Page 55 - 1963-08
P. 55
Nr. 2686 P a * 3
Aprovizionarea cu materiale — factor
Vulcan. Oraşul care altădată Ir ăla in paragină şl mizerie renaşte cu
flecare an. Pe străzile oraşului au apărut noi blocuri de locuinţe care
asigură conlort numeroaselor faini Iii de mineri mulaţi in case noi. In hotărîtor în bunul mers al producţiei â
Vulcan se construieşte neîncetat. Şl In acest an sarcina de a construi
noi blocuri de locuinţe a revenii şantierului nr. 10 at T.R.C.H. din Pornind <Jc la faptul că asigurarea zării volumului cantitativ de betoane ws
Vulcan. Colectivul de muncitori, In gineri şl tehnicieni de aici, va tre- şantierului cu maleriale este tn esenţa si zidării planificat. De asemenea, în 4 0
bul să dea în lolosintă oamenilor muncit 366 apartamente. In plus, un factor primordial în buna desfăşu luna Iulie din cauza lipsei de vane
şantierului îl revine şl sarcina de a executa un volum mare de tu- rare a procesului de producţie, con pentru punctul termic, radiatoare
crărl edilitare alerenle noilor bloc uri ce se construiesc, ducerea şantierului a acordat o deo căzi de baie pentru blocul 1, vinacel
Pentru realizarea acestor oblec tive se cer elorlurl deosebite, o sebită importantă acestei probleme, pentru faţade s-a ajuns ca la o serie
muncă rit mal bine organizată. De spre modul cum a decurs munca in încă de la începutul anului tn ca de obiective «ă se lucreze în sal
primele 7 luni ale anului am soli rilal părerea unor tovarăşi din ca drul şantierului s-au întocmit grafice turi La Insistentele conducerii
drul şantierului, lată ce ne nu reia lat el. şantierului, f/iovile pe lingă truat, o Pentru oamenii
de aprovizionare cu maleriale, pe
parte din accsle materiale ne-au so inunrvl din Vulcan
baza proiectului de organizarea şan
sit dar cu mere tntîrrlere. se ridică noi blo
tierului, care In prealabil au fost dis Conducerea trustului ne cere rea cări de locuin(e.
V o m m obiliza forţele aprovizionare şi tehnologic din trust. lizări cît mai bune. Si este binre că în fotografie; As
cutate si analizaie de către serviciile
întregului colectiv Graficele aminiile an fost întocmite procedează asa. Dar avînd în vedere pect al blocului
trei, cu 50 sparta*
pe sorturi de materiale afinai şi tri
faptul că aprovizionarea la timp a
mestrial. in funcţie de obiectivele ce şantierului cu materiale este un lac- mente care se gă
In trimestrul 1 al anului colec împreună cu cîic un tehnician, trebuiau prcdale conform planului de seşte în construc
tivul şantierului nostru a obţinut au fost repartizaţi să îndrume şi stat. (or bol Ari lor, de care depinde bunul ţie.
rezult ale cu mult sub posibilită să sprijine munca la blocurile In cadrul şantierului la flecare în mers al producţiei, considerăm că . -y
ţile sale. Pc şantier sau manifes unde lucrările decurgeau anevo ceput de lună se stabi'.rso planuri este necesar să fim sprijiniţi tn acea
tai o scrie de greutăţi şi lipsuri ios. operative de muncă in baza cărora stă problemă. La Trust, la serviciul 4- ffls,
de ordin intern, care au frînat La 12 iulirc a.c., intr-o adunare se întocmesc lisle cu necesarul de de aprovizionare exl6ta grafice de
desfăşurarea în bune coiidiţuim generală lărgită s a analizat acti materiale Loturile, in funcţie de ne
a procesului tehnologic. Re/ultale vitatea desfăşurată dc întregul cesităţile ce se ivesc, se aprovizio aprovizionare cu maleriale pentru fie
sun posibilităţi s-au obţinut şi şantier în trimestrul II. Ca ur nează săptămîna! si zilnic cu diverse care şantier tn parte Rămfne «loar
<a urinare a (aptului că organi mare a îmbunătăţirii activităţii materiale. Acest lucru se poale spune ca ele să fie urmărite cu răspundere
zaţia de baza a desfăşurat o ac s-a scos în evidenţă faptul că pe în principiu despre modul cum «e iar şantierelor s3 li se livreze ma
tivi late slabă Jn această perioa linia creşterii productivităţii mun elerluea/ă aprovizionarea pe şanli'o- terialele necesare Io timp.
dă organizaţia de bază n-a avut cii s-au obţinut rezultate Ini rul nostru, Dar să vedem ce s-a
in atenţia sa cele mai importante moase. Comuniştii, prin realiză realizat practic. IOAN MUNTEANU
probleme ale şantierului. In sco rile obţinute dc brigăzile con Se poate aprecia că în generat apro rcceptîoner de maleriale
pul realizării planului n-au fost duse de ei. s-au situat in primele
ănlrenale loatc forţele, iar mun rînduri. Insă cu prilejui analizei vizionarea a decurs în bune cornii-~
linni. Pe şantier cu sosii ritmic că
că politică de masă sa desfăşu s-a reliefat faptul că sarcina pla rămidă. nisip, balast, var. cimcnl, ra
rat slab. Activul fără de partid, nificată la piciul dc cost a fost teavă «le loilc tipurile In aceasta pri- Condiţii asemănătoare - e
diatoare pentru încălzirea centrală si
agitatorii, ncliirul îndrumaţi co cu mult depăşită, din cauza lu 6
respunzător au muncit cu slabe crărilor de slabă calitate şi a vinlă nu avem nimic de obieclat. 3
rezultate. Hotărîrilc elaborate cu slabei gospodăriri a unor mate Atil timp cil n an los| necesare alte
prilejul diferitelor adunări gene riale. Deşi s-au trasat sarcini în materiale lucrării»» nu decurs în bune
rale, în care s-a analizat acti aceasta privinţă, atit conducerii condiliuni. Dor riml blocurile I, 6. 7 Cînd munca e bine organizată PosibiSifăfi insuficient foSosife
vitatea desfăşurată pe şantier, a- şantierului cit şi unor comunişti, au fost ridicole pînă la terasă lucră
veau un caracter formal. ele n-au fost duse loial la înde rile au slannal «Pn lipsa prafului hi Se obişnuieşte la noi pe şa nlier, şi este im lucru cît sc Brigada de zidari coiul usă de luau Gruian munceşte
Situaţia creată pe şantier în plinire. De al tic), sa arătat că sar «Irofob PPI.IV Livezeni ne-a livrat poate dc bun, ca la începutul fiecărei luni dc activitate să sc in prezent la blocul 3. Este for mala în marc parte din tineri
primele trei luni de activitate, re cinile trasate nu au fost urmărite acest material cu circa 30 zile înlir- facă cunoscut echipelor şi brigăzilor ce sarcini dc plan ic re cu o mare capacitate de muncă, Dar cauţind in foile de acord
zultatele nesatisfăcătoare obţinu cu atenţie ceea cc considerăm că z.iere. Deasemenea, I P l.P. I ive/eui vin. In funcţie de acest lucru îmi organizez numea în cadrul ale acestei brigăzi sc conslată că în lunile iunie şi iulie, sar-
te nu i-au mulţumit pe comu este o mare deficienţă în munca ne a produs unele greulăli şi «lin brigăzii de zidari tcncuilori de laţadă pc care o conduc. Pen ci ni le dc plan n-au fost îndepl inilc dccîl în proporţie de 88 la
nişti. Pentru îmbunătăţirea acti biroului organizaţiei de bază. Dc cauza nelivrării la timp a plăcutelor tru ca fluxul tehnologic sf» decurgă normal mă ocup cu aten sută şi respectiv 89 la sulă. Din punct de vedere cantitativ, re-
vităţii de producţie, biroul orga asemenea, s-a scos în evidentă de bclon pentru terase. Deşi rre-au ţie de aprovizionarea cu materiale. In baza sarcinilor repar zuIla că brigada, caic este for inată din 12 zidari, a realizat
nizaţiei de bază a recomandat faptul că nu toţi constructorii f«>sl livrate cu înlîrz.’crc ele sufereau tizate cu îmi întocmesc liste complete cu necesarul cL: ma în accsle luni doar cîle 320 340 m c. dc zidărie, fală dc 400 m.c.
conducerii administrative să re şi-au mobilizat forţele în scopul teriale pe timp de 3-4 zile sau chiar o săptămîoă. In acelaşi cit era planificat. Cure să fie cauzele că brigada sc află de
partizeze pe cei mai buni comu îndeplinirii sarcinilor de plan. ş; rfin punct de vedere calitativ Erau timp urmăresc cu maximum dc atenţie modul cum cjierile două luni în această sil naţie ?
nişti la locurile importante ale In general, ca urmare a îmbu fragile fiindcă n-au fost vibrate cu noastre, in aceaslă privinţă si nt onorate. Am căutat în per In primul rînd cci ce num cesc la blocul trei, cu 50 a par
producţiei, în fruntea unor bri nătăţirii muncii politice, activita alentie şi nu erau suficient «le uscate In mente au inliinpinat o scrie ii e greutăţi. Cea mai mare difi-
cît
mai
depozitat
manentă ca materialul necesar să
fie
găzi. tea desfăşurată pe şantier a cu Gea mai mare greutate om înlîm- aproape de punctele de lucru. In felul acesta evităm o serie cultatc au întimpinat-o în pnv in|a aprovizionării cu lisii p.e-
Ca urmare, Ioan Măndoiu, noscut o înviorare. Totuşi încă pinal-o insă «lin cauza lipsei de fisii de timpi morţi, necesari deplasării după materiale, iar pro labricaic. Dc aceea, de multe ori ei au fost nevoiţi să lucreze
Constantin Calotă, Vasile Teodo- ^ mai persir-tă unele deficiente pe prelabricale «le tipul F 30-0 si F 30-14 in sat lini, inregi slrind stagnări pînă la 12 zile. De asemenea
rescu, zidari, Gheorghe Neagoîe, rare ne străduim să* te înlăturăm. necesare pentru planşeele':</e rezis cesul de producţie decurge rit mic. "Uneori se mai întîmplă ca ‘ nici mortarul nu li se aduce Ia timp, iar atunci cînd sînt apro-
macaraua ce deserveşte blocul la care lucrăm noi ca şi un nft -
tentă. In luna martie cînd se lucra
dulgher, Nicolae Nistor, fierar Dorim ca prin exemplul nostru, vizionaţi, cantităţile sînt mici şi sc epuizează repede. Condu*
betonist au fost trecuţi în frun al comuniştilor, să mobilizăm în din plin la blocurile 1, 2 si 0 o-pro bloc vecin, să fie pica mult solicitată spic sfirşitul orelor cerea şantierului, care cunoaşte situaţia, n-a întreprins nici o
dc program. Pentru ca a doua zi oamenii din brigadă să nuntă
tea brigăzilor şi repartizaţi pe tregul colectiv în scopul îndepli vizionarea cu fisii s-n făcut cu in munci din plîn. rămln peste orele de program cîle 20 50 mi măsură practica pentru ca şi această brigadă să fie ridicată
la niv elul celor fruntaşe. Pil ic uitaţi serioase
obiective. Tuturor membrilor şi nirii sarcinilor de plan. termitente. iar lucrările au lost oprite se manifestă şi
candidaţilor de partid li s-au tra DUŞAN ARBAZANOV1CI cile 4—5 zile. Arest lucru a dim In nute pentru a ridica mortarul necesar muncii pentru a doua zi în cadrul brigăzii. Zidarii încă nu dau dovadă dc disciplină în
muncă, necesară bunului mers al lucrărilor.
Gheorghe Tiţă,
sat sarcini precise. IoctIttor al secretarului serioase fTifnineri in urmă fată <l«' grn. Dar pentru ca munca să sc desfăşoare cît mai bine, acord Gheorghe Leoncu, Constantin C epoi, obişnuiesc să înfîrzic Ia
In perioada care a trecut de organizaţiei de haz.S P.M.R. licele de execuţie. în privinţa reali- o atenţie deosebită şi repartiză i ii Ia punctele de lucru a celor venirea pc şantier. Lucrările cl cc.huite de ci suferă şi din punct
la sfirşitul primului trimestru de 15 zidari din brigadă Celor cu o calificare ridicată cum sini de vedere cahlalîv De multe ori. i oslm ilc zidăriilor sînt prea
activitate, organizaţia de bază şi-a Ioan Şcrban. Ioan Crislachc. G hco glie Calotă, Mihni Dudaş, le mari şi lămîn neumpluie cu morlar. Lucrările sc desfăşoară
încredinţez întotdeauna executarea celor mai pretenţioase lu
exercitat mai bine dreptul de la întîmpkuc, fără a fi organiz ale temeinic. Şeful de' brigadă,
9 K s crări. Pe lingă ei reparii/cz dc obicei muncitori ca Constantin
control asupra conducerii admi Prunaru, Ioan Parnia, Dumitru Cîrstocea. Nicolae Bejcnnm, Ioan Oiuian, nit dovedeşte o pe imanentă preocupare pentru ur-
nistrative. Astfel, periodic, în I ■* N. care au o calificare mai slabă. In felul acesta am reuşit să lac mărirea calitativă a lucrărilor, F.l nit are suficientă autoritare
adunări generale lărgite s-a anali Cm i mai multe lucruri odată: împreună cu brigada să obţinem lu ş* prestigiu faţă de cei pc carc-i conduce. Rareori sc întîmplă
zat activitatea desfăşurată pe ¥1 nar indici de realizări a sarcinilor tic plan între 125-135 la ca vreunul din zidari sa fie tras la răspundere pentru unele lu-
întregul şantier sau pe fiecare A ' W v sută, să realizăm lucrări dc bună calitate, să ndre calificarea crări de slabă calitate. Şi accst aspect este cunoscut dc
a
lot în parte Aşa de pildă. în 18 if* tutu roi ,,in brigadă şi să întăresc răspunderea personală a conducerea şantierului şi dc comileîul sindicatului Par în
aprilie a.c. comuniştii au anali l i pfoâf £ ficef* :i** pentru operaţiunile executate sprijinul ridicării calificării ac estor oameni, a inlăniii disci-
zai activitatea lotului 1. Cu acest m e Cheia obţinerii acestor rezultate nu are un secret Fa con plinei în muncă, în vcdcica ob ţ merii unor rc/uitate cit mai
prilej s-n scos în evidenţă faptul bune nu sa întreprins nici o măsură Va trebui ca de acum
l l ! stă numai îr buna organizare a muncii în cadrul brigăzii, a
că sarcinile dc plan n-au fost în i i ţM/**' ,-v y- hărniciei şi entuziasmului di. ca ic dau dovadă zidarii pe carc-i înainte activitatea desfăşurată de brigadă pînă în prezent să
deplinite. Nercalizărilc se datorau » T 1I . ♦ , \ “■ ! * îSaff condu' constituie obiectul unei analize serioase, în urma căreia să se
în primul rînd lipsei forţei de B r c o n s t a n t in CALOTA elaboreze măsuri cuiespunzăton rc.
muncă. Dc aceea, organizaţia de B f f ŞÎefe ; i f u i şef rîe brigadă «le 2ldari tmruNorl A. o arc. A
bază a recomandat conducerii
şantierului să trimită delegaţi
care să recruteze muncitori ne Pcnlro muncitorii mineri din Coiiiatsa hicrăriler poate fi ImboiAHtiH
calificaţi. In scurt timp prin apli _Ţvinari V, . ** oraşul Vulcan se vor construi
In accsl an un număr de 368
carea acestei hotărîri, efectivele •*» apartamente. Piuă In prezent Mi amintesc dc discuţia auiiă, acum pe şauLiei nu sc acorda su-
i tricieni cmc nu luci caza cu aten
şantierului au mai crescut cu j o parte din acestea şi-au şt cu toiul iiuîmplălor, cu un loca- licienia atenţie executării unor ţie. Mai grav este laplut că împă
peste 150 oameni. Se mai con primit locatarii. lar a» unui bloc de locuinţe pre lucrări de calitate. Constatările răţiile pe caic lc lac apoi cu ip
da' in anul trecut Cetăţeanul se- făcute pe teren, cu prilejui dile
statase că unele lucrări sînt în- i IN FOTOGRAFIE: Vedere si/r laptul ca vupsiloiiu din baie liteloi controale, vorbesc grăitor sos sînt sub orice cri luă.
tîrziate şi execuţiile suferă şi din parţială a noilor hlomrl din La blocul nr. 5 zugravii «lin bh-
i nu este dc bună cablate. Obiec despre modul cum uncie echipe gaila lui VVass fosil', n-au statuii
punct dc vedere calitativ. Pentru m :fv i . oraşul Vulcan date recent In ţii Jiiui făcea şi în alte privinţe. sau brigăzi lucrează. şi şpacluit cum trebuie tencuia
remedierea acestei situaţii, mem folosinţă. Avea dreptate omul. Cil iunie ca De pilda, în luna mai, brigada la şi din aceaslă pricina pereţii
i
brii biroului organizaţiei de bază, i s au preconizat unele măsuri, nici de zidari condusă dj Ioan chil zugrăviţi au avut un aspect ne-
ian. a executat un volum impui corespunzător. Pc linele uşi deşi
lanţ de lucrări dc zi dai ie la blo s-a aplicai şi ullimui slial ele
cui nr. I. Lucrările insa siiicuau vopsea, au totuşi lin aspect po
Deşi la încc))iiiul anului în ur trăm doar o realizare a planului au dus Ia înviorarea muncii pe cît şi blocul 2 vor putea fi re de 30 de zile faţă de graficele de clii punct de vedere calitativ. ros fiindcă nu sini sleiuite şi
ma discutării sarcinilor ce ne re valoric de 79 la sută. şantier, la creşterea răspunderii cepţionate şi date îi» lolosinţă. execuţie la blocurile JU şi 7. Nici Rosturile erau prea mari şi nc chiluilc eu atenţie, De mufle oii
veneau s-a întocmit un amplu încă cu două luni înainte de personale a muncitorilor şi teh Cu toate că situaţia s-a îmlnt planurile pe lucrări întocmite umplute sulicicui eu moi tar. Le- mozaicarii conduşi de Ioan Stan-
plăn de măsuri tehnico organi sfirşitul primului .semestru situa nicienilor faţă dc calitatea lucră nătăţit, pc şantier îşi lac Ioc încă săptăminai nu sîm urmărite cum gaturile între zidurile dc rezis ciu şi Marin Tudoia obişnuiesc
zatorice în baza căruia s au creat ţia creată pc şantier a dat de rilor. Ca urmare blocul doi a fost o serie de deficienţe care îngreu sc îndeplinesc. Maiştrii Ret re tenţă de 30 şi 25 cm nu s-nu să uite a mai lăsa rosturi dc ui-
două loturi, unul dc construcţii gîndit conducerii tcbnico-admi terminat, actualmente fiind gata nează vădit desfăşurarea în bune Mimteanu şi Mihai Uobuer de la făcut corespunzător-, iai ziduri lataţie, iar mozaicul se Uşurează
şi altul dc instalaţii, s-au dat sar nistralivc. O dală cu limpid bun pentru recepţie, la blocurile 1 şi condiţiuni a procesului de pro lotul II dovedesc încă superfi le despărţitoare de (> cm n-au în urma diverselor solicitau ia
cini precise, defalcate pe brigăzi, care favoriza din plin munca 8 sc lucrează la finisajele inte ducţie. Una din greutăţile îniîm- cialitate în aceasta privinţa. Pe lost armate cu lici beton, con căldură şi frig. Uneori e; hcacâ
totuşi rezultatele nu au fost la s-au aplicat şi o scrie dc măsuri rioare, iar la blocurile 6 şi 7 sc pinnte este şi lipsa forţei dc num asemenea, unde utilaje nu sini iorm proiectului. Obiecţii sini şi tu maşinile mozaicul ncuscat,
nivelul posibilităţilor. Cauze menite să îmbunătăţească situa execută terasele, pardoselile dc că. D R.R R.F M. Deva încă nu folosite corespunzător. De pildă, în ceea ce priveşte execuţia ten producând denivelări care apoi
sînt multe. In primul rînd am ţia. Astfel, s-a acţionat mai bine mozaic şi tencuielile exterioare. ne-a pus la dispoziţie forţele de betoniera de 150 litri din cauza cuielilor. Pe ziduri, din cauza că trebuie refăcute.
intimpinat o seric dc greulăli în in direcţia aprovizionării cu ma Muncind mai bine în această pe muncă necesare. Dacă facem un unor neglijenţe sa defectat ade nu s-au trasai repere cu maxi In sfii sil, un alt aspect care
privinţa foiţei dc muncă. Con teriale. In felul acesta am reuşit rioadă s-a reuşit ca productivita calcul, raporlînd numărul munci sea privind o serie de brigăzi de imun dc atenţie s-a ajuns ca apare destul dc des este şi
form unui contract încheiat cu să intensificăm ritmul dc execu tea muncii planificată să fie de torilor dc care mai avem nevoie cantităji însemnate de mortar. sli aiul de tencuială să di Icre modul neatent cum sc lucrea
D R R R.F M. Deva acesta trebuia ţie. păşită cu 8 la sută. S-a muncit (300) la productivitatea planifi Acelaşi lucru se poale spune si foarte muli pe alocuri, zidurile ză la montarea binalelor, in spe
să asigure necesarul de munci Conducerea şantierului a înec bine şi în luna iulie cînd produc- cată rezultă o cifră care cumu- despre macaraua „Pionier" de la nemuiavînd t> verticalitate perfec ri I a uşilor. Echipa lui Mihai
lor}. Aştcptînd să ne sosească blocul 7, caic nu este folosită la tă. O cauză foarte importantă Coteţ, nu verifică cu atenţie la
efectivele în baza contractului, întreaga ci capacitate. Pe şam ici care duce la execuţii slabe din bolohoc poziţia acestora la în
se mai manifestă deficienţe şi în
noi n am mai întreprins nici punct dc vedere calitativ este şi castrarea in ziduri. Dc multe ori
o măsură. Contractul n-a fost ceca ce priveşte calitatea lucră neconcordanţa între unele lucrări din cauză că nu sc fac măsură
satisfăcut, iar sarcinile de plan i ilor. Din cauza deselor remedieri dc instalaţii şi ele construcţie. A tori corecte sc taie excesiv de
au rămas neîndeplinitc. N am s-au înregistrat şi pierderi la pre deseori sc fac numeroase spai mult din tăbliile uşilor pentru
reuşit să acoperim necesarul for put să dovedească mai multă pre tivitatea muncii a fost îndeplini lată cu realizările planului valo ţul dc cost, depăşindu-se cu mult geri, numeroase reveniri asupra ca apoi sâ sc Iacă adausuri. Ase
telbr dc muncă în luna mai dccîf ocupare pentru recrutarea for tă în proporţie de 107 )a sulă. ric din luna iulie ar duce la de sarcina planificată. unor operaţiuni efectuate. De menea aspecte s-au semnalat la
în proporţie de 66,2 la sută. Apoi, ţelor de muncă. In scurt timp, Cu lotul nesatisfăcător sa păşirea sarcinilor de plan cu 2-3 După cum se vede îşi mai fac pildă, echipa dc instalatori dc blocurile 1, 6, 7 şi 8. Bineînţeles
o serie dc lipsuri subiective au prin trimiterea unor delegaţi în muncit la blocul 5 caic nici acum )a sută. Iată aşadar de ce Ioc în activitatea noastră şi unele apă condusă de Ioan Milcscu că ele au lost remediate Dar pen
contribuit în mare parte la ajun diverse raioane şi regiuni, elec ii-am reuşit să-l predăm. Din cau nu am reuşit ca în luna iulie sâ lipsuri. Conducerea şantierului „excelează" în astfel dc reveniri tru astfel dc remedieri a lost ne
lupta permanent pentru înlătura
Din cauză că nu există un suli-
gerea în această situaţie. Astfel, tivele au crescut cu peste 150 ză că a fost tcncuit în iarna pe ne îndeplinim sarcinile valorice de rea lor, pentru recrutarea forţe cient control din partea şefului cesar timp şi bani.
pc şantier lipsea o îndrumare oameni. Sa îmbunătăţit mult şi pereţi a apărut umezeală. Cu plan decît în proporţie de 69 Ia lor de muncă necesare în scopul dc echipă unele obiecte sanitare Consider ca o cauza impor
tanta a acestor deficienţe slaba
tehnica corespunzătoare. Maiştrii asistenţa tehnică. In perioada toate că sc ştia de acest lucru sută. îmbunătăţirii muncii şi a îndepli nu sînt montate conform nor preocupare din partea şefilor dc
nefiînd controlaţi şi îndrumaţi caic a urmat a crescut exigenta sau efectuat lucrări de finisare, La îngreunarea procesului de nirii sarcinilor de plan. Este ne mativelor în vigoare. La unele echipe şi brigăzi, precum şi a
nu urmăreau cu atenţie procesul fată de maiştri şi munci lori. Aco caic ulterior s-au degradat. Au producţie au contribuit şi unele cesar totuşi ca şi conducerea blocuri dihlurilc pentru lavoare, unor meşteri caic nu urmăresc
lo unde s-au manifestat deficien lipsuri dc ordin intern. La loturi
dc producţie, iar lucrările erau ţe în privinţa ritmului dc execu trebuit să lic reluate, dar nici de trustului să dovedească mai mul oglinzi, etajere, n-au fost montate şi latura calitativă a muncii des
tărăgănate. Din această pricină această dată rezultatele n-au lost încă nu se face o urmărire aten tă grijă pentru asigurarea efec Ia dimensiunile normale. Cînd zi făşurate la blocurile de care răs
ţie, a calităţii lucrărilor, cei care tă a modului cum decurg lucră tivelor necesare.
s-a ajuns ca la sfirşitul primului s-au făcut vinovaţi au fost traşi satisfăcătoare. Credem că în rile în stadiul fizic. Din această NICOLAE SASSU durile erau pregătite pentru zu pund.
semestru de activitate să înregis la răspundere. Măsurile aplicate cursul lunii august atît blocul 5 cauză s au înreaistraţ întîrzieri •el adlunct ol şantierului grăvit ei au început să dăltuia- ADALBERT KOSTAT.OVSCMT
sefi. Sînt şl unele echipe dc elec
tehnician CT.C