Page 51 - 1963-08
P. 51

I




                                                                                                                                                                                                                                              Pag.  3
            Nr.  2685                                                                                                9RUMUI  SOCIAUSMtJlOI


                                                                                                                                                                                              Faza  regională  ia  popice
          Cronicari ai muncii şi viejii cotidiene                                                                                                                                       Oraşul  Alba  Iulia  a  găzduit  în   3.  Voinţa  Deva  —  1.785  p.d.

                                                                                                                                                                                      zilele  de  10  şi  11  august  faza  re­  In  urma  concursurilor,  priutr-o
                                                                                                                                                                                      gională  a  campionatului  coope­  bună  pregătire  s-au  mai  eviden­
                                                                                                                                       m                                              raţiei  meşteşugăreşti  la  popice.   ţiat  o  serie  de jucători  cum  sfat:
               In  trei  seri  din  sâptămînă.  nun­  „La  ordinea  zilei9.  „Experienţa  noas­  radioficare  are  numeroşi  colabora­                                                La  această  fază  au   participat   Ion  Vctan   (Deva),   losif  Popa
           \                                  tră",  „Educatori  fi  elevi"  fi  „'Tine­  tori  fi  corespondenţi.  Se  cuvine  insă                                                  echipele  din  oraşele  A!ba  Iu!ia.   (Haţeg).  Martin  Blass   (Sebeş).
             tea.  joia  pi  sîmbntn,  vocea  crainicu­
             lui  răsună  vibranta  m  difuzoare:
                                              relul  comunei",  materialele  amintite,
               —  Aici  centrul  de  radioficare   redactate  cu  grijă,  intr-o  formă  plă­  să  arătam  că,  in  primul  rind,  de  al­                                            Petroşani,  Deva,  Sebeş,   Hune   Nicolae  Cîmpcanu  (Alba),  Aurel
                                                                              cătuirea  emisiunilor  se  ocupă  comi­
              Viului  dc  Jos.  Stimaţi  ascultători,                                                                                                                                 doara  şi  Haţeg.  Un  număr  marc   Suciu  (Petroşani).
             bună  seara.  Vă  invităm  să  ascultaţi   cută,  sint  ascultate  cu  viu  interes  fie   tetul  de  redacţie  al  centrului  de                                        de  spectatori  a  răsplătit  cu  aplau­  La  buna  desfăşurare  a  acestor
             emisiunea  noastră  locală...    cu  tratează  probleme  ale  gospodă­  radioficare  condus  de  tov.  Maria                                                             ze  buna  comportare  a  sportivi   întreceri  a  contribuit   sectorul
               Zeci  si  zeci  de  oameni  ai  muncii   riei  colective,  a  districtului  C E R    Vesa.  Atît  ea.  cit  fi  membrii  aces­                                         lor.  Iată  rezultatele :  individual  :  sport  al  U.R.C.M.  Deva  şi  asocia­
                                                                                                                                                                                      1.  Rudolf  KIeman  (Alba  Iulia)
             din  consună,  inmununchind  diverse   nr.  2  —  Vint,  fie  că  ele  cuprind  as­  tuia.  printre  care  colectivistul  fruntaş                                                                          ţia  sportivă  Voinţa  Alba  Iulia,
                                                                                                                                                                                      378  p.d.  ;  2.  Eugen  Ghirciş  —  (Pe­
             prolesii.  colectivişti,  ceferişti,  cadre   pecte  din  activtiatea  scolii,  a  coope­  Gligor  N alrajei,   fon   Apolzan,                                           troşani)  375  p.d.;  3.  Ştefan  Pa-   care  au  asigurat  condiţii  optime
             didactice,  funcţionari,  aflaţi  după  o   rativei  sau  a  căminului  cultural.  ,.fu ­  muncitor  la  staţia  C f.R  .  Dicu  Pnm-                                    cepa  —  (Alba  Iulia)   370  p.d.;   de  concurs.
              xi  dc  muncă  in  ambianţa  plăcută   rajarea  rn(ională  a  animalelor  in  pe­  pilin  fi  soţia  sa  Lidia,  ambii  ingi­                                           echipe:  1.  Voinţa  Alba  2.128  p.d.;              ION  JUNBA
              rt  căminului,  aşteaptă  cu  interes  ora   rioada  de  iarnă”,  „hnportanţa  spo­  neri  la  G.A.C.  din  localitate,  Simiou                                         2.  Voinţa  Petroşani  —  1.912  p.d.;               corespondent
              cină  li  se  adresoază  această  irtvi(a(ie.   ririi  produci iei  de  lapte”,  „fapte  fi   florca,  preşedintele  cooperativei,  Mă­
              Emisiunea  locală  constituie  pentru   angajamente”,  „Cu  toate  forţele  pen­  ria  Dănila,  profesoară,  Maria  Bă-
                                                                                                                                                                                      [! asas?5 pszszs hshszs zsîsssasaszf 2  îseshs asHsasssaszs esssasszs^ 52525? cj
              ei  un  bun  prilej  dc  a  cunoaşte  cele   tru  terminarea  lucrărilor  de  întreţi­  cilă,  bibliotecară  fi  al(ii  sint  pasio­
              mai  actuale  probleme  ce  frăminlă   nere  la  culturile  prăsitoare”,  „Mun­  naţi  cronicari  oi  noului,  ai  transfor­                                                                                                            in
              comuna,  cele  mai  însemnate  succe­  ca  patriotică  a  ulemiştilor  din  co­  mărilor  ce  au  loc  sub  ochii  lor  in                                              |    COOPERATIVA  „SOLIDARITATEA"  D E V A
              se  repurtate  in  activitatea  zilnică de   mună",  ca  fi  multe  alte  asemenea   comună,  ai  faptelor  semnificative  c*
              locuitorii  acesteia,  de  a  asculta,  cu   materiale  difuzate  prin  emisiunea   se  petrec  acolo  unde  ifi  duce  fie­                                                           execută  la  comandă:                            LTt
                                                                                                                                                                                      *L
              justificată  mindrie.  cuvinte   calde   locală,  au  întrunit  pe  bună  dreptate   care  activitatea.  Aceştia  ca  fi  cei­                                          S  — mobilă  de  orice                 ,  lustruită  sau        S
                                                                                                                                                                                                                                                      A
              chiar  despre  ci,  ascultătorii,  despre   aprecierea  ascultătorilor.   Emisiuni   lalţi  colaboratori  fi  corespondenţi
              faptele  lor  si  a  tovarăşilor  lor  dc   deosebit  de  reuşite,  eficiente,  s-au   desfăşoară  o  muncă  susţinută  de  cu­                                                 vopsită;                                                I
              muncă-                          dovedit  a  fi  si  acelea  in  cadrul  că­  legere  a  cifrelor  şi  faptelor  conclu­
                Emisiunea  locală  a  centrului   de   rora  au  luat  anunţul  o  serie  de  co­  dente,  de  redactare  a  lor  intr-o  for­                                           — reparaţii,  relustruiri  şi  revopsiri  |
              radioficare  din  Vintul  de  Jos  fi-a   lectivişti  fruntaşi  ca  Elena  Susan.   mă  cit  mai  atrăgătoare,  de  consem­                                             jŞ      de  mobilă  şi binale                                   jo
              ciftigat,  prin  varietatea  fi  bogatul   Paraschiva  Dragosin,  Gligor  Nalra-   nare  a  frumuseţilor  muncii  fi  vieţii   JIUL  LA  URICANI      Foto:  I.  TEREK
              conţinut  al  materialelor  difuzate,  un   pci  fi  alţii.     cotidiene.                                                                                                   Cererile  se  pol  prezenta  la  birourile  cooperativei  £
              binemeritat  prestigiu   printre  local­  Ascnllind  emisiunile  locale   ale   La  invitaţia  de scară a  crainicului,                                                 S  din  strada  Aurei  Vlaicu  nr.  1
              nici.  In  cadrul  ei  nu  sint  transmise   centrului  de  radioficare  din  Lfiului   numeroşi  oameni  ai  muncii  lasă  la   A\  <G>  IE  N  D                                                                                      rj
              doar  materiale  cu  caracter  informa­  de  Jos,  iii  pui,  justificat,  întrebarea.   o  parte  alte  preocupări  pentru  a                                          ?£25?SaS252S £52525 2S25H52SZ525HS2S2S2SHSHS2S2S25HS2S2S2SHS2S2SH2525ZS 252525
                                                                              asculta  cu  emoţie  şi  interes  emisiu­
              tiv.  ci  fi  o  serie  de  articole  ce  îm­  Oare  cine  sint  aceia  care  dovedesc                                                nalul  satelor;  21.40  CintăreW  ro-
                                                                              nea  locală.  Oglindă  a  vieţii  şi  mun­     rQ (u!io                                                 y .V .S % V « V .V * V « \ % V .V o \ W .W .V .V .% W .V .V .V .\ V .\ \ N % V |
              părtăşesc  experienţa  de   muncă  a   atila  atenţie  fală  dc  ascultători,  ca­  cii  locuitorilor  din  comuna  Vin­              mlni  de  operă;  22,25  Muzică  de
              fruntaşilor  din  diferite  sectoare  de   re  se  străduiesc  să  le  prezinte  mate­  tul  de  Jos.  emisiunea  este  in  ace­  16  AUGUST  1963   dans.              ii    O-C.L.  PRODUSE INDUSTRIALE                               i|
              activitate,  metodele  folosite  de  a-   riale  apropiate  de  preocupările  lor.   laşi  timp  o   oglindă  a  activităţii   Prograo.ul  1:   5,20  Emisiunea
              ceftia,  materiale  deosebii  de  instruc­  menite  să-i  ajnle  fi  să-i  mobilizeze   rodnice  desfăşurată  de   neobosiţii   pentru  sate-   5,30  Cinlece  din   V i uiema  ii   INTERRAIONALA  DEVA
                                                                              cronicari  ai  cotidianului,  despro  care  folclorul  nou  si  jocuri  populare
              tive,  de  mobilizatoare.  încadrate  in   in  muncă  f  Ar  fi  greu  să-i  enume­
                                                                              aminteam.                             cerute  de  ascultătorii  6,45  Cin-   IC  AUGUST  TJG3
              rubrici  cu  titluri  semnificative  ca  răm  pe  toţi  aici,  deoarece  centrul de  V.  CHIŞ         tece,-  7,10  Dansuri  din  operete;  DEVA  .   Viată   fără   chitară                A N U N Ţ 4                                 5
                                                                                                                    7.30  Sfatul  medicului;  8,00  Muzi­  —  cinematograful  „Patria"  ;  Viu­
                                                                                                                    că  uşoară;   0,30  Melodii  popu­  lui  sudului  —  cinematograful  F.  Sir-
                                                                                                                    lare;  10.23  Muzică  dc  estradă  in­  bn”:  Omul  cu  două  fc(e  —  cine­  că  în  vederea  unei  bune  aprovizionări  •:
                                                                                                                     terpretată  de   mari   orchestre ;  matograful   Grădina  dc  vară"  ;
                                                 Cum  văpregătiţi  pentru  deschiderea                               12.00  Mu?îcă  populară   din  Ba­  HUNEDOARA:  Estrada,  estrada—   cu  uniforme  şcolare,  primeşte  comenzi  :j
             Ancheta  noastră:                                                                                       nat;  12,30  Muzica  uşoară  romî-   cinematograful  „Victoria'';  Estrada,
                                                                                                                     nească;  Î4.00  Melodii  populare;
                                                                 noului  an  şcolar                                  14.30  Muzică  rli n  operete;  15,00   estrada — cincinala graf al   Grădina  speciale  pentru  elevii  care  prezintă  mă-  £
                                                                                                                                                    dc  vară";  SI MERI A  Inelele  glo­
                                                                                                                     Cin tă  llinca  Cerbacev  şi  Barbu   riei  —  cinematograful  „l. Pinlilic:   suri  excepţionale.                               :j
               Elevilor—condiţii  optime  de  studiu                                                                 Constantinescu;  15,48  Cîntece  şi   cinematograful   „Al.  Sabia*  :   Pe   Comenzile  se  ţiot  Hepune  zilnic  J<i  magazinele  s
                                                                                                                                                    PETROŞANI;  Pescăruşul  negru —
                                                                                                                                     10,15  Vorbeşte
                                                                                                                     jocuri  populare;
                                                                                                                     Moscova;  17.30  ln  slujba  patriei;  urmele   bandei   —   cinematogra­  „CONFECŢIA11  din  localităţile 2  Leva,  Simerla
             Sarcinile  izvorîte  din  Directive­  didactice  s-au  obţinut  o  serie  de   vii  ce  vor  păşi  în  acest  an  pe                   ful  „7  Noiembrie" :   ALBA  IU-
            le  celui  de-al  III-lea  Congres  al   rezultate  bune.  Acest  lucru  a  fost   poarta  şcolii  noastre  vor  găsi  un   18.00  Melodii  distractive;   18,40   LIA:  Lanterna cu miintiri — cinema­  şi  Cugir.
           P.M.R.,  precum  şi  încheierea  co­  confirmat  pe  deplin  de  felul  cum   local  de  şcoală  bine  amenajat,   Muzică  populară  interpretată  de   tograful  „Victoria"  ;  Intre  două iu­
            lectivizării  agriculturii,  impun  o   s-au  comportat  elevii  în  practica   condiţii  dintre  cele  mai  bune  de   Vlad  Dioriisie  şi  Nită  Vădeanu ;   biri  —  cinematograful  „23  August";   S v t \ V . V . ,. W . % V e V e V . V . V . W . % W . W . V « W . W . V . V . V . V . ! *
            cit  mai  bună  organizare şi des­  de  producţie  din  acest  an,  prin   studiu,  vor  simţi  încă  o  dată   19,45  Muzică  uşoară  de  Floren­  Omul  de  lîngă  tine  —  cinemato­
            făşurare  a  procesului  de  produc­  executarea  lucrărilor  de  bună  ca­  grija  părintească  ce  le-o  poartă   tin  Delmar;  20.15   Cînlă   corul   graful  „Grădina  dc  vară":  ŞERF.Ş:
            ţie  pentru  realizarea  obiectivelor                               partidul  şi  guvernul  patriei  noas­  Ansamblului  artistic  de  stat  ,,Ni-   Pescăruşul   negru   —   cinemato­
            stabilite.  Aceasta  a   determinat   litate  atît  în  atelierele  G.A.S.  cît   tre.                                                  graful  „Progresul";  In  căutarea  co­
            luarea  ia  direcţia  amintită  a  o   şi  pe  teren,  lucrînd  cu  tractoa­                            coale  Bâlcescu"   din   Cralova ;  morii  —  cinematograful  „M.  Sn<lo-
            serie  de măsuri  de  către  partidul   rele  şi  maşinile  agricole.      Ing.  DUMITRI)  FURTUNA       20.30  Noapte  bună  copil:  „O  po­  veanuu;  Van  Gogii  —  cinematogra­
            şi  statul^  nostru.  Una  din  princi­  Avînd  în  vedere  sarcina  mărită   directorul  Şcolii  profesionale   veste  cu  gnetute";  20,40  Concert   ful  „Grădina  dc  vară";  ORAŞTIE;   jbtokă   cuiucAecMe
            palele  măsuri  este  şi  aceea  privi­  de  şcolarizare  pentru  anul  şcolar   de  mecanici   agricoli   de  muzică  Dopulară;  21,15  Jur­  Noapte necruţătoare — cinematogra­
            toare  la  asigurarea  agriculturii   1963—1964,  conducerea  şcolii  a            Petreşti                                              ful   „V.   Rnailă“  ,*   Poveste  nor­
            noastre  socialiste  cu  cadre  bine   luat  din  timp  o  serie  dc  măsuri                                                                                                    i.C iL .S iM C R iA
            pregătite,  capabile  să  ia  parte  la   pentru  ca  deschiderea  noului  an                                                            dică  —  cinematograful   ..flacă­
            desfăşurarea  procesului  de  pro   şcolar  să  ne  găsească  bine  pregă­  Vindea— prieten  drrtq,  apropiat                            ra ;   •hitaarce-te   —   cincinali-
            ducţie  în  diferitele  ramuri  ale   tiţi.  elevii  să  aibă  la  dispoziţie  tot                                                       graful  ..Grădina  de  vară";  If <\-   calce fud dualitate AuţtNtm/iÂ-
            agriculturii.                    ‘ ceea  ce  este  necesar  unui  regim   V W . V . W . S V .                        w v . w . w . v . ,  T EG :   Bunica   Sabclla   —   ci­
              Un  accent  deosebit  s-a  pus  şi   optim  de  studiu  şi  odihnă.  Ca   •*   La biblioteca Clubului muncitoresc   blioleci  mobile  existente   ce   îşi  •'   nematograful   „Popular”;   BRAD:
            continuă  să  se  pună  în  pregăti­  urmare  aici  au  început  lucrările   *•  al  sindicatelor  din  oraşul  Petroşani,   desfăşoară  activitatea  în  razii  ora-  *•   Lanterna  cu  amintiri  —  cinemato­  - lufifeiMi&tuu, (ouiif   otuAd.
            rea  cadrelor  de  mecanizatori  ce   de  văruire  a  sălilor  de  curs,  a   tot  mai  mulţi  muncitori  tineri  şi   julni.  Ele  sini  îndrumate  hulea-  •*   graful  „Steaua  roşie”;  LONP.A  :
            urmează  cursurile  şcolilor  profe­  dormitoarelor,  cantinei  şi  atelie­  m*  virstnici  găsesc  în  cărţi  prieteni   proapc  dc  către  iov.  loncscu  Au-  *•          lajde (tdid, lltiAcd tŞmiiitiiui
            sionale  de  mecanici  agricoli  de   relor,  aflîndu-se  la  ora  actuală   dragi  şi  apropiaţi  Astfel,  de  la  in-   rica.  bibliotecara  clubului,  pe  baza  •*   Căpitanii  lagunei  albastre  —  cine­
            pa  lîngă  gospodăriile  agricole  de   într-un  stadiu  avansat.   •*  ceputul  anului  şi  piuă  in  prezent   unui  plan  de  muncă.  matograful  ..Minerul";  TE/UŞ:  f e ­  Auf'ieUacwL Atud/ia, imtfi/mAfid,
            stat  şi  staţiunile  de  maşini   şi                                  numărul  cititorilor  înregistraţi  in   Printre  cititorii  activi  şi  pasio-  •»   cioara  —  cinematograful  „V  Rom-
                                                Pentru  ca  elevii  să-şi  însuşeas­                              riali  ai  bibliotecii   enumerăm  pe  »•                              otma cMoldova, fam.  fyitauă.
            tractoare.  In  acest  scop”a  fost                                 %  carlotecile  bibliotecii  se  cifrează  la                        tă";  Z.LATNA:  Telefonista  —  ci­
                                              că  mai  bine  lucrările  practice  în                              muncitorii   Lepădata   Ghcorghe.  %
            înfiinţată  şi  Şcoala  profesională   şcoală,  atelierul  de  lăcătuşerie  a   •"  peste  1.500.  Aceştia  au  împrumutat  Dnlamia  Andrei  fi  Dragau  Nicn-  «•   nematograful  „Muncitorul";  l LI A '   <U alte fabtviduk decafatafe Aufie.
                                                                                •*  circa  10.000  cărţi,  majoritatea  fiind
            da  mecanici  agricoli  din  Petreşti,   fost  dotat  cu  toate   bancurile,   ^  lucrări  beletristice.  lae,  de  la  U.R.U.M P .  Iordan  Ma-  •»   Baronul  dc   Munhausen  —  cine­
            raionul  Sebeş,  ce  funcţionează  pe   sculele  şi  maşinile  unelte  nece                           na.  Polii  Ecnlerinn  fi  Gyurgy  Vie-  »'   matograful  .Gh.  D oja";  A BOL­  \ m b x
                                                                                %    Pentru  atragerea  de  noi  cititori,   tor ia,  eleve  la   Şcoala  dc  S  ani  •*
            lîngă  Gospodăria   agricolă   de   sare,  iar  la  atelierul  pentru  re­  m*  colectivul   bibliotecii   organizează                   DUL  DE  SUS:  Vikingii  —  cine­
            stat  Petreşti  şi  pregăteşte  cadre   paraţii  s-a  făcut  instalaţia  pentru   *■  diferite  acţiuni  de  masă   cu  car-   nr.  2  din  localitate,  Iman  Tiberiu,  .*   matograful  „23  August"  :  VUL­
                                                                                                                  elev  la  Şcoala  profesională,  fiii (a  *•
            de  mecanici  agricoli  care,  după   bancul  de  rodaj  şi  s-a  amenajat   tea  printre  carer  seri  literare,  rc-   Viorel.  student  la  l.M.P.  fi  mulţi  •*   CA N :  Toată  lumea  e  nevinovată
                                              o  magazie  pentru  scule.                                                                             — cinematograful  „Grădina  de  va­
            3  ani  de  învăţămînt  teoretic  şi                                l*  cenzii,  prezentări  de  cărţi  etc.,  sti-   al Iii.  Pentru  ei  fi  pentru  majori-  *•
                                                In  prezent,  lucrările  de  pregă­  %  mulind  în  acest  fel   interesul  oa-   lalea  muncitorilor  din  oraşul  nos-  •*   ră";  CA LAN:  Tarcul  —  cinema­
            practic,  vor  lucra  în  gospodăriile
                                              tiri  pentru  noul  an  şcolar  sint   tncnilor  muncii  pentru  literatură.  Ini.  cartea  a  devenit  un  bun  prie-  *•   tograful   ,.Grădina   de   vară“ ;
            agricole  de  stat  din  regiune.
                                              în  toi.  Considerăm  că  prin  mă­  Un  aport  deosebit   de  preţios  la   ten  fi  sfătuitor.   •"  STREIS1NGEORG1U:  Noua  prie­
              Deşi  şcoala  este  nou  înfiinţată,                              •J  răsphidirca  curţii  in  rimlul  oame-
                                              surile  de  ordin  gospodăresc  lua­                                                   I.  CHIRAŞ  I;   tenă  a  talii   —   cinematograful
            abia  din  toamna  anului  1961,  în   te,  prin  traducerea  lor  în  viaţă   nilor  muncii  il  aduc  fi  cele  40  bi-  corespondent  *•
            urma  muncii  depuse  de  cadrele  într-un  timp  cît  mai  grabnic,  ele­                                                               „Grădina  de  vară“.
                                                                                W .V .V a % S % \ \ \ V .V .% \ W .V .V . V . V . V . W . ' . V . ' . ' . V . V . V . W .
                                                                                                                                                                                       52525?525252525252 52525? 5?S252252 525252 5H5B52525252525252 525ÎS52525252
                                                                                                                                                                                       io     A U TO B A ZA   TR AN SPO R TU R I


                                                                                                                                                                                       §                    A U TO   D EVA
                                                                                                                                                                                       I
                                                                                                                                                                                       Si   an gajează  taxatori  pe  autobuze
                                                                                 rească  viteza  de  avansare  la  4   faptul  că  maiştri  cum  sînt  Joita   cauză  suferă  mai  ales   locurile
                                                                                 m  în  două  schimburi,  în   două   Vlad  şi  Aron  Cornea,  care  con­  de  muncă  îndepărtate.  Minerii  de
                                                                                 fronturi  de  lucru.  Urmează  ca  să   duc  echipele  din  orizontul  prin­  aici  sînt  nevoiţi  să  piardă  timp
                                                                                 fie  studiate  condiţiile  de  muncă   cipal  „1  Mai",  preocupîndu-se  cu   preţios  pentru  procurarea  lor  de   să  posede  ca  studii  7  clase,  şi  să  nu  |j
                                                                                 din  fiecare  abataj  pentru  ca  a-   deosebită  atenţie  de  fiecare  loc   la  distanţe  destul  de  mari  şi  de
                                                                                 ceastă  metodă,  care  conduce  la   de  muncă  în  parte,  au  reuşit  ca   multe  ori  chiar  de  la  „ziuă".  Va   fi  suferit  condamnări  penale.  Cererile  se  Gj
                                                                                 creşterea  productivităţii,  să  fie   în  ultimele  trei  luni  să-şi  depă­  trebui  ca  maiştrii  să  se  ocupe   s>
                                                                                 generalizată  în  toate  abatajele   şească  cu  regularitate  sarcinile.   îndeaproape  de  asigurarea  mate­  înaintează  la  sediul  Autobazei  din  Deva  |
                                                                                 unde  condiţiile  de  zăcămînt  per­  Luna  iulie,  bunăoară,  a  fost  în­  rialelor  necesare,  iar  conducerii
                                                                                 mit.                              cheiată  de  echipele  din  acest  re-   secţiei  îi  revine  sarcina  ca  acum,   strada  Kogălniceanu  nr.  27.                  jjj
                                                                                   Reducerea  timpului  de  lucru  la   vir  cu  planul  extracţiei  de  mine­  cînd  timpul  este  frumos,  să  se
                                                                                 executarea  fiecărei  operaţiuni  mi­  reu  îndeplinit  în  proporţie  de   îngrijească  de  crearea  de  stocuri   Să  fie  din  regiunea  Hunedoara.               |
                                                                                 niere  în  parte,  în  vederea  creş­  104  procente,  în  acest  revir  în-   tampon  de  materiale  la   gurile
                                                                                 terii  productivităţii  muncii, a  pre­  registrîndu-se  cel  mai  mic  număr   îndepărtate  de  mină,  în  special   252525 52525? 52525c 52525? 525252 525252 25 525252 525252525252 S252S? 52525? 525252
                                                                                ocupat  îndeaproape  pe  minerii,   de  absenţe  ncmotivatc.         de  lemn  pentru  susţinere.
                                                                                 maiştrii   şi   tehnicienii   minei   Dacă  majoritatea  echipelor  de   De  curînd  în  ziarul  „Drumul
                                                                                noastre.  Eşalonarea  judicioasă  a   mineri  realizează  productivitate   socialismului"  a  fost  publicată  o
                                                                                operaţiunilor  miniere  şi  supra­  ridicată,  37  la  sută  din   totalul   pagină  care  scotea  în   evidenţă
                 Putem  obţine  realizări                                        sarcini  precise  fiecărui  miner,  au   echipelor  noastre  nu-şi  îndepli­  de  unde  a  pornit  iniţiativa  „Două   |   TRUSTUL  AURULUI  BRAD
                                                                                 punerea  lor  prin  repartizarea  de
                                                                                                                                                                              Petrila
                                                                                                                                                     succesele  minerilor  din
                                                                                                                   nesc  sarcinile.  In  mina  noastră
                          şi  mai  frumoase                                      făcut  ca  în  luna  iulie  echipa  lui   nu  s-a  făcut  încă  totul  pentru  ri­  cîmpuri  dc  cărbune,  în  fiecare  Exploatarea  Ateliere  Centrale  Crişcior
                                                                                                                   dicarea  tuturor  echipelor  la  nive­
                                                                                 Sebastian  Bădilă  să  realizeze  o
                                                                                                                                                     schimb,  din  fiecare  aripă  de  aba­
                                                                                 productivitate  ridicată,  depăşin-   lul  celor  fruntaşe.  Pentru  reme­  taj".  Am  discutat  despre
               In  luna  iulie,  minerii  de   la   in abataj din  morile  de  rambleu,   du-şi  planul  cu  8  procente.  Su­  dierea  acestei  situaţii,  organizaţia   tă  iniţiativă  cu  minerii şi maiştrii  j
             Muncăceasca-vcst  a  E.  M.  Zlatna   ci să fie adus  de  la  orizontul  su­  prapunerea  operaţiei  de   perfo­  de  partid  a  recomandat  organi­  de  la  mina  noastră.  Din  aceste  cu  sediul  în  comuna  Crişcior
             au  realizat  o  creştere  a  produc­  perior.  Astfel,  minerii  nu   mai   rare  cu  aceea  a  aprovizionării  lo­  zarea  unor  schimburi  de  expe­  discuţii  a  reieşit  că  şi  la  noi
             tivităţii  muncii  dc  4  procente   pierd  timp cu  perforarea  găurilor   cului  de  muncă  cu  lemn  şi  pregă­  rienţe  la  nivelul  echipelor  în  ve­               [
             faţă  de  sarcina  planificată.  Acest   pentru  mori  de  rambleu,  ci  lu­  tirea  lui  pentru  armare,  şi  cu  ri­  derea  celor  mai  bune  metode  dc   există  posibilitatea  aplicării  ini­  \   a n g a je a z ă   d e  u rg en ţă
                                                                                                                                                     ţiativei.  Exemplu  este  felul  în
             spor  se  datoreşte  strădaniilor  de­  crează în frontul  de  muncă,  iar   dicarea  rostogolului,  a  condus  !a   muncă.  De  asemenea,  vom  apli­  care-şi organizează  munca  minerii
             puse  de  mineri,  maiştri  şi  tehni­  prin  înlăturarea  completă  a  puş­  reducerea  duratei  unui  ciclu  de   ca  în  viitor  metoda  valoroasă  de                                 Strungari  în  metal
             cieni   pentru  a-şi  organiza  mai   cării  pentru  producerea  rambleu-   producţie,  echipa  pregătind  înain­  preluare  a  echipelor  rămase  în   din  echipa  lui  Sebastian  Bădilă,
                                                                                                                                                     care  au  redus  durata  unui  ciclu.
             bine  munca,  în  vederea  sporirii   lui,  se  realizează  însemnate  eco   te  de schimb frontul pentru schim­  urmă  de  către  mineri  şefi   de   Va  trebui  să  studiem  cu  atenţie
             productivităţii  fizice  a   fiecărei   nomii  de  materiale  explozive.  bul  următor. La fel procedează  şi   echipă  evidenţiaţi  în  întrecerea   condiţiile  de  care  dispunem,  să
             echipe.  Pe  lîngă  aceasta,  aplica­  O  altă  metodă,  care  se  află   minerii  din  echipa  lui   Nicolae   socialistă,  cu  o  bogată  experienţă   organizăm  judicios munca  în  aba­  încadrarea  se  face  pe  baza  probei
             rea  pe  scară  largă  a  metodei  de   încă  în  fază  de  experimentare  şt   Caş,  care  execută  lucrări  de  pre­  în  producţie.  taje  pentru  a  elimina'  timpii  ne­
             exploatare  prin  felii  orizontale                                                                                                                                          de  lucru.
                                               care  dă  bune  rezultate,  este  cea   gătire  a  panoului  3,  filonul  „lo-   In  mina  noastră  nu  s-a  acor­  productivi,  să   organizăm  bine   I
             cu  rambi£ierea  abatajului  a  făcut   de  exploatare  cu  coame  de  2   landa"  din  orizontul  —  40  Roşia,   dat  suficientă  atenţie  introduce­  transportul  astfel  ca  minerii  să
             ca  numeroase  echipe  de  mineri   metri.  Aceasta  a  permis  echipei   înregistrînd  viteze  sporite  de  a-   rii mecanizării şi micii mecanizări   nu  ducă  lipsă  de  vagonete  goale.  Doritorii se pot prezenta zilnic la servi­
             să-şi  depăşească  cu  regularitate   lui  Ioan  Codrin  I,  care  lucrează   vansare.                în  abataje.   Deficienţe  s-au  re­  Faptele  arată  că  dispunem  de
             sarcinile  de  plan.  Aşa  de  pildă,   la  mina  Roşia,  să  introducă  ta­  îndrumarea  competentă  a  echi­  marcat  şi  în  ceea  ce  priveşte  a-   numeroase  rezerve  care,  puse  în   ciul  personal  între  orele  7-15.
             echipa  lui  Ioan  Bălşan,  care  apli­  blele  metalice   pentru  podirea   pelor  de  mineri  de  către  maiştri,   provizionarea  cu  materiale.  Deşi   valoare,  vor  duce  la  creşterea
             că  această  metodă,  studiind  posi­  abatajului,  ceea  ce  uşurează  în   efectuarea  unui  control  riguros  al   s-a  hotărît  ca  în  apropierea  lo­  productivităţii  muncii.  CONDIŢII  :  absolvenţi  de  şcoli  profesionale,
             bilităţile  de  creştere  a  producti­  cărcarea,  rcducînd  astfel  timpul   îndeplinirii  sarcinilor  au  dus  de   curilor  de  muncă  să  fie  create   tng,  SAVU  HAŢEGAN   sau  calificare  la  locul  de  muncă.
              vităţii  muncii, a  făcui  propunerea   de  evacuare  a   minereului.   In   asemenea  la  creşterea  producti­  stocuri  de  materiale,  acest  lucru   şeful  minei  Muncăceasra-vest
             ca  rambleul  să  nu  mai  fie  produs  acest  fel  echipa  a  reuşit  să  spo­  vităţii  muncii.  Este  semnificativ  nu  s-a  făcut  încă.  Din  această  de  la  E,  M.  Zlatna
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56