Page 53 - 1963-08
P. 53
I y j
: i i j - r ; . i ret - l.
PROLETAR] DIN TOATE ŢARII E. IJNITI*VA l
Consfătuiri organizate
cu prilejul Zilei presei romi ne
Cu prilejul Zilei presei romi- In cuvîntul lor vorbitorii au • Viată nouă pc meleagurile
ne. redacţia ziarului „Drumul subliniat aspecte din activitatea
socialismului", împreună cu zia presei în îndeplinirea hotăriri- Sebeşului;
rele „Steagul roşu" din Petro ior partidului şi guvernului, in* (pag. ll-a)
şani şi „Flacăra Hunedoarei" sistînd în mod deosebit asupra • Fiecare bloc, construit mai
din Hunedoara a organizat con felului cum sînt oglindite Sn repede, mal bine !;
sfătuiri cu corespondenţii vo ziar problemele economice.
luntari, colaboratorii şi cititorii Mulţi dintre vorbitori au apre (pag. fit-a)
în localităţile Deva, Hunedoara ciat unele iniţiative, rubrici şi • De peste hotare ;
şi Petroşani. acţiuni susţinute în coloanele (pag IV-a).
Cu acest prilej, au avut loc ziarelor.
discuţii fructuoase între lucră
torii redacţiilor ziarelor respec Pentru îmbunătăţirea activi
tive şi participanţii la consfă tăţii de viitor au fost făcute pro Expozijie
tuiri. puneri valoroase. de Incălfâminte
eu vînzare
Manifestări consacrate
ul din oraşul Brad a deschis ieri
celei de-a -a aniversări a eliberării Coreei jn localul clubului „Cooperatorul4*
din Deva o expoziţie dc înccVţă-
Cu prilejul Sărbătorii naţionale zată o seară a prieteniei romîno- minte cu vînzare. Aici sini expuse
a s f a n b rîsife ? modele de încălţăminte pentru băr-
«f a poporului coreean — cea de-a coreene urmată de filmul artis
18-a aniversare a eliberării Co tic coreean „Agitatorul roşu". Cu ba|i, femei şi copii executate în în
reei — în ţara noastră au avut acest prilej, membrii gospodări tregime de către membrii coopera
loc o serie de manifestări. Ast ei au trimis un mesaj cooperati tori din Brad. In cadrul expoziţiei
fel, la Petroşani şi Olteniţa s-au vei agricole „Prietenia coreeano- funcţionează şi un birou dc croiî,
ţinut conferinţe despre realiză romînă" din Sambon (R.P.D. Co format din cci mai buni maiştri ai
rile obţinute de R.P.D. Coreea reeană). La această manifestare cooperativei, unde se primesc co
nă în construirea socialismului. au fost de faţă Giăn Du Hoan,
De asemenea, la gospodăria agri ambasadorul R.P.D. Coreene în menzi. Aceste comenzi se fac pe
colă colectivă „Prietenia romîno- R P. Romînă şi membri ai Amba baza modelelor expuse si preferate
coreeană" din comuna Făcăeni, sadei. de către vizitatori sau pe baza mo
regiunea Bucureşti, a fost organi- (Agerpres) delelor din albumele existente aici.
Minerii P k S S S M I .
obţin noi succese w
In aceste zile minerii Exploatării ttr
din Deva şi-au sporii eforturile pen
tru a înlimpina Ziua Eliberării patriei m
noastre cu sarcinile de plan îndepli - ■ Au terminai treîerîşul Cunoscînd faptul că silozul de Teiuş o sarcină de mare răspundere.
nite şl depăşite. Echipe cum sînt cele PksSfir porumb este nutreţul cel mal valo Mobilizaţi de consiliul de condu
conduse de Mircea Botar, Nicolae Drigada colectiviştilor din satul ros, colectiviştii s-au pregătit te cere, colectiviştii au muncit cu en
Raliu, Ştefan Gavrilă, Dionisic Barloş -HSh Velei, raionul Ilia, a avut in acest ineinic In vederea insilozăni iui tuziasm la recoltarea şi treierişul
şi altele, şi-au organizat mai bine an insăminlale cu grîu 230 ha. Dat Astfel, din timp s-au amenajat gro păioaselor. O dală cu recoltarea pâ-
munca, au folosit din plin timpul de fiind aşezarea lerenului in pantă, pile, mijloacele de tocare şi trans ioaselor au fost eliberate terenurile
lucru şi capacitatea maşinilor din do ( . . mai mult de jumătate din această port au fost revizuite şl reparate de pole şi snopi, ceea ce a permis
tare. Astfel aceste echipe şi-au depă suprafaţă a fost recoltată manual, iar colectiviştii desemnaţi să Iu mecanizatorilor să treacă la execu
şit cu regularitate sarcinile de plan V iar restul oi ajutorul combinelor dc creze la însilozarea furajelor au tarea arăturilor de vară. Penţru
ale lunii în curs cu 4—17 procente, Ia S.M T. Dobra. Datorită timpului fost instruiţi temeinic. Avînd munca terminarea cît mai grabnică a aces
Irimitînd la ziuă minereu de bună ca frumos din ultima vreme şi mai ales organizata pînă în cele mai mici tei lucrări, la gospodărie au fost
litate şi execulind lucrări conform bunei organizări a muncii — la arie amănunte, zUele trecute s-a Incc- repartizate 6 tractoare. Depunîntl
cu normele de tehnică a securităţii iW l s-a lucrat în două schimburi — ieri put recoltatul şi Insilozatul porum eforturi fustinule, mecanizatorii,
muncii. colectivişti.! din această brigadă au bului de pe cele 24 hectare.
Prin munoa entuziastă a întregului terminat treieratul griului şi a ce B. SAMOILÂ printre care Dumitru Dogarii şi Va-
colectiv de mineri, tehnicieni şi ingi lorlalte păioase. La executarea lu corespondent sile Giurgiu au reuşit ca pînă tn
neri, s-a reuşit ca pe întreaga exploa crărilor din această campanie s-au ziua de M august să execute ară
tare planul de producţie pe prima evidenţiat toti colectiviştii din bri Se lucrează la arâfurl turi de vară pe 170 ha. din 300
jumătate a lunii august să fie înde gadă, care In prezent cu sprijinul Terminarea la timp a lucrărilor planificate.
plinit !n proporţie de 101,6 la sută, mecanizatorilor de la S M.T. Dobra din campania agricolă de vară a în ADRIAN PADUREANU
realizindu-se în acelaşi timp, însem 5 3
lucrează intens la efectuarea arătu semnat pentru toţi colectiviştii din corespondent
nate economii de materiale. Calcule
le arată că sl în luna oare a trecut rilor de vară şi a altor lucrări de
minerii din Deva au redus preţul de sezon.
cost prin economisirea materialelor ibzarea furajelor, preocupare
şi energiei inregistrind o economie Pentru hrana anim alelor
de 71.300 lei faţă de sarcina planifi Sectorul zootehnic al gospodăriei
cată agricole coleclive din Pricaz, raio a tuturor colectiviştilor
AVRAM CATANA nul Orăştie, se dezvoltă tot mai
corespondent mult de la un an la altul. Paralel gu In toate gospodăriile agricole co $i altele, care au terminat alil recol
aceasta, colectiviştii se îngrijesc sa lective din raionul Orăştie, paralel tatul finului cît si depozitarea lui.
Contribuţia laboranţilor asigure pentru hrana animalelor cu treierişul păioaselor s-au făcut in In comparaţie cu anul trecut linu
cantităţi sporite de furaje. Pentru tense pregătiri in vederea însilozăril rile au fost recoltate în perioada
Oţelarii hunedoreni se strădu acest an, dc pildă, colectiviştii dc furajelor. Pentru a afla unele amă optimă, adică atunci clnd au avut
iesc Să dea patriei oţel cit mai aici au avut cultivate cu porumb nunte In legătura cu această lucrare cea mal mare valoare nutritivă, iar
mult, de bună calitate şi la măr furajer 42 ha. de mare importantă, am avut o con depozitarea 6-a făcut în condiţii mai
cile cerute. Pentru aceasta mun . ■ W . V . V . W . V . vorbire cu tov. ing. Ioan Giosan, vi bune, mlcşorlnd la minimum pierde
ca pe schimburi este organizată cepreşedinte a{ Consiliului agricol ra rile. De asemenea, au fost recoltate
în cele mai mici amănunte. De "o Strungarul Oscar Loher — stui ga — fi ofehrul loan Pinca — drea{)-\* ional Orăştie. Mai intli, tov. Ioan sl depozitate Importante cantităţi de
asemenea locurile de producţie *2 ta — sînt doi tineri jrunlafi din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoa *. Ştiri din Haţeg Giosan ne-a vorbit despre sarcinile lucernă, trifoi şi borccag care vor
sînt întotdeauna bine aproviziona • O gospodăriilor agri- constitui o bună
*\ra. In cadrul întrecerii socialiste ce se desfăfoară în cinstea zilei de
te cu materialele necesare, iar 2» August ei obfin rezultate deosebite in muncă, 2° Cadre calificate de cooperatori colo colective pri hrană pentru ani
disciplina Sn muncă a devenit vind sporirea numă Convorbire male. Ţinind cont
acum pentru fiecare oţelar o ce Conducerea cooperativei meşteşu ceasornicari, tinichigii, tîmplari, croi rului de animale. cu tov. ing. IOAN GIOSAN de 6ursele de fura
tori, cismari si cojocari. Din aceştia,
găreşti „Retezatul" din Haţeg se pre
rinţă de prim ordin. ocupă de creşterea şi calificarea dc patru au absolvit de curlnd şcoala şi — La sfîrşitul vicepreşedinte al Consiliului je existente în fie
Dar în munca lor oţelarii
de la oţelăria electrică pri Şi-au depăşit planul de transport noi cadre de cooperatori. Astfel au au fost încadraţi la secţiile coopera anului 1963, gospo agricol raional Orăştie care G.A.C., specia
dăriile agricole co
liştii au putut in-
mesc un ajutor preţios şi din par Exploatarea raţională a parcului de ne, precum si Emilian Tămas, Za fost recrutaţi şi trimişi să urmeze tivei. lective din raionul tocmi balanţe fu
tea lucrătorilor de la laborato maşini In vederea sporirii capacităţii lei Bodea şi Andronic Grosu care cursurile şcolii UC.E.C.OM. din Bu Totodată in secţiile cooperativei se nostru trebuie să dispună do 9.650 bo rajere stabilind raţiile corespunză
rul rapid. Conştienţi de faptul mal califică la locul de muncă un vine, 20520 ovine şi alte animale toare pentru toate grupele de ani
de transport este obiectivul principal conduc autobuze-călători. Inlreti- cureşti un număr de 15 tineri. Ei în număr de zece tineri în diferite me
că de calitatea analizelor, de ope al întrecerii socialiste dintre condu nîndu-şi cu deosebită grijă maşi vaţă meseriile de mecanici auto-moto, serii. Pentru ca acestea 6ă fie bine între male. Acest lucru ne dă posibilitatea
rativitatea cu care sînt executa cătorii auto de ia Autobaza I.R.T A- nile, ei le-au putut folosi la în ţinute pe timpul iernii s-a acordat să efectuăm o furajare raţională a
te depinde munca oţelarilor, la Deva. Desfâşurînd larg întrecerea In treaga capacitate de transport, lără atentie deosebită asigurării hranei ne întregului efectiv.
boranţii din schimbul condus cinstea zilei de 23 August, el $l-au să înregistreze defecţiuni tehnice. Noi unităţi de deservire cesare. Desigur că In primul rînd s-a —Glnd vorbiţi dc furajele existen
depăşit şl In prima jumătate a aces Si celelalte autobaze din regiune te vă referiţi Sl la cele care vor fl
de Cornel Crişan precum şi Pe acordat atentie recoltării linurilor.
tei luni indicatorii de bază ai planu au .raportat îndeplinirea planului de In vederea lărgirii reţelei de unităţi rul de sortimente produse de coope Insilozate ?
tru Muntean, Ioan Şovrea şi lui de producţie, AsLIel, planul la transport pe prima jumătate a lunii. de deservire a populaţiei conducerea rativă. Printre altele a început să se In această direcţie au fost ob — Desigur, In anul acesta, potrivit
Teofil Carasca s-au străduit să tone kilometri convenţionali a fost Aşa 6e face că pe întreaga între cooperativei meşteşugăreşti „Reteza producă bluze pentru motociclişti, ţinute uncie rezultate bune. Pînă în planului, vor fi însilozate 54.000
execute analizele cu promptitu îndeplinit In proporţie de 102,1 la prindere regională de transport pla tul" din Haţeg a luat măsuri de în căciulite pentru femei imitaţie de prezent in raion, au fost recoltate li tone porumb, resturi de la grădina
dine şi cu exactitate ajutîndu-i sută, la tone kilometrice în proporţie nul a fost îndeplinit la tone kilome fiinţare de noi unilătt. Astfel In nurile In proporţie de 92,6 la sută de legume, Ierburi, coceni de porumb
de 103 la sută, Iar la obiectivul trice convenţionale in proporţie de leopard etc. ele. Capacitatea de însilozare o fura
astfel pe oţelari ca Sn întîmpi- oraşul Haţeg au fost înfiinţate Merită a li evidenţiate pentru efor
kilometri călători planul a fost depă 101,8 la sută, la tone kilometrice în jelor a fost asigurată tn ţoale GAC.
narea zilei de 23 August să pro noi unităţi de cosmetică, fieră N. SBUCHEA turile depuse G A C. din $ibot, Orăş
şit cu 0,8 procente. proporţie de 102 la 6utâ. iar planul In primul rînd vom acorda atentie
ducă oţel mai mult şi de bună Rezultate deosebite au obţinut lu Ia kilometri-călâlon a fost realizat în rie si zugravi-vopsitori. La cabana corespondent tie, Beriu, Pricaz, Băcăinţl, Geoagiu însilozării producţiei de pe cele 537
calitate. crătorii Ioan Anghe], Petru Henţtu, proporţie ele 100,6 procente. Pietrele din masivul Retezat a fost hectare cultivate cu porumb silo? în
NICOLAE AVRAMESCU Emerlc Ceky, Eronim Florea, Petru EVA MOISE deschisă o unitate foto. cultură pură $1 de pe 200 ha în cul
corespondent Maier conducători de autocamioa corespondent De asemenea a fost lărgit si numă tură dublă de către G A C. Pentru ca
însilozarea furajelor 6ă se facă într-un
timp cit mal scurt si în bune condi
ţii, Consiliul agricol raional $1 con
Folosirea raţională a capacităţilor siliile de conducere ale GAC. au
luat din timp toate măsurile. Astfel,
La C. S. In fiecare gospodărie colectivă au
de producţie “-rezervă importantă de creştere fost făcute în plus fală de anul tre
Hunedoara cut 1-2 gropi. Silozurile existente au
a productivităţii muncii fost revizuite, curăţate si destn/ectale.
O parte din silozurile
executate în
anul trecut nu erau căptuşite cu cără
Multe dintre secţiile Combina portante rezerve de creştere a productivitatea furnalului. Dar de la cald, s-a produs mai puţin cu midă sî ciment. Acum toate slnt
tului siderurgic din Hunedoara productivităţii muncii. ce nu se prăjeşte bine siderită V 1.600 tone oţel ! puse la punct $i o parte dintre ele
au reuşit ca în perioada care s-a O importantă rezervă o consti Intîi pentru că prăjitoarele, atît Capacităţile de producţie la au început dejo să fie umplute cu
scurs de la începutul anului să tuie mai buna folosire a capaci cele vechi, cît şi cele noi, nu sînt C.S. Hunedoara nu sînt suficient siloz.
producă importante cantităţi de tăţilor de producţie. Spunînd a- încă puse la punct ; în al doilea de bine utilizate şi din cauză că Consiliul agricol raional si consi
metal peste plan. La laminorul ceasta ne referim atît la folosi rînd pentru că siderită venită de încă nu se respectă întocmai liile dc conducere ale G.A.C. s-au În
de 650 mm s-a depăşit demult rea intensivă, cît şi extensivă. la Teliuc, şi în special cea de la graficele de reparaţii a agrega grijit si de asigurarea tocătorilor ne
graniţa celor 20.000 tone lamina Aceasta presupune micşorarea Glielar, nu are o gianulaţie co telor. La secţia I-a furnale nu cesare pregătirii silozului. Gospodă
te peste plan ; la secţia l-a fur timpului ce se consumă cu oca respunzătoare, ceea ce îngreu s-a putut respecta graficul de des riile colective dispun de 23 tocători,
nale, cu toate că în primele două zia staţionărilor, cît şi mărirea nează procesul de prăjire. cărcări din cauză că a lipsit cîn- care 6e află amplasate în flecare
luni ale anului s-a rămas sub încărcăturii şi scurtarea duratei La oţelăria Martin nr. 1 s-au tarul de cînlărit fonia, care a G A C. Ia locurile de însilozare. Toate
plan cu o însemnată cantitate dc de elaborare a metalului. Or. depus eforturi susţinute pentru stat în reparaţie capitală mai locălorile au fost revizuite si repa
fontă, s-a reuşit ca pînă la 1 au după cum arată faptele, cu toa mai buna utilizare a capacităţii mult decît era prevăzut; tot aici rate din timp. Au fost alcătuite, de
gust să se recupereze rămînerca te că se observă un progres faţă de producţie. Aici s-a înregistrat a întîrziat intrarea în reparaţie asemenea, echipele care vor deservi
în urmă şi să se creeze toate de prima parte a anului în aceas in luna trecută o durată medie a a cauperului nr. 4. S-a întîrziat tocătorile, s-au stabilit mijloace de
condiţiile realizării integrale a an tă direcţie, există încă posibilităţi şarjei cu 5 minute mai mică de mult punerea în funcţiune după transport ele. Unele gospodării co
gajamentului anual. Similar se nevalorificate. cît prevede angajamentul ; de ase reparaţie şi a macaralei striper lective ca cele din Aurel Vlaicu, Vi
prezintă lucrurile şi la oţelăria La secţia I-a furnale s-a reuşit menea, greutatea medie a şar dc la oţelăria Martin nr. 1 şi a nerea, Cugir si Orăştie, au Început
Martin nr. 1. să se micşoreze foarte mult opri jei a crescut cu 400 kg faţă de altor agregate, din care cauză însilozarea furajelor. Aici au fost
Toate acestea îşi găsesc expli rile accidentale şi timpul de mers limita stabilită. Numai pe aceste procesul de producţie s-a desfă însilozate deja 700 tone porumb si
caţia în grija sporită care s-a ma redus, s-a reuşit să se ridice tem două căi s-a reuşit să se pro şurat mai greoi, iar productivi secară masă verde în amestec. In
nifestat pentru sporirea producti peratura aerului insuflat în fur ducă în plus 1.000 tone oţel. tatea agregatelor nu s-a putut ri cursul acestei săptămini porumbul a
vităţii muncii. La secţia I a fur nale. Ceea ce se şi vede în rea Dar la această secţie se con dica la nivelul cerinţelor. ajuns în faza optimă pentru însi-
nale productivitatea muncii a fost lizările obţinute în ce priveşte sumă încă mult timp pentru re Există aşadar importante re lozat. Fiind bine pregătiţi, vom pu
mai mare decît cea planificată îndeplinirea planului de produc paraţii. In luna iunie, de pildă, zerve în ce priveşte folosirea mai tea asigura ritmul zilnic de locarc
şi în trimestrul II şi Sn luna ţie. Nu s-a reuşit în schimb să pentru reparaţia vetrelor s-a con raţională a capacităţilor de pro stabilit
iulie, iar la oţelăria Martin nr. se introducă în furnale numai sumat 5,08 la sută din timp, faţă ducţie. Pentru deplina valorifi Pentru obţinerea unui siloz de bună
I, în vreme ce în trimestrul II siderită bine prăjită. După cum de 3 la sută planificat. De ce ? care a acestor rezerve este ne calitate vom folosi în mod deosebit
ne spunea tovarăşul I. Postola- cesar să fie respectate cu stric
s-a realizat productivitatea în Pentru că reparaţiile la vetre s-au Io cocenii de porumb preparatul lac-
che, secretarul organizaţiei de teţe graficele de reparaţii a n-
proporţie de 101 la sută, în luna executat defectuos şi pentru că tobacterin, un litru la 10 kg 6iloz.
bază P.M.R. din schimbul D, cir gregatelor, să fie continuu îm
iulie productivitatea realizată a ca 25 la sută din siderită iese din vetrele au fost exploatate în mod bunătăţit procesul tehnologic şi Acest preparat a $1 fost comandat de
fost mai mare decît cea planifi prăjitoare neprăjită ; bineînţeles necorespunzător. La ce a dus a- să se desfăşoare din partea per către G.A.C. Martinesti, Sibot, Foit
cată cu 2,6 la sută. că pentru aceasta se consumă ceasta ? Un singur exemplu e sonalului tehnico-ingineresc o sl altele. In înohetere vreau să arăt
$i totuşi la Combinatul side cocs în plus, se prelungeşte du edificator: din cauza depăşirii muncă de concepţie la nivelul VEDERE PARŢIALA DIN ORAŞUL DEVA că însilozarea porumbului furajer va
cerinţelor.
rurgic Hunedoara există încă im- rata de topire şi, evident, scade timpului afectat pentru reparaţii N. ANDRONAGHE Foto: V. ONOIU fl terminata în timp de două săptfi-
mlnl.