extras
c o s m a c ulc ea această situaţie cu toţi membrii Aplicind iniţiativa, îndrumaţi mării partidului de a spori prin ţoale pe laminalorii noştri. Acum, fiecare peste plan 18 000 tone cărbune,
Iată doar
cîleva exemple de
miner — $cf de brigadă brigăzii. Minerii au arătat că nu îndeaproape dc organizaţia dc mijloacele producţia de metal. La În­ Uminalor vorbeşte cu mîndrie despre asemenea materiale: „Productivi­ a realizat o productivitate a mun­
E. M. Telluc partid şi sprijiniţi de inginerit iniţiativă si uu uită să Irraco în re­
se alege bine minereul, că Aurel cepui a fost mal greu deoarece priit tate înaltă — lucrări de bună cii de 1,293 tone pe post şi o cco-
Ioan Pozinărea — şeful sectoru­ aplicarea Iniţiativei se cereau aplicate vistă succ esele doinndite de colcclivul nomie la preţul dc cost in 6 luni
Popovici, Pop N. Ioan şi Popa calitate" în cate sînt relatate une­
lui. Francisc Fischer, adjunctul mai mulle măsuri la toate locurile de nostru prin aplicarea ei: 1.718,71 tone de 746.000 lei. Printre cci care au
Armie, nu acordă atenţia cuveni­ şefului dc sector şi de maiştrii in anul trecut si 925, M torţe dc melal le realizări înregistrate la secto­
tă calităţii, că au cele mai mullc Lucia Breaz şi Ghcza Şubai. am munca. Ziarul s-a interesat îndeaproa­ economisit în primele 7 luni ale anu­ rul ele investiţii, „Principalul fac­ fost mai adesea evidenţiaţi în în­
tor — productivitatea", în care
trecerea socialistă şi popii tar «aţi
maşini cu minereu rebutat. reuşit să reducem rebuturile şi pe si ne-a sprijinit în rezolvarea pro­ lui în curs. se vorbeşte despre situaţia dc la la gazeta de perete sînt şefii de
blemelor care ne interesau. ing. IOAN BĂNCII'
Mereu prezent în mijlocul nos­ în prima jumătate a lunii august Mai iutii s-a asigurat populariza­ şei dc schimb, laminorul 650 mm sectorul II în primele luni ale brigadă Constantin Stan. Nicolae
tru prin articolele sale, ziarul sa nu avem nici o maşină dc mi­ rea In scc|;c a iniţiativei cu obiecti­ al C.S. Hunedoara anului, „Nici o brigadă sub plan" Dincscu. Gheorghe Nisiorcnnu,
nostru, „Drumul socialismului”, nereu rebutat. Datorită aplicării în cate se arată că este necesar Sebastian Dogaru, maiştrii Ioan
ca iniţiativa „Toate brigăzile la Dcmctcr, Zoltan Pop şi alţii.
ne-a ajutat şi de aceasta dată. iniţiativei, şî sprijiniţi îndeaproa­
— "Z & Ş nivelul celor fruntaşe" să cuprin­
Articolul apărut arăta cauzele pe dc ziar, noi nc-am depăşit şi Rînduri despre colectiva noasiră dă toate sectoarele exploatării. Se poate spune pe drept cuvînt
pentru care brigăzii noastre i se sarcinile la extracţia dc minereu „Calitatea cărbunelui — indice căci prin materialele publicate şi
rebuta minereu, că nu aplicăm cu peste 5.000 tone şi ne vom Salul Roz <lni raionul Iha, a îm­ din Ho: si’il articohlc apărute la I care obligă". In acest material se urmărirea îndeaproape a eficien­
în suficientă măsura puşcarca strădui ca în cinstea zilei de brăcat în anii regimului dnnncrat- rubrica ..Discrlh }i propuneri cu I vorbeşte despre unele aspecte ne­ ţei lor, gazeta de perete „Cărbu­
selectivă, că pentru îmbunătăţi 23 August să ne îndeplinim anga­ l>oj)ul(ir. haina primăverii hiflori- fir ivire la întări rea comomicn-oi ga- I nele păcii" a constituit un factor
gative dc Ia sectoarele II şi IV mobilizator activ în lupta pentru
rea calităţii minereului, sc poate jamentul anual, să dăm patriei tnure. a muncii harnice fi pricep tic nizntnrică a G/\.C". Invăţind din |
TRAIAN PI.EŞA aplica şi în sectorul I iniţiativa ce o desfăşoară colectiviştii Intr-un experienţa altor gnspodăi ii. c.xpcri- în primul semestru al anului. realizarea planului şi a angaja­
E. M. Barza cea de-a 6.000-a tonă de minereu ruvînt. viola nonă jnilsea:ă ilin plin enlăi transmisă prin articolele îm­ In articolele publicate la gaze­ mentelor luate în întrecerea so­
„Nici un vagonct de minereu re­ peste plan.
Drumeţul sosit dc l>c alic meleaguri binate ta ru brie o amintită. consi­ ta dc perete, au mai fost criticate cialistă.
butat". Această idee a găsit un CULCEA COSMA nr /nitca uşor r,i creadă că sc află liul de conducere al G.A.C Roz anumite stări de lucruri privind
larg ecou printre membrii bri­ ţel dc brigadă ia E. M. Teliuc intr-o aţeznrc întemeiată dc unind. a luptai necontenit pentru întărirea organizarea muncii. Bunăoară, IONUŢ TRAIAN
Mărturie acestei convingeri si:tt cele economico-nrganizaloricu a gospodă­ E. M. Petrlla
peste 120 casc nou construite ţi re­ riei Dacă la înfiinţare gnspod uia
novate. unde jni! runde lumina }i noastră avea un fond de buză dc
O iiiifiafivă valoroasă belţugui. case mobilate ţi Inimos numai d i 000 Ici, în prezent cl este DiîuzorSS voluntari
împodobite Impunătorul cămin cul­ de aproape un milion lei Astăzi
Ln Brad sau Gurabarzo Crişdor
Ţara întreagă n devenii in anii tierului din Deva au manifestat in­ tural din cadrul satului cmc este gospodăria nnasîiă dr'me ru pro­ sau ILTifci, oriunde le-ai îndrepta mare num.tr de muncilor! sînt abo­
regimului de democraţie populară teres in urmărirea articolelor pu­ dotat, en un aparat de proiecţie ci­ prietate obştească 2.3/ bovine. 2U ln orele d.minetii în localurile oti- naţi la ziarele cotidiene centrale şl
un imens şantier. In oraşele şi cen­ blicate in ziar la rubrica respectivă. nematografică, cele jicstc I iO bici­ ovine, peste 1 000 păsări rtr O dală cii 1 or P.T.1 R. vei Inlîlni pe difuze- locale. Pentru popularizarea publi­
trele m uncitorii se construiesc noi Aici noi am găsit noi metode re se clete ale colectivi ţiilor, zeci de a/i i- Cu dezvoltarea sectarului zootehnie, ril voluntari. Neobosiţii activişti ob­ caţiilor difuzoarca voluntară Elena
ateliere, fabrici şi uzine. Si o dată apliră pe celelalte şantiere, am pu­ ratr. de radio, sini realizări in-lăp- colectiviştii au confinat adă ţin fl uri şteşti ridică publicaţiile la care sa­ Simon. cu sprijinul organizaţiei de
cu acestea a luat un avînt si cons­ tut trage învăţăminte din lipsurile fuile in anii dc istoric nouă. /irin trainic? pentru animale. Astfel, au lariaţii Intreprinderiler şi instituţiilor bază P.M.R. dc la Atelierele Centra­
trucţiile dc locuinţe. An de an pen­ semnalate. Ziarul nc-a ajutat în mod munca dc zi cu zi a colectiviştilor. (n<f terminale două giaj/htri iar cd sînt abonaţi şi apoi le difuzează, ln- le a organizat seri literare unde au
tru construcţiile de locuinţe se alo­ direct şi pe noi constructorii din Ţăranii colectivişti din ho: duc o treilea este io r>'r ■•.*)• ar/'r. S iwa fost prelucrate articole apărute în
V că de la bugetul stalului fonduri oraşul Deva In acest an au fost pu­ via(ă la care în trecut nu îndrăz­ construit o maternitate pentru scroa­ tr-nna din orele matinale ale unei presă şi s-au popularizat publicaţiile
zile de tugust fn fata
ghi.şeului
importa n le. blicate mai multe artî'ole si pagini neau să viseze Realizările din gos­ fe, a puiernită. dnuă magazii, două nou apărute-
Si la exploatarea uzina de prepa­
ing. GR1GORE MIHAI Pentru n înfăptui întocmii sarci­ speciale care au oglindit munca de podăria nonstni au losl popularizate păiulc. un garaj ţi altele. P.T.TR de la Crişcior am înlilnit-o rarea minereurilor Gurabarza sînt
nile trasate de cel dc-al lll-lea pe şantier Constructorii cu expe­ in jtresă de viulle ori. De mai bine Scriind la ziar despre realizările pe Elena Simon. difuzoare voluntară
Secţia olclăria martin nr. 1 colectivist dor din Roz. populari And la Atelierele Ccnlrate. Fruntaşă în difuzori care muncesc cu aceeaşi pa­
Combinatul siderurgic Congres al P M. R. constructorii rienţă an împărtăşit din metodele de doi ani dc citul am imbrăfiţot producţie, Elena Simon a căutat ea siune. Aici s-a organizat difuzarea
Hunedoara 5i-au mobilizai forţele, au trecui la Ier iar fată rle unele lipsuri $i de­ nobila calitate de corrsftnndent. am pe cei harnici, s-a ajuns ca ia ca­
o munr»! mai orpnniznlă. nu aplicat ficiente si-au spus punctul de ve­ scrii despre tot re s-a obţinut nou drul celor trei brigăzi să existe n şi in activitatea obştească să obţină presei pc schimburi şl sectoare de
rezultate frumoase Astfel in cei 10
metode noi. Pe are islă linie se în­ dere Astfel noi am tras învăţămin­ hi satul nostru Răsfoind colecţia dc întrecere permanentă Plecare co­ ani dc ritul este difuzoare voluntară activitate. Printre cel mal harnici di­
fuzori voluntari se numără Mihai
scrie si inilinliva constructorilor de tele necesare si am căutat să luăm ziare din ultimii ani m-am aflat lectivul sc mîndrrţlc ciad este popu­ Susan şl Mihai Vaida al căror nu­
locuinţe din Cugir ce se desfăşoară măsuri de îndreptare a lucrurilor fată in fa(ă cu nunicronsc articole larizat în ziar. Munca dc corespon­ şi-a cîştigat prin activitatea depus»! măr de abonamente la diferite publi­
sub lozinca „Fiecare bloc, construit pe şantier. care vorbesc despre succesele din dent. voluntar a! ziarului hm este ştima şi aprecierea tovarăşilor de caţii a crescut în acest an la 80 şl
muncă. Ga urmare a muncii propa­
mai repede, ma' bine !". Prin felul cum a fost urmărită gospodăria colectivă Multe articole dragă. Dc aceea voi continua să gandistice desfăşurată, la Atelierele respectiv 150. Aceştia sînt doar c.lţi-
Iniţiative» a trezit un vin interes iniţiativa valoroasă a constructori­ s-au scris desftre viata nouă a sa­ scriu pe mai departe, rcdînd cric mai va dintre harnicii difuzori voluntari
si în rîndnl constructorilor din ora­ lor din C.ugir, ziarul a reuşit să mo- tului. ca ţi despre hărnicia colerli- semnificative aspecte din viaţa sa­ Centrale numărul abonamentelor a de preş»! din raioaiul Brad, care se
şul Deva. fiind îmbrăţişată cu en­ bdizeze colectivul., nostru de muncă viţlifor din cele trei' biigăzi :. dc* tului. crescut anul acesta cu 150 fată de , străduiesc ca publicaţiile sA pătrun­
tuziasm. . «Articolul .apărui. In .ziarul, la îmbunătăţirea continuă a acti­ ehnft. s-a arătat, felul cum iţi or­ MIRON TIC anul trecut. Fa cei peste 700 mun­ de! In rîndnrile mo«el de cititori.
regional, care oglindea angajamen­ vităţii. ganizează munca brigadierii ţi. cum contabil Ia G.AC* "Boz citori pătrund un număr de 7G0 abo­ G. CIORAN
tele, măsurile luate si metodele de VAS1LE ARAMA mobilizează f>e colecliviţli la exe­ raionul Ilin namente la diferite publicaţii. Un corespondent
munc#-re şi Ic stabiliseră construc­ secretarul organizaţiei dc bază cutarea lucrărilor la timftul optim
torii cugirenl a fost citit cu intere*. P M.R. şantierul nr. I Deva De un real folos pentru colectiviştii
Si In continuare constructorii şan­ al TR.C.H.

Furajele—condiţie hofărîtoare
VIRGINICA DOBROTA
pioîcsoarâ
în creşterea producţiei animaliere
Comuna Guras.ida

^ f r wtr yr» Tocmai m»! întorsesem de la cimp. Această lerlnrare a presei în fie­ fel avem dcpozilale în apropierea
'w x & sm zm Era pe Inserate şi ne slrînsescm la care seară a devenit o practică la grajdurilor peste 500 tone fin. Pen­
m\ sediul go-pod#riei pentru a discuta noi. tru însilozat am prevăzut cantitatea
P sarcinile pcnlru a doua zi. Din experienţa altor gospodării, ex­ de 800 tone. Aceasta o vom realiza
ger Pe masă erau citeva ziare. Mă apu­ perienţă care prin intermediul zia­ prin recoltarea porumbului cultivat
* m
cai să le r»!sfoicsc. In aşteplarca ce- rului este larg popularizată, precum pentru siloz pe o suprafaţă de 20
(ci c»ire mai trebuiau să vină. cei şi din propria noastră activitate, am ha. Vom mal însiloza tn amestec cu
pruzenti cile.iu si ei. Mulţi se opreau înţeles pc deplin necesitatea asigu­ pleavă dovlecîl şi vrejii de fasole de
mui îndelung asupra articolelor care rării unor canlităti sporite ele furaje pe 40 ha precum şi o parte din po­
trăiau probleme agricole. S-nu Înfi­ pentru animale. Tocmai de aceea am rumbul lns«!m!ntat în mirişte care s-a
A 1 -i-î-ri ripat disculii. Unii se înlrebau rum început la timpul optim recoltarea şi dezvoltat foarte bine. De asemenea
reuşesc mulle gospodării colective depozitarea linurilor, precum şi pre- vom însiloza toate resturile de la
A\ din regiune, să obţină producţii mari g«!lîri]e In vederea însilozâriî. gr«!dina de legume de pe cele 25 ha.
de lapte. In ziare se afla răspunsul. Ca urmare a măsurilor luale. am In felul acesta avem asigurată o
IOAN BEŞTELE1E Multe materiale puneau problema reuşii ca piuă la această ciot A să cantitate îndestulătoare de furaje
maistru asigurării bazei furajere, ca clement recolblm finul natural de pe Întrea­ pentru cele 240 bovine. 216 ovine şi
Fabrica chimică Oraştte important in creşterea continuă a ga suprafal»! (126 ha), precum şi tri­ 50 porcine eh numără efectivul dc
procincIie: animaliere. foiul dc pc cele 20 hectare, Ir» aceşt
animale al gospodăriei. La aceasta
se mai adaug»! grija deosebii»! fată
Mereu în mijlocul oamenilor de aplicarea unei furajări raţionale,
veghind a nu se face risipit.
Prin îndeplinirea s»ircinUor propuse.
Ar,! rt
precum si prin aplicarea în conti­ f T • !.•
Zilnic, citim in ziar, că in Cutare cu răbdare fie birlic. E intcrcuint tiv al vieţii cotidiene. Daca la revi­ nuare a celor mai bune mclodo în
comună u fost inaugurată o nouă să ştim eitcvu amănunte despre zia de vagoane unul din lăcătuşi u creşterea animalelor, ne vom strădui 1 ; £ î j
şcoală sau cămin cultural, că lu acest cronicar ol timpurilor descoperit un defect ascuns, Emit
sa obţinem rezultate tot mai bune
Hunedoara. Pctroţani sa a Calau o In annt !9jS. impiegatul dc miş­ Crcţu a fost la faţa locului. A stat
nouă secţie seu obiectiv industrial care Emil Ciclu a scris pentru pu­ de vorbă cu autorul şi a scris reduc­ în serloruî zootehnic. Au sosit ziarele. Dornici să afle cît mai repede noi veşti din (ară ţi de peste /udare, să înveţe din
an fost date in funcţiune cu atitea ma dată ziarului, ..Cele scrise dc ţiei. Cind mecanicul dc locomotivă Ing. MARIA MEDREA expcrirn(a altor colective de mancă, membrii echipei dc lăcătuşi de la oţclăria electrică a ( c i Insă
zile. săptăntîni sau luni mai de- mine peute. nu va interesa pe mulţi.. Ioan Frcnţiit a remorcat cu R232 tone G.A.C. Haţeg dc Nistor Lazăr. primesc la timp publicaţiile la care sînt abonaţi.
v> cine. Ţol din coloanele ziarului Dar ccca cc am reiatul in scrisoare mai mult supratonaj. cl n-a uitat să-l
aflăm că un nou bloc de locuinţe, un aşa s-a în tini pl al ţi nu altfel întrebe cum a izbutit să realizeze acest
nou dispensar medical sau casă dc Emu cuvintele lui pline dc sinceri­ lucru. Cc l-a îndemnat s-o facă? Da­ & A & • O T§ O
cultură an fost date in folosinţă tate ţi emoţie Cc se întimpluic Y că pe rampa de încărcare cîfcra sp ic u iri din
aamendor mumii latr-n noapte mobori/ă de toam­ vagoane erau ,,mncninţat.c“ să intre z i l e i
Rupte, nenumărate fapte cotidie­ nă cind burniţa şi negura reduceau in locaţie, şi s-a oigunizat o acţiu­
ne. acte dc eroism în muncă noi vizibilitatea la numai eîţiva puţi. un ne patriotică, corespondentul volun­ Dacă am întocmi o hartă cu publice că „datorită încărcării
iniţiative i7 dorocse. Ţoale acestea vagon u rămas pe linie, in staţie. tar a fost la faţa locului. Receptiv toate localităţii din care ziarul furnalelor în mod ritmic, mări­ cat 1.851 trenuri cu tonaj spo­ Constantin Ca^lă, şef de briga­
rit. Tonajul remorcat in plus
alcătuiesc ..şanlTiul de luc>u‘. fără ca personalul dc manevră ţi fa toi ce sc intimplă în jurul său. nostru primeşte veşti dc la co­ dă de zidari tencuilori din Vul­
..rinipul dc bătaie“ al neobosiţilor ţi im p i egalul d e mişcare să ştie acest impiegatul de mişcare Emil Crcţu rii numărului dc şarje evacuate — menţionează corespondentul can. „Colectivul nostru — scrie
respondenţii voluntari, ca sar pe schimb, şi reducerii consu­
pasionaţilor corespondenţi voluntari. lucra. Ciczhidn-fc că linia este li­ din nodul dc cale ferată Simrria a confunda cu orice hartă obiş­ mului specific de cocs pc tona — se ridică la 246.629 tone, eco- corespondentul — munceşte
Dar cine sini nerţlî corespondenţi beră, s-a pus seninului dc intrare fost prezent in mijlocul oamenilor nuită a regiunii. de fontă, furnaliştii din Călan nomisindu-sc prin aceasta un neobosit pentru ca cele 388 a-
voluntari? E gnu să-i enumerăm a unui tren personal pe aceraţi li­ ţi in timpul lor liber, l-a însoţii In fiecare dimineaţă, din tol­ număr de 110 locomotive pc dis­
pc toţi. Sini oameni ai muncii din nie. Lu postul său. sfredelind cu pretutindeni, in staţiunile dc odihnă ba poştaşului se revarsă pe bi­ au reuşii să producă lunar, în tanţa Petroşani — Simeria şi partamente care urmează a fi
cric mai felurile ramuri de acti­ privirea pici a densă, mecanicul de ţi tratament, la club, în fonnaţiile rourile redacţiei zeci dc scri­ medie, cîte 720 tone fontă pes­ retur". date în folosinţă pină Ia shrşl*
vitate }i profesii. Mulţi dintre ci locomotivă observă dce.dată silucln artistice, la bibliotecă. Cind a soco­ sori. Din Hunedoara şi Călan. te plan". Din aceeaşi scrisoare Desfacem acum un plic volu­ Iul anului să fie de bună cali­
după ce nu irţit din mină. an co­ vagă a unui vagon. Ful gerul or mA- tit că unele iniţiative născute in jî- din Valea Jiului sau din Brad, reiese că şi „colectivul de la minos al cărui expeditor eslc tate".
borif dc pe loco» olivă, s-nu da! jos nilc lui s-au încleştat pc (rină şi md colectivului pot fi extinse ţi la din Alba Iulia sau Cugir, din semicocscrie sa antrenat în corespondentul Eugen Popa din Fapte ce sc petrec in localita­
de pe schelele înalte ale şantiere­ regulator Accidentul a fost eviţat. alte locuri de muncă, a făcut-o cu ţoale colţurile regiunii se string această întrecere socialistă, an- Lupcni şi care conţine nu mai tea lor surprind şi lovjHfişii Mir-
lor. an oprii tractorul sau muşina, Fapta mecanicului l-a îndemnat pe tontă convingerea, scriind ziarului gajindu-se ca în cinstea zilei de puţin dc 8 file scrise. El încre­ cca Octavian şi Gheorghe Po­
aici ca într-un buchet dc me­ gan din Lăpugiu. Ei relatează
iţi găst-fc timp să scrie ţi redacţiei tov Emil Creţii să seric ziarului Cu dragoste ţi pasiune corespon­ saje, scrisori care, o dată cu 23 August să realizeze peste dinţează hîrtiei gînduri şi fapte
Sc adresează cu încredere ziarului Primul f<as a fost promiţător. dentul Emil Crcţu s-a ocupat ţi de noul, răspîndcsc din paginile lor prevederile planului 1.500 tone dintr-o zî, Atent şi prezent me­ ziarului că muncind cu hărnicie
pentru că ştiu Cii ziarul c scris dc Ţrrplnt, ticptid. Emil Creţii şi-a dat creşterea altor muncitori indcinnîn- miros de oţel şi fontă, iz de de scmicocs". reu acolo unde pulsează viaţa, lucrătorii ogoarelor din satele
mase ţi jrnlru mase. insă semna că a scrie ziarului, tre­ du-i să 'C»;r 'iarnlui Pc fochistul cărbune şi grîu, foşnet de brad Să răsfoim însă şi alte scri­ corespondentul a reuşit să sur­ Lăpugiu, Lăsău şi Ohaba au ter­
In cele pe.fte CO de scrisori Iri- buie să înveţi, să te pregăteşti ne­ Pricop Inrdncbc l-a însoţit dr mai şi zumzet de tractoare. sori sosite în această zi la re­ prindă şi să aştearnă pc hir* minat în accsîc zile trcierişul,
mifp numai unul acesta redacţiei, contenit, să-ţi insuţeţti bine limba­ multe ori pc tncn inipartăşindu-i cu dacţie şi din caic se desprind tic programul cultural artistic iar în prezent cxeCută alte lu­
ivipirgatn! dc mişcare Emil Creţn jul presei, să le înarmezi cu botă- modestie din experienla sa în docu­ Dar, să luăm o zi ca atîiea tot atitea fapte interesante. Iată prilejuit de „Sărbătoarea frun­ crări dc sezon.
din staţia C E R. Simrria. ne vor­ iirilc ţi politica partidului, 7 ol mai mentarea ţi redactarea articolelor. altele din an: 14 august. La re­ de pildă cum dintr-un alt colţ taşilor'', solemnitatea depunerii Scrisori, multe scrisori, care
beşte despic munca feroivarilor. des, printre rele RS0 de volume din Seara tîriiu, cîml la fereastra că­ dacţie a fost înregistrată cea al regiunii — Petroşani — co­ de coroane de flori la placa co­ sporesc mereu capacitatea de in­
despre viaţa snciaJ-pnlitică ţi cul­ biblioteca personală an început să suţei din triaj se vede lumină. Emil de-a 2960-a scrisoare. Semnata­ respondentul voluntar Ioan Cri- memorativă, cu prilejul Zilei formare a ziarului. Ele sînt ro­
turală a simerienilor Cu multă mi­ opară Carii cu iniţialele : E S P R P Creţu. aplecat asupra datelor cule­ rul ei este montorul Iosîf Craş- şan ne relatează sub un titlu minerului, fapul că în cadrul de. dul unei munci stăruitoare şi
gală ţi discernământ el selecţionea­ !.a aceasta s-n adăugat apoi citirea se în timpul zilei scrie ziarului. O ca de la uzina „Victoria" din destul de sugestiv „La drum cu cadei cărţii politice în localitate plină dc modestie şi care se
ză din multitudinea dc fapte f>e ce­ ziarului cu alţi ochi. In felul acesta îndeletnicire plăcută de care se sim­ Călan „decanul de vîrstă al co­ tonaj sporit" faptul că „de Ia se desfăşoară o intensă muncă bucură de cea mai caldă apre­
fe mai interesante, mai semnificative, el a reuşii să sesizeze mat bine noul te legat cu toată fiinţa lui. respondenţilor noştri voluntari". începutul anului şi piuă Sn pre­ de popularizare a cărţii etc. ciere a oamenilor muncii. Şt.
mai pline de conţinut fi le aşterne din preajmă, amănuntul semnifica­ s. truta Prin fraze simple dar pline de zent mecanicii şi fochiştii de­ De pe înălţimile schelelor ne pentru corespondenţii noştri vo­
luntari, nu e bucurie mai mare.-.-,
miez, el face cunoscut opiniei poului din localitate au remdr^ scrie şi corespondentul nostru I. MANEA