Page 54 - 1963-08
P. 54
Pag. î ORUMlfl SOCIALISMULUI Nr. 2686
naturale <ss> ip <n> G IE N ID> \
V o l e i Ornat de lingă tine — cihemato-
depozitate la timp Corvinul Deva-Sănâtatea Arad 3-2 (Radio grafal „Grădina de vară"j SERES
cineniato-
Pescăruşul
negru
—
17 AUGUST 1063 graful „Progresul"; In căutniCa co
Recent pe terenul dc Io şcoala mul set cu 15-13 1 Setul următor dă
In raionul Brad sînt condiţii na Cărăstău, unde s-au şi depo pe de cosaşi care să se ocupe pedagogica din Deva s-a disputat prilejul devcncelor sfl se remarce. Programul I: 5,07 Muzici popu morii — cinematograful „,4f. Sado
prielnice şi posibilităţi însemnate zitat aproape 90 de tone de fîn. numai dc această lucrare. O ase jocul retur dintre echipele Corvinul Deşi conduse cu 6-1 reuşesc să ega lara,- 5,20 Emisiunea pentru sote, vcnnu": Van Gogit — cincmatogm
pentru creşterea şi îngrâşarea cei din Ribiţa, Rişca, Lunca şi menea acţiune e în prezent cu Deva si Sănătatea Arad. tn cadrul leze la 13-13 si să ctstige setul cu 5.30 Piese distractive,* 6,07 Mu ful „Grădina dc vară": ORAS'Î lt,
animalelor, în special a bovinelor. din alte unităţi agricole din ra atît mai posibilă cu cît în majo ultimei etape a fazei de zonă e 15-13. Setul trei este clşligat de Să zică tnterpretală de fanfară; 7,10 Noapte necruţătoare cinematogra
Printre acestea se numără şi exis ion. ritatea gospodăriilor agricole co campionatului dc calificare tn ca nătatea cu 15-6. iar setul patru re Melodii populare interpretate la ful „V. Roaită" ; Poveste nor
tenţa unor întinse suprafeţe cu De menţionat însă că deşi re lective, campania de trcieriş se tegoria A Ia volei. Meciul care avea vine echipei Corvinul cu acelaşi diferite inslrumenle; 7,30 Sfatul dică — cinematograful ,.Linea
fineţe naturale situate pe Valea coltatul finului s-a făcut pînă în apropie de sfîrşit, eliberîncluse să decidă formaţia cîsligătoare a scor. Ultimul set a fost cel mai dis medicului; 8,06 Cîntă corul Ra- ra ; Intnnrce-te — cincmat >
Crîşului Alb cît şi pe poienile de prezent în proporţie dc 95 la prin aceasta o însemnată forţă fazei de zonă a constituit o pasio putat si echilibrat. lată evoluţia diotelevizhmii; 8 30 Dansuri sim graful „Grădina dc vară" ; HA
dealuri şi alpine. Se ştie că în sută. nu acelaşi lucru se poate de muncă şi mijloace de trans nantă luptă sportivă mult aplauda scorului: 4-0 pentru Sănătatea. 7-4, fonice; 9,00 Roza vînturilor; 9.25 JE G : Vacanţă la mare — ci
situaţia în care aceste l'îneţe sînt spune despre strîngerea lui din port. tă de cei peste 300 de spectatori. 14- 13, pentru Corvinul. Intr-un final Muzică populară; 1000 Opera nematograf al ..Populai'': Uit Al)
recoltate în timpul optim şi depo brazde, transportul şi depozitarea In ceea ce priveşte transportul Echipa Corvinul. încurajată frenetic dramatic Corvinul cîştigă setul c\i „Grădinărită din dragoste" de Emitenta e.u aminti) i — t iarmaln
zitate în bune condiţiuni, ele pot acestuia. In unele gospodării agri finului la grajduri se poate iniţia dc public, inccpc jocul puternic, in 15- 13 si cu aceasta meciul. Partida Mozarl; 10,30 Muzică uşoară graful ..Steaua roşie": EONI'. A
avea o valoare nutritivă ridicată, cole colective ca cele din Brad. şi întrajutorarea între gospodării, primul set conrlucînd la un moment a fost condusă corect de nrbilrii Li- 11.30 Muzică populară din Mol Căpitanii lagunei albastre — ritm
apropiată de cea a nutreţurilor Mesteacăn, Tebea, Baia :l2 Cr;ş iar acolo unde sînt posibilităţi dat cu 12-6 Se părea că echipa ară- viu Ciulea (Tg. Mureş) si Dinu Ni- dova,- 12.20 Iu săli $i pe stadi matagrnfal ..Minând": TI.1CŞ
concentrate, constituind astfel etc. această acţiune a rămas în se poate apela şi la întreprinde dană va fi o victimă sigură dar.. colau (Bucureşti) Echipa Corvinul oane,- 12,30 Muzică uşoară; 14,00 Cind copacii emu mari — ciuroi'i
alături de siloz, un furaj de bază urmă, cu toate că şi aici mijloa rile economice din raion care dis contrar aşteptărilor oaspetele re (antrenor luîiu Nagy), merită feli Conccrl dc estradă; 14,35 Muzică tografift ..V R o a i t ă Z I M VA
în hrănirea animalelor pe timpul cele de transport sînt în număr pun de mijloace de transport. montează handicapul $i cJsligă pri citări pentru performanta oblinulă. din operele; 15,00 Din cîniecclc Telefonista — cinrn*ilo«r>flnl
iernii. suficient. Ca urmare, finul se Toate aceste măsuri sînt ne si dansurile popoarelor,- 15 30 ..Muncitorul": IEI A: A fiul piir-
Clntece fie Teodor Bfalu;
16.15
Apreciind valoarea acestor fi usucă prea mult, sau este expus cesare în scopul asigurării unor Fotbal Vorbeşte Moscova: 16,45 Tango- tenul meu — r.inrmaioiralal ..Oh
SUS
Dnja": APOl.DUf.
DE
neţe naturale, Consiliul agricol la ploi, pierzîndu-şi astfel din va cantităţi sporite de fhraje, con Aurul Brad—Şliinja li Craiova 5 -0 (3 -0 ) url: 17,30 Cu microfonul tn mij Pentru an zimbri, senin — rinr
raional şi conducerile gospodă loarea sa nutritivă. diţie de care depinde în cea mai locul artiştilor amalori; 18,00
riilor agricole colective au luat Consiliile de conducere ale gos mare măsură buna hrănire a ani A fost un meci plăcut, presă pe merit. A arbitrat nesatisfăcă Program muzical penlru fruntaşi malngrafnl .23 August.1'; VOI
din Viinp măsuri pentru ea pa podăriilor amintite cît şi sfaturile malelor şi astfel sporirea pro rat cu faze spectaculoase Bră tor Gheorghe Codrcanu (Brad). tn producţie din Industrie şi CAN : Tnulă lumea e nrvi» n>utâ
ralel cu campania de recoltat populare respective au datoria ducţiei de carne, lină, lapte etc. denii, superiori clin punct dc ve HOREA POPA agricultură; 19 00 In pas cu şli- — cinematograful „Grădina dr
şi ircicriş să se desfăşoare şi să iâ toate măsurile pentru ur I. M. dere tehnic şi tactic au învins corespondent întn; 20,10 Album dc românie ; vară": CAf.AN: Ţarcul — ritm
acţiunea de strîngere şi depozi gentarea acţiunii de strîngere, de 20,25 Seară de dons; 21.15 Car malngraful ..Grădina dc vmu ' .
tare a fîncţelor naturale. Astfel, transport şi depozitare a finului net plastic; 21,25 Program ponlru STREISINGEORGIU: Noua fu i'-
buna organizare a muncii a per la grajduri. De asemenea, se im Iubitorii muzici i populare,- 22.25 lcnă a tatii — cinematograf ut
mis ca pînă în prezent, pe ra pune a se trece de urgenţă şi la In timpul liber Muzică de dans.
ion, să se recolteze finul de pe cositul fîneţelor de munte, care „Grădina dc vară*.
10.152 ha, din cele 10.676 ha exis au ajuns deja în faza optimă de următoare să atragă şi pe alţi to dru Felea, cantaragista Maria @inem a
Sînlem in perioada cea
mai
tente. In această direcţie s-au recoltare. Aici trebuie mobiliza frumoasă a anului, cînd crestele varăşi ai lor de muncă. Astfel, Lucian, brichctatorul Andrei Loy, Qîufotin
evidenţiat colectiviştii din comu te toate forţele, formîndu-sc echi semeţe ale munţilor, minunat îm muncitorilor, maiştrilor şi ingine maiştrii Traian Moldovan şi losif 17 AUGUST 1965 nteieoi'ofoqic
podobite cu floră alpină, sînt lo rilor dc la secţia brichetai, li s-a Filimon, inginerii Jcrea Ioan dc DF.VA : Viafa fără chitară
curi de atracţie atît pentru local alăturat colectivul de la atelierul la laboratorul CTC şi Mihai Tu- — cinematograful „Patria" : Via PENTRU 24 UKE
dor de la brichetaj, funcţionarii
de întreţinere electrică, celor de
tul sadului — cinematograful F. Sir-
Roci bogat în magazii nici, cît şi pentru numeroşi ex la administraţie li s-au alăturat Adalbcrt Pctli, Maria Vesa, Cor j u Omul eu două fe(e — cine Vremea se menţine nestahllâ cu
cursionişti din toată ţara.
cerul temporar noros zi*M, etnd
matograful „Grădina dc vară"
Respectînd prevederile contrac cei de la gospodărie, astfel că re nelia Bacs, Dumitru Peşcan şi HUNEDOARA: Estrada, estrada— se vor semnala averse rfe ploaie
mulţi alţii.
Pe banda de hîrtic a maşinii Pentru ase evita aglomerările tului colccliv, comitetul sindica pausul duminical este petrecut cu cinematograful „Victoria"i Estrada, tnsotlte de descărcări electrice.
Cu toate acestea, pentru petre
de calcul dc Ia baza dc recepţie sau stagnările, la baza de recepţie tului de la Preparaţîa cărbunelui tot mai mt’Ufi plăcere de către cerea timpului liber după o sâp- estrada — cinematograful „Grădina Viului va stitlâ moderat ni inten
se aştern zilnic cifre dc ordinul s-au luat măsuri să se lucreze pe din Petrila acordă o deosebită tot mai mu |i salariaţi în mijlo tămînă dc lucru, nu sînt folosite de vară1'; SI MERI A Inelele glo sificări temporare $i locale din
zecilor şi sutelor de mii. Aceste două schimburi. De asemenea, atenţie organizării timpului liber cui naturii. pe deplin toate condiţiile existen riei — cinematograful .,/. Pintilic; siuf-vest. Temperatura va H cu
cifre reprezintă cantităţile dc pentru toate gospodăriile agrico al salariaţilor. Nu puţine au fost De la aceste excursii nu lipsesc te. Se pot organiza excursii co PETROŞANI: Pescăruşul negru — prinsă ziua Intre 27 şi 33 grade,
cereale care intră în magazii, la le colective din raion au fost asi excursiile organizate în acest an componenţii formaţiei dc muzică cinematograful „Al. Sabin“ ; Pc Iar noaptea Intre 14 $t 20 grade.
lective cu un număr mai marc
fondul centralizat al statului. In gurate mijloacele de transport de către comitetul sindicatului uşoară şi populară a întreprinde de participanţi şi prin O.N T. pen armele bandei — cinematogra
tre timp, pe cele 16 guri ale ma necesare, iar în timpul liber în dc aici. In primele şapte luni ale rii. Printre aceştia se află şi mais tru vizitarea locurilor şi monu ful ,,7 Noiembrie": ALRA IU- PENTRU URMĂTOARELE
gaziei curg intr-un şuvoi neîntre sprijinul colectiviştilor au venit anului, au fost organizate 12 ex trul Petru Stoica, dc la secţia mentelor istorice sau a staţiuni UA: Lanterna cu cmintiri — cinema 3 ZILE
rupt boabele aurii ale recoltei cu mi jloace de transport şi unele cursii la cabanele Parîng, Rusu, uscătorie, care a devenit bine lor balneo climaterice din regiu tograful „Victoria" ; hilte două iu Vreme nestabilă favorabilă ploi
Voievod şi Auşel, la care au par
din acest an. Alte zeci de care întreprinderi din raion ca F.C. ticipat peste 200 de salariaţi. cunoscut întregului colectiv de ne. Aceste excursii pot fi combi biri — cinematograful „23 August' lor locale.
rezultatele
pentru
preparatori
şi maşini încărcate cu rod bogat Orăştie, U.M. Cugir, autobaza La început numărul participan bune obţinute in producţie de nate cu manifestări cultural spor-
îşi aşteaptă rîndul la rampa de Î.R.T.A. etc. Ca urmare, graficul ţilor la excursii a fost mic. dar schimbul pe care-1 conduce, cît tive şi în felul acesta pot fi mai 5ZSHSZSB5ZSZ SH5ZSZ5TZ5H52 575252 aSZ 525252 52SZ5Z5Z5aS2 515Z5Z5Z5Z5E 5ÎS ttS? 5EÎ2SZ
descărcare după ce în prealabil de transport şi preluări se respec izvoarele reci, clocotul sacadat al şi pentru felul în care ştie să plăcute, mai recreative ; ele pot
umîdomctrul mînuit cu pricepere tă în întregime, ritmul de pre pîrîiaşelor care şerpuiesc prinlrc minuiascâ claviatura acotdconu contribui la cunoaşterea mai în t A U T O B A Z A T R A N S P O R T U R 1
A U T O B A Z A T R A N S P O R T U R I I
de către laborantul Ioan Bogdă- luare pe zi ajungînd şi la 165 văile munţilor( minunatele ta lui. deaproapc a frumuseţilor regiunii
tone La excursii au participat mun noastre.
nescu şi-a spus cuvîntul. Intr-un blouri naturale „pictate" cu atîta
La această bază au început în îndemînnre de natură, i-au îndem citori evidenţiaţi ca lăcătuşul Pa GH. ECOBESCU A U T O D E V A 1
alt sector, pe platformele special
prezent şi preluările de Ia gospo nat pe excursionişti ca în sîmbata vel Butuza, electricianul Alcxart corespondent 01
amenajate se lucrează de zor la p
dăriile agricole colective situate ongojeazâ taxatori pe autobuze
solarîzarea şi lopătarea cantităţi ki
în partea dc munte a raionului î > !
lor de cereale care nu au îndepli c: §
nit condiţiile dc umiditate,.. unde datorită condiţiilor clima -:>f‘
terice mai nefavorabile, campania
Sînt activităţi specifice care se sâ posede ca studii 7 clase, şi sâ nu f
desfăşoară în aceste zile la baza de recoltat şi trcieriş a început
mai tîrziu. De menţionat că pen
de recepţie din Orăştie. Conside- ;j fi suferit condamnări penale. Cererile se ijj
tru a evita transporturile inutile,
rînd acţiunea de predare către
baza de recepţie a luat măsuri s! înaintează la sediul Autobazei din Deva î
stat a cantităţilor de cereale con
trimiţînd la aceste gospodării
tractate ca o datorie patriotică, oj strada Kogălniceanu nr. 27.
lucratori ai săi care sa stabilească
colectiviştii din raionul Orăştie
la fata locului gradul de umidita
au luat măsuri ca acestea să Să fie din regiunea Hunedoara.
te al cerealelor. In acest fel, în
ajungă cît mai repede în magazii.
bază intră numai cereale cores ZSÎSZSSZSîKSBSZSSSESaSBSÎSJSZSBSKZ&SîSaSÎSWasaSZSÎSîSHSjSSSîffUÎSaSîSî
Chitanţa nr. 1 au obţinut-o în
acest an colectiviştii din Pricaz. punzătoare care pot fi conservate
De altfel, ei au fost şi primii pe în bune condiţiuni.
Acestea sînt cîteva din activi
raion care şhau achitat in între TRUSTUL AURULUI BRAD
tăţile ce se desfăşoară în aceste rrlmul conUd
gime obligaţiile contractuale. Lor cu apa ştrandului
zile la baza de recepţie din
le-au urmat în ordine colecti
Orăştie pentru ca rodul bogat al de la Geoaglu băl Exploatarea Ateliere Centrali Criţclor
viştii dih Orăştie, Căstău, Geoa-
ogoarelor să ajungă cît mai re e plăcut.
giu, Spini, Băcăinţi şi din alte pede in magazii. foto: V. ONOIU
comune ale raionului. I. MANEA c u sediul Tn c o m u n a C rlşclo r
a n g a je a z ă d e u rg e n ţă
O întrecere susţinută
— Strungari în metal
întrecerea patriotică pentru tot treţineri de drumuri, străzi, zone
îfiâi bună gospodărire şi înfru verzi şi parcuri. In primul se
museţare a oraşelor şi satelor mestru al anului, la acţiunile de încadrarea se face pe bdza probei
regiunii continua să se desfăşoa muncă patriotică au participat
re cu însufleţire. La îndemnul peste 987.000 cetăţeni de la oraşe de lucru.
deputaţilor tot mai mulţi cetă şi sate. Ei au prestat un volum
ţeni din regiunea noastră parti de peste 4.110.000 ore munca pa
cipă la acţiuni de muncă patrio triotică, executînd diferite lu Doritorii se pot prezenta zilnic la servi
tică pentru construirea unor crări a căror valoare depăşeşte
obiective social-culturale, la în 9.360.000 lei. ciul personal intre orele 7-15.
CONDIŢII : absolven|i de şcoli profesionale»
sau calificare fa locuf de muned.
Viaţă nouă pe meleagurile
? In trecut, falnicele puduri ale Oafa sr difuzează in fiecare zi tival bienal de teatru „1. L Cnra- raion. In trecut oraşul nu a cunos pc celelalte văi ale raionului Nc Ministerul Minelor şl Energiei Elecfrice
î mumiilor Scbeţ cădeau sub tăişelc peste 1.000 de ziare, reviste fi alte giale", pune in scenă o nouă piesă, cut nici o h uns formare PnncAvdt'lt: Uftcaptă, în fiecare sat, neînchipuit Trusful Minier Deva, Grupul şcolar rtiinief Deva
aht-uccind
securilor,
nesfbjitc
in
publicai ii...
plute pc rin in jos Brazii şi sic- închinată zilei de 23 August Citim fabrici ale oraşului (una dc cheres dc multe realizări.
Intr-adevăr, dacă in anii regimu un articol In gazeta de perete. Re tea. ana tic pielărie şi o (datorie de Cîteva cifre raportate la înfăptu
jrthi. (agii fi ulmii se transformau lui burgbezo-mofierrsc tăietorilor dc dăm doar cîteva cuvinte : „ azi, hambar.) an lucrai pină la nciionrt- irile din raionul Sebeş iu anii pu S P E C T
th aur iii pungile capitaliştilor. Tu-
păduri din inutilii Sebeşului li s-ar în salul nostru siot 415 aparate dc lizurc aproape eu acce>/şi (> oducti- terii populare înlocuiesc cu uşurinţă
(elorii de păduri fi plutaşii, locui fi spu; că nu peste mulţi ani în radio, adică aproape la fiecare vitale ca la înfiinţare. P.iAvnii ;,// }i fac dc prisos orice alte comenta Grupul şcolar minier Deva, str. Horea nr. 201, telefon In-
torii satelor de pe aici nu lăsait to tei 9 organizează concurs de admitere in anul I Şcoala pro-
punctele de exploatare aparatele tic casă aveau nevoie de investiţii Mina dc rii Din IW0 fi pină in prezent
porul sau lapina din mină dâ di radio vor face să răsune codrii dc In dramul nostru iutiinim. in con lucia era foarte ieftină aproape două mii tic ţărani colec fesională pentru anul şcolar 19 63—1964.
mineaţa pină seara MESERII :
cintere, ră lamina electrică se rm tinuare. comuna Petreşti. De nici — Astăzi, nc spune Ana Drăgbici. tivişti fi-au construit casc noi: 4.500
— Mămăliga era „fMnca" noastră căţăra piuă in creierul munţilor pornesc în fiecare zi Spic tipogra ajutor dc maistru la bidinea ..Sebe şi-au. cumpărat aragaze, 5.000 aa — electricieni de mină;
cta dc toate zilele, — ifi aminlcflc (vezi cabaHefc Tău şi Oaşa). că aici fiile patriei sale de tone de birlic şul1', productivitatea muncii in in- aparate dc radio, numeroşi colecti — mecanici de mină ;
nn băl rin muncilor forestier. Coli vor exista magazine ca la ataşe. Sate dc caiete pentru şcolari După treprinderea noastră a crescut ca vişti tiu cumpărat maşini dc cusut — preparatori de minereuri;
bele din bir ne nc serveau dc casă, \nedici, că sc va munci mecanizat, naţionalizare. Fabrica ../ Mai" şi-a 77 la sală fată dr producţii'. '. .‘I. a (numai în Apoldnl dc Sus sînt peste — electricieni centrale, staţii e lectrice;
frwKa uscată drept aşternut, iar cu funicafarp, fierăstraie mecanice daldnt producţia prin construi) p i dc atinsă înainte dr ana! na[]n:m)i-.ă- 500 de maşini dc cusut, a fiică lot — electricieni staţii şl reţele.
Ifarii împăturiţi fi opincile drept fi tractoare, fiecăruia i-ar fi fost noi srctii fi prin modernizarea ce rii tn ultimii ani fabrica de * io- atilrn cile familii dc colectivişti), Se primesc absolvenţi ai ş colilor elementare de 7-8 ani în
perne Asistenţă medicală pentru tă gCcu să creadă. Mul fi dintre ei nit lor vechi rafii şi tricotaje s-n dezvoltat mult. ninşi ni dc spălat rufe etc. S-nu vîrstă de 15-18 ani pentru mes eriile : mecanic de mină şi elec-
ietorii de lelinte f Nici nu era cu apucat insă să trăiască aceste minu fn ofiii regimului burgbezn-mnşic- Numai în 1957 aici aa intrat in construit 11 scoli dc 8 ani, de 7 şi trician de mihâ, iar pentru ce Ielalte meserii se primesc ti-
noscută o asemenea noţiune. Mnli- nate ziic. tcsc In l'rfrrsti existau doar rilcvn funcţiune ă bale noi datate rn ma de 4 ani. 16 cămine culturale, 9~> nerl în vîrstă de 14-16 ani.
eul se afla la Srbcf. la 00 dc hm aparate dc radio. In casele unor şini moderne, dc CCa mai înaltă /Ic hm /Ic dramuri. 35 dc poduri, 25 înscrierile la examenul de admitere se fac între 15-30 au-
pe care trebuia să-i străbaţi pc jos... Pe ttu, f£ră pfufe chiaburi Acum, aici sini peste 000. pmdactivitnte... de sate au fost electrificate. gust 1963 Ia secretariatul şcolii în baza unei cereri însoţită de
Cei mai tineri muncitori fores Coborim dc ia izvoarele Văii S( aparate dr radio Gospodăria agri Aceleaşi înnoiri radicale le-an Puterea economică a celor 38 dc următoarele acte :
tieri din aceste locuri ascultă dese- beftdui. Nu pe plute pentru că rli colă cnlrctivă transformă viaţa salu nmoscul in ultimii ani fi celelalte gosp/ulării colective se măsoară si 1. Certificat dc naştere (co pie legalizată)
mi scara, în cluburile cabanelor, lui ca fiecare zi. întreprinderi ale oraşului. Spre exem ea in cifre concludente : 11305 ca 2. Certificat de studii (ori ginal).
mai lovesc doar tar ţărmurile ţiu
asemenea povestiri Ei an avut fe lui. TtnHcînmile fasonate al copa — Ea. povesteşte hăt rinul în^ri ii plu Fabrica de fiiclănic ..Simian pete bovine, 23 230 ovine, 7MO por 3. Certificat de sănătate eli berat de dispensar, spital sau
ricirea să nu cunoască viafa părin lor de animale Clignr Vasin. riduri Bănuiţi:/" şi-a mărit in ultimul timp cine etc. S-an construit 05 tic graj policlinică, în care se va specif îca rezultatul analizei singelui şl
cilor trec de acum In viteză pe dea
ţilor lor dreit din auzite. Sub ochii supra capetelor noastre ca triste ni înţeles, am fost dc ciad mă producţia dc 4-5 ori fată dc anul duri. 19 saivane. 11 muicrnităfi pen al radioscopiei pulmonare.
lor, pe Valea Sebeşului a înflorit o ştia „bogaC. Cind eram capii în 1943 (valoarea producţiei globale a tru scroafe. Examenul de admitere se ţine între 1-10 septembrie 1963
nave aeriene. Funiculatelc nit im
viată nouă Iată ce \>a răspunde plozii pădurile. Pohiitli pe jos pen grijeam peste 100 de vite. 1 mm crescut ca 008,3 la sală iu 1900. Viata culturală a raionului 7 Des după cum urmează :
aproape orice copil din satele aces tru a odmiră th voie tot ce ne in- îngrijesc lot corn atilrn Ca nji'oare fa(ă dc anul naţionalizăriiJ, Apoi. fac ea vorbesc cele 199 fie formaţii Vizita medicală se face în zilele de 1-2 sept. 1963.
5 tei văi învăţă! and ui său, dacă va aln sofia şi cele două fete. în oraş s-au construit in ultimii ani artistice, cele 200 de mii dc volume
»• conjnota. Nu departe o fă bl iţă ne Probele scrise între 3-4 se pt. 1963.
i fi îritrCbat : GHgor cade eVcva clipe pe goţ o casă dc cultură, blocuri moderne. de curii răspUulite in bibliotecile
f o — Cifr cabane stan astăzi la dis indică: satul T.az. Inlilniin nlftc lo ilor i, apoi continuă. S-an asfaltat numeroase străzi. Şi, săteşti. Despre acelaşi lucra ar mai Probele orale între 6-10 se pt. 1963.
poziţia tăietorilor dc lemne Y calnici cunoscuţi. — $ti(i tll primcaiii pentru că ca fiecare zi. oraşul matinuă putea vorbi cele 33 cinematografe Examenul de admitere con stă în următoarele probe:
— Ce mai c nou pe la voi f îngrijeam timp de un an Vitele bo — limba rominâ — scris şi oral.
— 55 dc cabane confortabile. — Cum, nu vede(i ? schimbe înfăţişarea devenind tot săteşti şi îndeosebi, cri aproape 400 — matematică — scris şi oral.
Aproape fiecare dintre ele dispune Iii snt s-a aprins, nu de mult, ierului? Un tind de haine ca sim mai frumos, tot mai bogat dc mii de spectatori ai filmelor pre din materia prevăzută în programele de învăţăinînt din
de a paiaţe dc radio. brie fi mitica te 1h traistă. De la zentate în anal trecut. cile alte clasele V-VII.
— Cifr biblioteci sc găsesc aici, pentru prima dală, lumina electrică G. A. C. am primit tn anul hccut Pe foaie văile cifre n-ar putea, pi in graiul lor la
Candidaţii care pînă in uit ima zi de înscriere iui au pre*
in tnunt'i ? Mergem mai departe. Salul Săs- pentru cele peste 1.100 de zile conic. să vorbească despre noile fru zentat toate actele nu vor fi primiţi la examenul de admitere,
Am notat doar in fugă cîteva as-
— 17 biblioteci volante cu cileva ciori. La noul cămin cultural se fac muncă efectuate Împreună cu fami peete flin viaţa nonă a tăietorilor de museţi şi bogăfit ce se (uure.se zi Pe timpul examenului de admitere sc asigură masa şl ca-
lia, mai bine de 5.0(10 lei. 2.300 Itg
mii de volume. In parchete se tri intense pregătiri. Echipa de teatru dc zi, sub conducerea partidului
de gria. 1.500 hg de struguri şi păduri, a ţăranilor colectivişti, a zare in limita posibilităţilor, c onlra cost.
mit in frei nianCnţă ziare şi reviste. a tinerilor colectivişti, care a luat cile altele... muncitorilor ile fie Valea Sebeşului nostru, pe meleagurile Sebeşului. Lămuriri suplimentare se d au de către secretariatul şcolii
Numai in sectorul de exploatare premiul II la cel de-aî lll-lea fes lată şi Oraşul Sebeş, reşedinţa de Firesc ar fi să pornim dc acum j» LAL ROMULUS între orele 7-15.
* / A W . V . % ^ V . V . V . W . V . % % W . V . V . W . V . V . V A S V . V « V i V . V . \