Page 51 - 1963-08
P. 51
I
Pag. 3
Nr. 2685 9RUMUI SOCIAUSMtJlOI
Faza regională ia popice
Cronicari ai muncii şi viejii cotidiene Oraşul Alba Iulia a găzduit în 3. Voinţa Deva — 1.785 p.d.
zilele de 10 şi 11 august faza re In urma concursurilor, priutr-o
gională a campionatului coope bună pregătire s-au mai eviden
m raţiei meşteşugăreşti la popice. ţiat o serie de jucători cum sfat:
In trei seri din sâptămînă. nun „La ordinea zilei9. „Experienţa noas radioficare are numeroşi colabora La această fază au participat Ion Vctan (Deva), losif Popa
\ tră", „Educatori fi elevi" fi „'Tine tori fi corespondenţi. Se cuvine insă echipele din oraşele A!ba Iu!ia. (Haţeg). Martin Blass (Sebeş).
tea. joia pi sîmbntn, vocea crainicu
lui răsună vibranta m difuzoare:
relul comunei", materialele amintite,
— Aici centrul de radioficare redactate cu grijă, intr-o formă plă să arătam că, in primul rind, de al Petroşani, Deva, Sebeş, Hune Nicolae Cîmpcanu (Alba), Aurel
cătuirea emisiunilor se ocupă comi
Viului dc Jos. Stimaţi ascultători, doara şi Haţeg. Un număr marc Suciu (Petroşani).
bună seara. Vă invităm să ascultaţi cută, sint ascultate cu viu interes fie tetul de redacţie al centrului de de spectatori a răsplătit cu aplau La buna desfăşurare a acestor
emisiunea noastră locală... cu tratează probleme ale gospodă radioficare condus de tov. Maria ze buna comportare a sportivi întreceri a contribuit sectorul
Zeci si zeci de oameni ai muncii riei colective, a districtului C E R Vesa. Atît ea. cit fi membrii aces lor. Iată rezultatele : individual : sport al U.R.C.M. Deva şi asocia
1. Rudolf KIeman (Alba Iulia)
din consună, inmununchind diverse nr. 2 — Vint, fie că ele cuprind as tuia. printre care colectivistul fruntaş ţia sportivă Voinţa Alba Iulia,
378 p.d. ; 2. Eugen Ghirciş — (Pe
prolesii. colectivişti, ceferişti, cadre pecte din activtiatea scolii, a coope Gligor N alrajei, fon Apolzan, troşani) 375 p.d.; 3. Ştefan Pa- care au asigurat condiţii optime
didactice, funcţionari, aflaţi după o rativei sau a căminului cultural. ,.fu muncitor la staţia C f.R . Dicu Pnm- cepa — (Alba Iulia) 370 p.d.; de concurs.
xi dc muncă in ambianţa plăcută rajarea rn(ională a animalelor in pe pilin fi soţia sa Lidia, ambii ingi echipe: 1. Voinţa Alba 2.128 p.d.; ION JUNBA
rt căminului, aşteaptă cu interes ora rioada de iarnă”, „hnportanţa spo neri la G.A.C. din localitate, Simiou 2. Voinţa Petroşani — 1.912 p.d.; corespondent
cină li se adresoază această irtvi(a(ie. ririi produci iei de lapte”, „fapte fi florca, preşedintele cooperativei, Mă
Emisiunea locală constituie pentru angajamente”, „Cu toate forţele pen ria Dănila, profesoară, Maria Bă-
[! asas?5 pszszs hshszs zsîsssasaszf 2 îseshs asHsasssaszs esssasszs^ 52525? cj
ei un bun prilej dc a cunoaşte cele tru terminarea lucrărilor de întreţi cilă, bibliotecară fi al(ii sint pasio
mai actuale probleme ce frăminlă nere la culturile prăsitoare”, „Mun naţi cronicari oi noului, ai transfor in
comuna, cele mai însemnate succe ca patriotică a ulemiştilor din co mărilor ce au loc sub ochii lor in | COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" D E V A
se repurtate in activitatea zilnică de mună", ca fi multe alte asemenea comună, ai faptelor semnificative c*
locuitorii acesteia, de a asculta, cu materiale difuzate prin emisiunea se petrec acolo unde ifi duce fie execută la comandă: LTt
*L
justificată mindrie. cuvinte calde locală, au întrunit pe bună dreptate care activitatea. Aceştia ca fi cei S — mobilă de orice , lustruită sau S
A
chiar despre ci, ascultătorii, despre aprecierea ascultătorilor. Emisiuni lalţi colaboratori fi corespondenţi
faptele lor si a tovarăşilor lor dc deosebit de reuşite, eficiente, s-au desfăşoară o muncă susţinută de cu vopsită; I
muncă- dovedit a fi si acelea in cadrul că legere a cifrelor şi faptelor conclu
Emisiunea locală a centrului de rora au luat anunţul o serie de co dente, de redactare a lor intr-o for — reparaţii, relustruiri şi revopsiri |
radioficare din Vintul de Jos fi-a lectivişti fruntaşi ca Elena Susan. mă cit mai atrăgătoare, de consem jŞ de mobilă şi binale jo
ciftigat, prin varietatea fi bogatul Paraschiva Dragosin, Gligor Nalra- nare a frumuseţilor muncii fi vieţii JIUL LA URICANI Foto: I. TEREK
conţinut al materialelor difuzate, un pci fi alţii. cotidiene. Cererile se pol prezenta la birourile cooperativei £
binemeritat prestigiu printre local Ascnllind emisiunile locale ale La invitaţia de scară a crainicului, S din strada Aurei Vlaicu nr. 1
nici. In cadrul ei nu sint transmise centrului de radioficare din Lfiului numeroşi oameni ai muncii lasă la A\ <G> IE N D rj
doar materiale cu caracter informa de Jos, iii pui, justificat, întrebarea. o parte alte preocupări pentru a ?£25?SaS252S £52525 2S25H52SZ525HS2S2S2SHSHS2S2S25HS2S2S2SHS2S2SH2525ZS 252525
asculta cu emoţie şi interes emisiu
tiv. ci fi o serie de articole ce îm Oare cine sint aceia care dovedesc nalul satelor; 21.40 CintăreW ro-
nea locală. Oglindă a vieţii şi mun rQ (u!io y .V .S % V « V .V * V « \ % V .V o \ W .W .V .V .% W .V .V .V .\ V .\ \ N % V |
părtăşesc experienţa de muncă a atila atenţie fală dc ascultători, ca cii locuitorilor din comuna Vin mlni de operă; 22,25 Muzică de
fruntaşilor din diferite sectoare de re se străduiesc să le prezinte mate tul de Jos. emisiunea este in ace 16 AUGUST 1963 dans. ii O-C.L. PRODUSE INDUSTRIALE i|
activitate, metodele folosite de a- riale apropiate de preocupările lor. laşi timp o oglindă a activităţii Prograo.ul 1: 5,20 Emisiunea
ceftia, materiale deosebii de instruc menite să-i ajnle fi să-i mobilizeze rodnice desfăşurată de neobosiţii pentru sate- 5,30 Cinlece din V i uiema ii INTERRAIONALA DEVA
cronicari ai cotidianului, despro care folclorul nou si jocuri populare
tive, de mobilizatoare. încadrate in in muncă f Ar fi greu să-i enume
aminteam. cerute de ascultătorii 6,45 Cin- IC AUGUST TJG3
rubrici cu titluri semnificative ca răm pe toţi aici, deoarece centrul de V. CHIŞ tece,- 7,10 Dansuri din operete; DEVA . Viată fără chitară A N U N Ţ 4 5
7.30 Sfatul medicului; 8,00 Muzi — cinematograful „Patria" ; Viu
că uşoară; 0,30 Melodii popu lui sudului — cinematograful F. Sir-
lare; 10.23 Muzică dc estradă in bn”: Omul cu două fc(e — cine că în vederea unei bune aprovizionări •:
terpretată de mari orchestre ; matograful Grădina dc vară" ;
Cum văpregătiţi pentru deschiderea 12.00 Mu?îcă populară din Ba HUNEDOARA: Estrada, estrada— cu uniforme şcolare, primeşte comenzi :j
Ancheta noastră: nat; 12,30 Muzica uşoară romî- cinematograful „Victoria''; Estrada,
nească; Î4.00 Melodii populare;
noului an şcolar 14.30 Muzică rli n operete; 15,00 estrada — cincinala graf al Grădina speciale pentru elevii care prezintă mă- £
dc vară"; SI MERI A Inelele glo
Cin tă llinca Cerbacev şi Barbu riei — cinematograful „l. Pinlilic: suri excepţionale. :j
Elevilor—condiţii optime de studiu Constantinescu; 15,48 Cîntece şi cinematograful „Al. Sabia* : Pe Comenzile se ţiot Hepune zilnic J<i magazinele s
PETROŞANI; Pescăruşul negru —
10,15 Vorbeşte
jocuri populare;
Moscova; 17.30 ln slujba patriei; urmele bandei — cinematogra „CONFECŢIA11 din localităţile 2 Leva, Simerla
Sarcinile izvorîte din Directive didactice s-au obţinut o serie de vii ce vor păşi în acest an pe ful „7 Noiembrie" : ALBA IU-
le celui de-al III-lea Congres al rezultate bune. Acest lucru a fost poarta şcolii noastre vor găsi un 18.00 Melodii distractive; 18,40 LIA: Lanterna cu miintiri — cinema şi Cugir.
P.M.R., precum şi încheierea co confirmat pe deplin de felul cum local de şcoală bine amenajat, Muzică populară interpretată de tograful „Victoria" ; Intre două iu
lectivizării agriculturii, impun o s-au comportat elevii în practica condiţii dintre cele mai bune de Vlad Dioriisie şi Nită Vădeanu ; biri — cinematograful „23 August"; S v t \ V . V . ,. W . % V e V e V . V . V . W . % W . W . V « W . W . V . V . V . V . ! *
cit mai bună organizare şi des de producţie din acest an, prin studiu, vor simţi încă o dată 19,45 Muzică uşoară de Floren Omul de lîngă tine — cinemato
făşurare a procesului de produc executarea lucrărilor de bună ca grija părintească ce le-o poartă tin Delmar; 20.15 Cînlă corul graful „Grădina dc vară": ŞERF.Ş:
ţie pentru realizarea obiectivelor partidul şi guvernul patriei noas Ansamblului artistic de stat ,,Ni- Pescăruşul negru — cinemato
stabilite. Aceasta a determinat litate atît în atelierele G.A.S. cît tre. graful „Progresul"; In căutarea co
luarea ia direcţia amintită a o şi pe teren, lucrînd cu tractoa coale Bâlcescu" din Cralova ; morii — cinematograful „M. Sn<lo-
serie de măsuri de către partidul rele şi maşinile agricole. Ing. DUMITRI) FURTUNA 20.30 Noapte bună copil: „O po veanuu; Van Gogii — cinematogra
şi statul^ nostru. Una din princi Avînd în vedere sarcina mărită directorul Şcolii profesionale veste cu gnetute"; 20,40 Concert ful „Grădina dc vară"; ORAŞTIE; jbtokă cuiucAecMe
palele măsuri este şi aceea privi de şcolarizare pentru anul şcolar de mecanici agricoli de muzică Dopulară; 21,15 Jur Noapte necruţătoare — cinematogra
toare la asigurarea agriculturii 1963—1964, conducerea şcolii a Petreşti ful „V. Rnailă“ ,* Poveste nor
noastre socialiste cu cadre bine luat din timp o serie dc măsuri i.C iL .S iM C R iA
pregătite, capabile să ia parte la pentru ca deschiderea noului an dică — cinematograful ..flacă
desfăşurarea procesului de pro şcolar să ne găsească bine pregă Vindea— prieten drrtq, apropiat ra ; •hitaarce-te — cincinali-
ducţie în diferitele ramuri ale tiţi. elevii să aibă la dispoziţie tot graful ..Grădina de vară"; If <\- calce fud dualitate AuţtNtm/iÂ-
agriculturii. ‘ ceea ce este necesar unui regim V W . V . W . S V . w v . w . w . v . , T EG : Bunica Sabclla — ci
Un accent deosebit s-a pus şi optim de studiu şi odihnă. Ca •* La biblioteca Clubului muncitoresc blioleci mobile existente ce îşi •' nematograful „Popular”; BRAD:
continuă să se pună în pregăti urmare aici au început lucrările *• al sindicatelor din oraşul Petroşani, desfăşoară activitatea în razii ora- *• Lanterna cu amintiri — cinemato - lufifeiMi&tuu, (ouiif otuAd.
rea cadrelor de mecanizatori ce de văruire a sălilor de curs, a tot mai mulţi muncitori tineri şi julni. Ele sini îndrumate hulea- •* graful „Steaua roşie”; LONP.A :
urmează cursurile şcolilor profe dormitoarelor, cantinei şi atelie m* virstnici găsesc în cărţi prieteni proapc dc către iov. loncscu Au- *• lajde (tdid, lltiAcd tŞmiiitiiui
sionale de mecanici agricoli de relor, aflîndu-se la ora actuală dragi şi apropiaţi Astfel, de la in- rica. bibliotecara clubului, pe baza •* Căpitanii lagunei albastre — cine
pa lîngă gospodăriile agricole de într-un stadiu avansat. •* ceputul anului şi piuă in prezent unui plan de muncă. matograful ..Minerul"; TE/UŞ: f e Auf'ieUacwL Atud/ia, imtfi/mAfid,
stat şi staţiunile de maşini şi numărul cititorilor înregistraţi in Printre cititorii activi şi pasio- •» cioara — cinematograful „V Rom-
Pentru ca elevii să-şi însuşeas riali ai bibliotecii enumerăm pe »• otma cMoldova, fam. fyitauă.
tractoare. In acest scop”a fost % carlotecile bibliotecii se cifrează la tă"; Z.LATNA: Telefonista — ci
că mai bine lucrările practice în muncitorii Lepădata Ghcorghe. %
înfiinţată şi Şcoala profesională şcoală, atelierul de lăcătuşerie a •" peste 1.500. Aceştia au împrumutat Dnlamia Andrei fi Dragau Nicn- «• nematograful „Muncitorul"; l LI A ' <U alte fabtviduk decafatafe Aufie.
•* circa 10.000 cărţi, majoritatea fiind
da mecanici agricoli din Petreşti, fost dotat cu toate bancurile, ^ lucrări beletristice. lae, de la U.R.U.M P . Iordan Ma- •» Baronul dc Munhausen — cine
raionul Sebeş, ce funcţionează pe sculele şi maşinile unelte nece na. Polii Ecnlerinn fi Gyurgy Vie- »' matograful .Gh. D oja"; A BOL \ m b x
% Pentru atragerea de noi cititori, tor ia, eleve la Şcoala dc S ani •*
lîngă Gospodăria agricolă de sare, iar la atelierul pentru re m* colectivul bibliotecii organizează DUL DE SUS: Vikingii — cine
stat Petreşti şi pregăteşte cadre paraţii s-a făcut instalaţia pentru *■ diferite acţiuni de masă cu car- nr. 2 din localitate, Iman Tiberiu, .* matograful „23 August" : VUL
elev la Şcoala profesională, fiii (a *•
de mecanici agricoli care, după bancul de rodaj şi s-a amenajat tea printre carer seri literare, rc- Viorel. student la l.M.P. fi mulţi •* CA N : Toată lumea e nevinovată
o magazie pentru scule. — cinematograful „Grădina de va
3 ani de învăţămînt teoretic şi l* cenzii, prezentări de cărţi etc., sti- al Iii. Pentru ei fi pentru majori- *•
In prezent, lucrările de pregă % mulind în acest fel interesul oa- lalea muncitorilor din oraşul nos- •* ră"; CA LAN: Tarcul — cinema
practic, vor lucra în gospodăriile
tiri pentru noul an şcolar sint tncnilor muncii pentru literatură. Ini. cartea a devenit un bun prie- *• tograful ,.Grădina de vară“ ;
agricole de stat din regiune.
în toi. Considerăm că prin mă Un aport deosebit de preţios la ten fi sfătuitor. •" STREIS1NGEORG1U: Noua prie
Deşi şcoala este nou înfiinţată, •J răsphidirca curţii in rimlul oame-
surile de ordin gospodăresc lua I. CHIRAŞ I; tenă a talii — cinematograful
abia din toamna anului 1961, în te, prin traducerea lor în viaţă nilor muncii il aduc fi cele 40 bi- corespondent *•
urma muncii depuse de cadrele într-un timp cît mai grabnic, ele „Grădina de vară“.
W .V .V a % S % \ \ \ V .V .% \ W .V .V . V . V . V . W . ' . V . ' . ' . V . V . V . W .
52525?525252525252 52525? 5?S252252 525252 5H5B52525252525252 525ÎS52525252
io A U TO B A ZA TR AN SPO R TU R I
§ A U TO D EVA
I
Si an gajează taxatori pe autobuze
rească viteza de avansare la 4 faptul că maiştri cum sînt Joita cauză suferă mai ales locurile
m în două schimburi, în două Vlad şi Aron Cornea, care con de muncă îndepărtate. Minerii de
fronturi de lucru. Urmează ca să duc echipele din orizontul prin aici sînt nevoiţi să piardă timp
fie studiate condiţiile de muncă cipal „1 Mai", preocupîndu-se cu preţios pentru procurarea lor de să posede ca studii 7 clase, şi să nu |j
din fiecare abataj pentru ca a- deosebită atenţie de fiecare loc la distanţe destul de mari şi de
ceastă metodă, care conduce la de muncă în parte, au reuşit ca multe ori chiar de la „ziuă". Va fi suferit condamnări penale. Cererile se Gj
creşterea productivităţii, să fie în ultimele trei luni să-şi depă trebui ca maiştrii să se ocupe s>
generalizată în toate abatajele şească cu regularitate sarcinile. îndeaproape de asigurarea mate înaintează la sediul Autobazei din Deva |
unde condiţiile de zăcămînt per Luna iulie, bunăoară, a fost în rialelor necesare, iar conducerii
mit. cheiată de echipele din acest re- secţiei îi revine sarcina ca acum, strada Kogălniceanu nr. 27. jjj
Reducerea timpului de lucru la vir cu planul extracţiei de mine cînd timpul este frumos, să se
executarea fiecărei operaţiuni mi reu îndeplinit în proporţie de îngrijească de crearea de stocuri Să fie din regiunea Hunedoara. |
niere în parte, în vederea creş 104 procente, în acest revir în- tampon de materiale la gurile
terii productivităţii muncii, a pre registrîndu-se cel mai mic număr îndepărtate de mină, în special 252525 52525? 52525c 52525? 525252 525252 25 525252 525252525252 S252S? 52525? 525252
ocupat îndeaproape pe minerii, de absenţe ncmotivatc. de lemn pentru susţinere.
maiştrii şi tehnicienii minei Dacă majoritatea echipelor de De curînd în ziarul „Drumul
noastre. Eşalonarea judicioasă a mineri realizează productivitate socialismului" a fost publicată o
operaţiunilor miniere şi supra ridicată, 37 la sută din totalul pagină care scotea în evidenţă
Putem obţine realizări sarcini precise fiecărui miner, au echipelor noastre nu-şi îndepli de unde a pornit iniţiativa „Două | TRUSTUL AURULUI BRAD
punerea lor prin repartizarea de
Petrila
succesele minerilor din
nesc sarcinile. In mina noastră
şi mai frumoase făcut ca în luna iulie echipa lui nu s-a făcut încă totul pentru ri cîmpuri dc cărbune, în fiecare Exploatarea Ateliere Centrale Crişcior
dicarea tuturor echipelor la nive
Sebastian Bădilă să realizeze o
schimb, din fiecare aripă de aba
productivitate ridicată, depăşin- lul celor fruntaşe. Pentru reme taj". Am discutat despre
In luna iulie, minerii de la in abataj din morile de rambleu, du-şi planul cu 8 procente. Su dierea acestei situaţii, organizaţia tă iniţiativă cu minerii şi maiştrii j
Muncăceasca-vcst a E. M. Zlatna ci să fie adus de la orizontul su prapunerea operaţiei de perfo de partid a recomandat organi de la mina noastră. Din aceste cu sediul în comuna Crişcior
au realizat o creştere a produc perior. Astfel, minerii nu mai rare cu aceea a aprovizionării lo zarea unor schimburi de expe discuţii a reieşit că şi la noi
tivităţii muncii dc 4 procente pierd timp cu perforarea găurilor cului de muncă cu lemn şi pregă rienţe la nivelul echipelor în ve [
faţă de sarcina planificată. Acest pentru mori de rambleu, ci lu tirea lui pentru armare, şi cu ri derea celor mai bune metode dc există posibilitatea aplicării ini \ a n g a je a z ă d e u rg en ţă
ţiativei. Exemplu este felul în
spor se datoreşte strădaniilor de crează în frontul de muncă, iar dicarea rostogolului, a condus !a muncă. De asemenea, vom apli care-şi organizează munca minerii
puse de mineri, maiştri şi tehni prin înlăturarea completă a puş reducerea duratei unui ciclu de ca în viitor metoda valoroasă de Strungari în metal
cieni pentru a-şi organiza mai cării pentru producerea rambleu- producţie, echipa pregătind înain preluare a echipelor rămase în din echipa lui Sebastian Bădilă,
care au redus durata unui ciclu.
bine munca, în vederea sporirii lui, se realizează însemnate eco te de schimb frontul pentru schim urmă de către mineri şefi de Va trebui să studiem cu atenţie
productivităţii fizice a fiecărei nomii de materiale explozive. bul următor. La fel procedează şi echipă evidenţiaţi în întrecerea condiţiile de care dispunem, să
echipe. Pe lîngă aceasta, aplica O altă metodă, care se află minerii din echipa lui Nicolae socialistă, cu o bogată experienţă organizăm judicios munca în aba încadrarea se face pe baza probei
rea pe scară largă a metodei de încă în fază de experimentare şt Caş, care execută lucrări de pre în producţie. taje pentru a elimina' timpii ne
exploatare prin felii orizontale de lucru.
care dă bune rezultate, este cea gătire a panoului 3, filonul „lo- In mina noastră nu s-a acor productivi, să organizăm bine I
cu rambi£ierea abatajului a făcut de exploatare cu coame de 2 landa" din orizontul — 40 Roşia, dat suficientă atenţie introduce transportul astfel ca minerii să
ca numeroase echipe de mineri metri. Aceasta a permis echipei înregistrînd viteze sporite de a- rii mecanizării şi micii mecanizări nu ducă lipsă de vagonete goale. Doritorii se pot prezenta zilnic la servi
să-şi depăşească cu regularitate lui Ioan Codrin I, care lucrează vansare. în abataje. Deficienţe s-au re Faptele arată că dispunem de
sarcinile de plan. Aşa de pildă, la mina Roşia, să introducă ta îndrumarea competentă a echi marcat şi în ceea ce priveşte a- numeroase rezerve care, puse în ciul personal între orele 7-15.
echipa lui Ioan Bălşan, care apli blele metalice pentru podirea pelor de mineri de către maiştri, provizionarea cu materiale. Deşi valoare, vor duce la creşterea
că această metodă, studiind posi abatajului, ceea ce uşurează în efectuarea unui control riguros al s-a hotărît ca în apropierea lo productivităţii muncii. CONDIŢII : absolvenţi de şcoli profesionale,
bilităţile de creştere a producti cărcarea, rcducînd astfel timpul îndeplinirii sarcinilor au dus de curilor de muncă să fie create tng, SAVU HAŢEGAN sau calificare la locul de muncă.
vităţii muncii, a făcui propunerea de evacuare a minereului. In asemenea la creşterea producti stocuri de materiale, acest lucru şeful minei Muncăceasra-vest
ca rambleul să nu mai fie produs acest fel echipa a reuşit să spo vităţii muncii. Este semnificativ nu s-a făcut încă. Din această de la E, M. Zlatna