Page 58 - 1963-08
P. 58
f*1t. * ORUMUt SOCIMMOI Nr. 26
Penfru sporirea continuă rooacfse gricole
a a
Lucrărite şedinfei Consiliului Superior al Âgraeui
In zilele de 12, 13 $1 14 august eomunâ, eeettile cereale şl plante Organizarea temeinica a recoltării Apiculturii, consiliile agricole re vorbit despre realizările obţinute tn reascS. Aceasta contribuie atît 14
s-au desfăşurat lucrările şedinţei tehnice, gojpodării agricole de stal gionale sl raionale au desfăşurat sporirea suprafeţelor arabile, despre terminarea, tntr-un timp mm scurt,
plenare a Consiliului Superior ni şi mecanizarea agriculturii au dez culturilor de toamnă acţiuni pentru creşterea suprafeţei posibilităţile care mai există. a acestor lucrări, cit şi la îmbună
Agriculturii, consacrată dezbaterii bătut rezultatele cercetărilor ştiinţi cultivate, introducerea unei eviden în cursul acestui an consiliile agri tăţirea ambelor categorii de lucrări
sarcinilor dc plan pe anul 1964 şi fice şi dc producţie în cultura griu Recoltarea la timp şi fără pier La recoltatul sfeclei de zahăr este te funciare unice, organizarea Inter- cole au sprijinit mal activ lucră care se condiţionează reciproc.
măsurilor lehmco-organizatorice pen- lui. Pe baza referatului ,,Caracteri rleri a culturilor de toamnă a fost necesar să se respecte graficele de gospodărească a teritoriului, cartarea rile de organizare intergospodărejs- Pentru ca unităţile agricole so
11 u buna desfăşurare a lucrărilor zarea agrobiologică a soiurilor de o problemă dezbătută cu deosebită transport spre a se asigura aprovi si bonilarca sulurilor, extinderea lu că. antrenînd conducerile unităţilor cialiste să poată executa lucrările
agricole de toamnă. Au participat grîu extinse în cultură si agroteh atenlie. Aceasta cu atit mai mult zionarea ritmică a fabricilor pro crărilor dc combatere a eroziunii agricole socialiste la analizarea şl din campania de toamnă în cadrul
membrii Consiliului Superior al Agri nica lor", prezentat de tov. prof cu cit cea mai marc parle din su ducătoare. Frunzele şi colelele de solului, executarea de ridicări topo soluţionarea cît mai bună a proble noilor perimetre stabilite prin pro
culturii, precum şi invitoti — spe N. Giosnn prim-vicepreşedinle al prafaţa dc griu se cultivă după po sfeclă să fie slrînse cu grijă şl în- grafice necesare tuturor lucrărilor. melor legale In special de schimbu iectele de organizare intergospodă-
cialişti do la consiliile agricole re Consiliului Superior al Agriculturii, rumb. Numeroşi vorbitori au arătat silozatc, ele fiind un furaj excelent. Tov. Constantin Serbănescu, şeful rile de teren impuse de aceste lu rcască. iov. Ing. Teodor Nitu, şeful
gionale şi raionale, din institutele de directorul Institutului central dc că buna organizare a recoltării are Pe măsură ce se termină arătu Secţiei fond funciar şi organizarea crări. secţiei fond funciar şl organizarea
cercetări si rle tnvălămint superior rcrcelări agricole a discuţiilor si o mare însemnătate atit pentru pre rile pentru insămînlare si semăna teritoriului din cadrul Consiliului a- In şedinţă s-a arătat efectul no- teritoriului din cadrul consiliului
agricol, din unităţile agricole socia propunerilor participanţilor, s-a de venirea pierderilor de recolta, cit si tul griului, tractoarele să fie folo gricol regional Bucureşti. Crişan Moi- zlliv al măsurii adoptate la înce agricol regional Suceava, a arătat
liste, reprezentanţi ai unor Institu finitivat proiectul recomandărilor pentru a se asigura pregătirea tere site, cu întreaga lor oapacitale, la se. directorul O.R P.O.T Cluj. Victor putul acestui an, rle a se întocmi o că este necesar să sc troacă de ur
ţii centrale şi organizaţii obşteşti. privind cultura griului pentru anul nului cu mult Înainte de semănat, executarea aresturilor adinei de Trandaf, inginer la G A.C, Borăscu. singură lucrare care să cuprindă gentă la aplicarea pe teren a pro
In cadnd şedinţei plenare, tova agricol 19G3-1964. In secţia de creş pentru ca arătura să se aşeze. A- toamnă. Această lucrare trebuie ter raionul Streheia. şi mulţi alţii au evidenta funciară şi intergospodă- iectelor întocmite.
răşul Mihat Dalea. secretar al CC. tere a animalelor, referatele şi dis coasta, a spus tov. ing. D. Turtu minată, pe întreaga suprafaţă, pînă
al P M.R., preşedintele Consiliului cuţiile au fost axate pe măsurile rică, directorul trustului G A S. Plo la venirea ierni!.
Superior al Agriculturii, a prezen tehnico-orq inizatoriee privind asigu ieşti, presupune repartizarea judi Pentru ca tot acest complex- dc lu Cadre calificate, cuceririle ştiinţei agricole larg răspindite in producţie
tat raportul ru privire la proiectul rarea bazei furajere şl a construc cioasă a forţelor de muncă si a crări să se execute într-un timp cit
planului de stat tn agricultură pe ţiilor necesare bunei iernări a ani atelajelor, dîndu-se cea mai mare mai scurt şl la un nivel calitativ In cadrul dezbaterilor care au este că cunoştinţele căpătate sînt In cuvîntul lor, participanţii la
anul 1964 si măsurile pentru realiza malelor. creşterea efectivelor si a atenlie eliberării în primul rind a înalt, în cadrul şedinţei plenare s-a avut loc In secţia dc învătămînl şi aplicate în practică şi contribuie la discuţii sau rclerit şi la felul cura
rea lui, iar Iov. Bucur Schiopu, prim- producţiei animale. In celelalte sec terenurilor care urmează să fie în- subliniat necesitatea stabilirii în fie propagandă s-au analizat pc larg sporirea producţiei agricole. In anul şint pregătiţi viitorii mecanizatori,
vicepresedinte al Consiliului Supe ţii. pe baza referatelor, au avut loc sămînlate cu culturile de toamnă, care unitate agricolă socialistă — problemele de care depinde pregăti care urmează problema bunei func tehnicieni şt maiştrii agricoli, spe
rior al Agriculturii, a expus rapor dezbateri amănunţite şi s-au defini îndată după culegerea şlinletilor sau rea unui număr cîl mai mare de ţionări a cursurilor agrozootehnice cialiştii cu pregătire superioară.
tul privnd măsurile tehnico-organi- tivat proiectele dc planuri de mă concomitent cu aceasta, trebuie tă S.M.T,, G A S., G A C. — a unor de masă va sta, de asemenea, Tn
cadre calificate, capabile să aducă o
zatorice pentru strîngrrca recolte suri pentru realizarea sarcinilor ce iat! cocenii Este bine ca lucrarea planuri operative dc măsuri în care contribuţie mereu sporită la întă centrul preocupărilor consiliilor Despre unele probleme pe care le
lor, executarea Insămtntărilor şl ară revin sectoarelor respective în toam să se facă dimineaţa sau seara, să se prevadă volumul lucrărilor şi rirea unităţilor agricole, la creşterea agricole şi o cadrelor de conducere ridică noul an şcolar, a cărui des
turilor adinei dc toamnă. In şedinţă na acestui an si în anul viilor. sau să se organizeze schimburi de eşalonarea lor pe clape si să sc producţiei agricole vegetale şi ani din unitătl. chidere este foarte apropiată, au
noapte, pentru a se evita pierderea repartizeze raţional forţele şi mij male. Numeroşi vorbitori, printre care vorbit tov. Gh. Tudor şl Ioti Ba-
loacele de lucru.
frunzelor. El a relatat amănunţii ce In referatul prezentat, s-a trecut ing. lulia Lefter, de la G A C. tclod. log. directori ai centrelor şcolara
Posibilităţi mari de sporire a producţiei de grîu măsuri s-nu luat in gospodării pen Urmărirea permanentă a îndepli în revistă felul cum s-a desfăşurat raionul Gherla, au subliniat că este agricole Craiova sl Salonla. Condu-
tru recoltarea porumbului si elihe- nirii acestor planuri va duce la des învătămînlul agricol în anul şco necesar să se la măsuri tncă de pc cerile trusturilor regionale de con
In şedinţa Consiliului Superior al cetă boli şi dăunători, la cădere sl rarea terenului in scurt timp. făşurarea în bune condiţii a tutu lar 1962 — 1963 şi s-au expus sar acum pentru pregătirea atentă o
Agriculturii s-a subliniat că planul scuturare. In şedinţă s-a subliniat că aceeaşi ror lucrărilor din campania agri cinile care revin tn acest domeniu viitorului an şcolar tn invătămintul strucţii din Cluj, Crisana, Bucu
de stat pe 1964 in agricultură are Participanţilor la şedinţă le-au fost atenlie trebuie acordată şi simige colă de toumnă. la pregătirea co- In anul viitor. Cursurile care au agrozootehnic de masă, să se facă reşti şl Argeş nu şt-au respectat
ca linie directoare indicaţia cuprin prezentate o seric de hărţi şl tabele rii recollei de flocreo-soarelui, sfe respunzăloa-re a recoltelor anului vii funcţionat în iarna trecută în G A C. înscrierea cursanţilor, să se stabi obligaţiile asumate de a ternrna
să In raportul prezentat de tovarăşul care, pe baza unor multiple experien clă de zahăr, cartofi. tor. si în celelalte unilăli agricole au lească lectorii, să se procedeze la şi da în folosinţă, la termenul sta
Gheorghe Gheorghlu-Dej. la Con ţe scot în evidentă comportarea agro- fost urmate de apreape 1 milion de instruirea lor. să 6e asigure din bilit localurile de şcoli agricole şl
gresul al 111-lea ol P.M.R., si anu biolocjică a soiurilor în diferite re Principalele sarcini în zootehnie colectivişti şi dc lucrători din G A S. vreme toate condiţiile materiale de
me că sporirea producţiei agricole citim pedoclimatice din tară. şi S M.T., ceea cc constituie un ma care depinde buna desfăşurare a Internatele prevăzute tn plan.
vegetale si animale se va realiza pe Evidenţiind calităţile acestor soiuri, Referatele prezentate în şedinţa Mâdăraş, regiunea Crişana, care a rc succes, Deosebit de Important lecţiilor. Tov. N. Cimpoleru, de la Consi
calea dezvoltării intensive $1 mul tov. ing. C Bilă, director al G A S. secţiei de creştere a animalelor şi arătat metodele folosite de colecti liul agricol regional Ploieşti, şl altl
tilaterale a agriculturii, prin Îmbina- Segarcea regiunea Oltenia, a arătat participanţii la discuţii au arătat că vişti pentru sporirea producţiei dc ★ ★ ★ participanţi Ia discuţii au relevat
rea armonioasă a diferitelor ramuri că la generalizarea lor tn producţie în anul acesta s-au obtinut realizări furaje la ha prin extinderea culturi lucrările de «are depinde sporirea diferite probleme care se ridică In
de producţie, tinîndu-se seama de trebuie să se lină seama de rezultatele însemnate în creşterea electivelor lor furajere valoroase, aplicarea unei In şedinltle plenare şi ale secţiilor, producţiei agricole: maşini bune $1
condiţiile economice şi pedoclima experimentale, de rezultatele oblinule dc animale proprietate obştească a agrotehnici superioare. El a arătat că participanţii la discuţii au tinut să mal multe, terenuri mal aniformlza- legătură cu desfăşurarea propagan
tice. gospodăria a dobîndit o bună expe* sublinieze că există toate premisele dei agricole, accentuînd că este ne
tn condiţiile din fiecare gospodărie. gospodăriilor colective atit din cum te, experienţă mal multă lucrările
Ca şt în anii anteriori, în anul G A S. Soqarcea şi-a asigurat întreaga părări ctt si din prăsită proprie. Con- rtentă în prepararea furajelor, efec pentru îndeplinirea cu succes a sar voie să se găsească forme mereu mal
1964 se acordă atenţia principală cantitate de seminţe din soiurile care sdiile agricole, conducerile G.AS. tuarea amestecului de nutreţuri gro- cinilor pe care partidul şl guvernul pregătitoare sînt mal avansate «a In vil şl mal eficiente de popularizare
sporirii producţiei de cereale şi în dau rezultatele cele mai bune în con Sl G.A C. s-au ocupat cu mai multă stere tocate si suculente, în aşa fel le pun în fata agriculturii. S-a dez alţi ani. Să muncim cu mal multă a experienţei înaintate, tn vederea
deosebi rle grlti şl porumb, deoare diţiile locale. grijă de asigurarea furajelor, In Incit acestea să fie consumate în în energic pentru a realiza cu 6ucces
ce rle acestea depinde dezvoltarea agricultura noastră exista însă mazi tregime de animale, evitlndu-se orice voltat şl se dezvoltă continuu baza generalizării In producţie a acelor
Numeroşi vorbitori, printre care sarcinile trasate de partid şt guvern metode şt procedee ©are s-au dovedit
celorlalte ramuri ale agriculturii şi rezerve şi eJc trebuie să fie puse risipă. tehnico-malerlală a agriculturii, creş
in special creşterea animalelor. tov Gh. Bncurcsteanu, inginer şei 1n valoare in vederea realizării sar te numărul cadrelor de ingineri, teh — a încheiat vorbitorul. a fl valoroase.
la Trustul Gostat Călăraşi. Barbu Po- Dr. Eftimie Pălăniaru dc la Institu
Anallzînd felul cum s-a muncit şi cinilor sporite prevăzute în planul tul de cercetări zootehnice a arătat nicieni şl mecanizatori, nivelul dc
rezultatele obţinute la cultura griu- pescu. preşedintele consiliului agricol pe anul 1964. S-a subliniat că în rezultatele obţinute de staţiunile ex
regional Dobrogea, au arătat că din cunoştinţe şl experienţa tărănimîl
’ui. atit referatul prezentat cit şi par anul 1964, pe lingă creşterea, in perimentale şi de o scrie de gospo
cercetările făcute si din experienţa colcctlvisle, al tuturor lucrătorilor
ticipanţii la discuţii ou arătat că în continuare, a efectivelor de nninri- dării dc stat în îngrăsarea taurine In legătură m concursul de admitere
unităţilor aancolc rezultă învăţămin
nnitălile agricole socialiste există te preţioase in legătură ou modul cum 1c la toate speciile. în fata gospo lor pe baza folosirii cocenilor în ames de pe ogoare.
incă mari rezerve de sporire a pro trebuie să se fertilizeze terenurile dăriilor colective şi a gospodăriilor tec cu melasă sl urce. Această meto S a arălat, de asemenea, că în răs în invătămintul superior
ducţiei la această cultură. In accasiă destinate griului de toamnă. In con agricole de stat stă sarcina de o dă va fi extinsă în multe gospodării timpul care a trecut de la crearea con.
direcţie s-a scos Sn evidentă rolul ho- diţiile din tara noastră griul este îngrăşa un număr mai mare de bo de stat şl într-un număr însemnat dc «iliilor agricole, s-o dovedit pe de Ministerul Invălăininlulul reamin care încep conoursul de admitere la
tărîtor al aplicării in complex a mă una dintre culturile care răspunde vine si porcine, de a spori produc gospodării colective, plin temeinicia şl eficacitatea măsurii teşte ccIot Interesaţi următoarele: 16 septembrie, înscrierile se primesc
surilor agrotehnice Înaintate: culti cu sporuri însemnate de recoltă la ţia de carne, dc lapte, lină şi ouă. Mai mulţi vorbitori s-au referit la luate de partid pentru asigurarea unei 1. — Concursul de admitere In In- între 25 august $1 16 septembrie.
In ansamblul măsurilor
propuse
varea soiurilor de grîu care, In con- aplicarea îngrăsâniinlelor organice $i pentru creşterea şi Îmbunătăţire i avantajele profilării gospodăriilor în văţămiutul superior (cursuri de zl) Candidaţii respinşi Ia concursurile da
d;Pi-iîc din raionul sau unitatea res minerale. De aceea se cuvine ce lo efectivelor de animale, un loc Im creşterea diferitelor specii şi catego conduceri mal ştiinţifice, mal compe pentru anul universitar 1963-1964 admitere din etapa l se pot înscrie,
pectivă. dau cele mai mari producţii; această plantă să se folosească în portant îl ocupă asigurarea ai re rii de animale. în funcţie de con tente şl operative a agriculturii. Con începe în ziua de 7 septembrie la pînă In ziua de 17 sepembrie Inclu
pregătirea din timp, In cele mai bune mod chibzuit innrăşiSniitilele pentru producători de marc valoare zoo diţiile concrete din fiecare unitate. siliile agricole, specialiştii agricoli, cu toate facultăţile institutelor tehnice siv, la facultăţile şl aectiile care
condiţii, a patului germinativ, ferii- ca de la fiecare kg de îngrăşămint tehnică, folosirea acestora cu ma Creşterea cu precădere a bovinelor sprijinul permanent al organelor fl şi agronomice, precum şi Ia faGul- Un concursul de admitere In a doua
Îr70.*ea solului prin folosirea chibzui dat să se obţină cea mai mare efica şl ovinelor în zonele cu suprafeţe tălile de matematlcă-mecanică, fizi
ximum de eficacitate prin extinde organizaţiilor de partid st al sfaturi clapă.
tă a îngrăşămintelor chimice şi na citate economică Vorbitorii au de rea însăminlărilor artificiale pe mă mari de păşuni şi finele, a porcinelor lor populare, au depus tn această că, chimie şt la scctiije de filozofie 2. — La Invătămintul superior se
turale. executarea semănatului în monstrat că In condiţiile actuale mai sura asigurării condiţiilor tn zonele cerealiere, a vacilor de din cadrul universităţilor. ral şl fără frecvenţă se pot Înscria
cadrul epocii optime pentru soiul de economic este să se folosească doze Numeroşi specialişti şi preşedinţi lapte şi păsărilor In jurul oraşelor şl perioadă o muncă 6ustinută pentru La celelalte facultăţi din cadrul la concursul de admitere candida
grîu folosit şi la un înalt nivel agro moderate de îngrăşăminte chimice de gospodării colective au propus mă centrelor muncitoreşti va contribui organizarea şl dezvoltarea producţiei universităţilor şl Institutelor, con ţii care Întrunesc condiţiile prevă
tehnic; combaterea bolilor si dăunăto- pentru a se fertiliza suprafeţe cit guri bine chibzuite pentru asigurarea la folosirea mal deplină a posibilităţi agrioole pc baze ştiinţifice. Experien cursul de admitere va Începe în zute de Hotărlrea C.C. al P.M.R. sl
rilor, Îngrijirea atentă a culturilor în mai mari şi a se ridica astfel nivelul necesarului de furaje sl a rezervelor lor de dezvoltare a creşterii anima ţa cîştiqală consliluie o chezăşie că ziua de 18 septembrie. a Consiliului de Miniştri nr. 1052/1962;
tot timpul vegetaţiei, Există condiţii producţiei medii la hectar $i produc — aceasta fiind baza sporirii efecti lelor şl la continua îmbunătăţire a ele vor îndruma şl sprijini cu La institutele de teatru şl de arte Concursul de admitere la învâ-
ca aceste lucrări să fie executate la ţia globală de grîu. Momentul op velor de animale şi a producţiei lor. aprovizionării populaţiei. plastice, la conservatoare, precum şl tămlntul seral începe In ziua do 25
un nivel înalt în toate unităţile agtî- tim al admini<lrării îngrăşămintelor Inq. zootehnist C, Plămădeală, dc la Propuneri Importante 6-au făcut şi succes unităţile agîirole socialisto în la Institutul de cultură fizică şl sport septembrie sl durează plnâ la 30
coîc socialiste. chimice, raportul existent între azot staţiunea experimentală agricolă Po tn ceea ce priveşte asigurarea adă realizarea sarcinilor de producţie pe probele practice tncep în ziua de septembrie. înscrierile candidaţilor
In ultimii ani, prin grija partidu şi fosfor, cum să se fertilizeze tere dul lloaie, regiunea Iaşi a subliniat posturilor pentru întregul efectiv de 1964 şi a lucrărilor agricole din 7 septembrie. se fac la secretariatele facultăţilor,
lui şi guvernului, in agricultura noas nurile unde grîul urmează după grîu că principala cale pentru asigurarea animale. Referindu-se la această această toamnă. La facultăţile de educaţie fizică între 15 şl 23 septembrie.
tră au fost generalizate o 6Crie de şi cele unde grîul urmează după po bazei furajere este sporirea produc problemă. Iov. ing. M. Bătută, preşe In încheierea lucrărilor şedinţei din cadrul institutelor pedagogice de Concursul de admitere la învătî-
6oiurl de grîu valoroase, cu o mare rumb şi alte culturi prăsitoare, cum ţiei Ia ha la culturile de nulret, pre dintele Consiliului agricol regional Consiliului Superior al Agriculturii a 3 ani probele practice încep Ia 13 nilnhi! superior fflră frecventă în
capacitate de valorificare a fertilităţii să se îngraşe solurile podzolice şi cum şi a păşunilor si tinetelor. In Oltenia, a arătat că gospodăriile co luat cuvîntul tov. Mihai Dalca, care septembrie. cepe la 27 ougust.
solului al îngrăşămintelor aplicate, cele erodate etc. au fost probleme acest scop, a spus vorbitorul, în fie lective din regiune au fost îndrumate a subliniat prinoipalclc 6arcinl ce Pentru Institutele şt facultăţile ca In mod excepţional, absolvenţi!
mai timpurii, rezistente la ger, *e- larg dezbătute în cadrul şedinţei. care gospodărie trebuie luate măsuri să folosească fondurile şl materialele re încep concursul Ia 7 septembrie,
de care dispun in primul rînd pentru ston în fata consiliilor agricole în şcolilor medii, secţii serale şl fără
pentru asigurarea seminţelor de ridicarea acelor construcţii care 6ă această perioadă. Vorbitorul a ară cererile do înscriere se prlmesa la frecvenţă, care susţin examenul de
plante furajere valoroase. In multe servească direct nevoilor produrlici tat că primul pas spre realizarea secretariatele facultăţilor, Intre 15
Să ne pregătim din vreme terenul, regiuni si raioane, consiliile agricole Prin folosirea pe scară largă a mate planului de producţie pe anul 1964 maturitate tn sesiunea din august,
se preocupă direct şi cu perseverentă august $1 5 septembrie. se vor putea prezenta la concursul
să insăminţâm la timpul optim ! de rezolvarea acestei probleme. S-an rialelor de construcţii locale, organi 11 consliluie stabilirea cît mai judi Candidaţii care promovează exa de admitere tn ziua dc 7 septemhria
zarea temeinică a muncii brigăzilor cioasă a sarcinilor de plan, a cultu
luat măsuri pentru fertilizarea solului, $i echipelor de construcţii, adăpostu menul de maturitate In sesiunea 1963. Pentru această categorie de
Numeroşl vorbitori au «ubliniat ro să se asigure din vreme întreiga curăţirea şi îngrăşarca păşunilor etc rile pentru animale vor fi terminale rilor în fiecare unitate, în raport cu septembrie 1963, vor pidea să se absolvenţi, înscrierile se primesc la
lul deosebit pe care îl are executa cantitate de sămînlă. să se facă se Acum cel mai important lucru este st date în lolosinlă înainte dc veni co ’itiile si posibilităţile ce le are. înscrie la concursul din prima etapă
rea din vreme şi în cele mai bune lectarea, tratarea si probele de la ca In fiecare gospodărie să se sirin rea timpului ploios si rece. Proiectul do plan trebuie dezbătut ptnă la 6 septembrie. seoretarlatele facultăţilor pînă tn
condiţii a arăturilor sl a celorlalte lu borator pînâ la 1 septembrie. Tot pî- gă cu grijă toate resursele de fu Vorbitorii au arătat că prin munca amănunţit cu masa largă a colecti ziua de 6 septembrie Inclusiv.
crări de pregătire a patului germina nă la aceeaşi dată să fie revizuite raje, să se facă pregătiri temeinice perseverentă o consiliilor agricole, a viştilor, a lucrătorilor din G A S. şi Pentru Institutele ?d facultăţile (Agerprcs)
tiv. Griul dă cele mai bune rezultate maşinile necesare in campanie si pentru insî’ozarea unor cantităti cit sDcrialişIilor din unilăli pentru apli S.MT. pentru ca fiecare 6ă cunoască
tn arătură de vară. In Dobrogea, a să se organizeze instruirea celor maf mari de coceni. în amestec cu carea măsurilor prevăzute în planul sarcinile şl să contribuie la realiza I ~
p arătat tov. )ng. Petre Tomoroga. di care le vor roînui. In cuvîntul său. nutreţuri suculente, melasă, saramu adoptat de şedinţa Consiliului Supe rea lor Aceasta este o obligaţie de Mmisterul Minelor şî Energiei Electrice
rectorul staţiunii experimentale Do ing. Silvia Cantaragiu, de la G.A-C. ră şi alic adausuri. rior al Agriculturii sc vor obline noi căpetenie a consiliilor agricole, a tu
brogea, la griul de toamnă, cultivat ..Unirea'-Mizil, a arătat că unul Cu mult interes a fost ascultat cu- realizări tn sporirea efectivelor rle turor specialiştilor şt conducătorilor Trustul Minier Deva, Grupul şcolar minier Deva
după mazăre, în urma efectuării ară dintre factorii care au contribuit la vintul Jov. Teodor Maghiar, Erou al animale, a producţiei de carne, lapte
turilor de vară imediat după recol realizarea unui sper de recoltă la Muncii Socialiste, preşedintele G A C. Si alte produse animaliere. dc unitătl
tare, s-a obtinut un 6por de 1.128 grtu de 300 kg la ha a fost calita O sarcină deosebit de tmportantă, fl* R O S P E € T
kg de boabe la hectar, fată dc cazul tea lucrărilor de pregătire a terenu care stă fn lata oamenilor muncii Grupul şcolar minier Deva, slr. Horea nr. 201, telefon in
cînd arătura 6-a executat toamna. lui si de semănat. Insămîntat la Măsuri pentru creşterea producţiei din agricultură în perioada imediat Ier 9 organizează concurs de admitere în anul I Şcoala pro
Sporurile de producţie obţinute ca timpul optim, într-un teren foarte de legume, fructe şi struguri fesională pentru anul şcotar 19 63—1964.
urmare a executării timpurii a ară bine lucrat şi aşezat, grîul a răsărit următoare, este strtngerea recoltelor MESERII :
turilor de vară 6e explică, tn primul uniform şi a cresrut repede, viguros, Referatele şt disouliile purtate în de toamna şl tn special a porumbului — electricieni de mină;
rind, prin acumularea unei cantităti a intrat în Iarnă dezvoltat si înfră cadrul Secţiei de horlivilicullură au mari cu vii şi pomi. Ei au scos In Volumul mare de lucrări impune ca — mecanici dc mina ;
evidentă importanta mure pe care o
mal mari de apă în sol. Determină ţit. O contribuţie însemnată la rea in fiecare unitate să se organizeze In — preparatori de minereuri;
lizarea tuturor lucrărilor în bune scos in evidentă o scamă de succese are producerea materialului săditor
rile făcute au arătat că solul rămas in refacerea şi dezvoltarea patrimo aşa lei munca Inel 1 recoltatul, tran — electricieni centrale, staţii e lectrice;
nearat peste vară a pierdut între condiţii agrotehnice — a arătat vor viticol şt pomicol pentru realizarea — electricieni staţii şi reţele.
bitoarea — au adn^-o mecanizatorii niului pomicol şi viticol cit şi în spo «arcurilor in acest sector. O expen sportul şi depozitarea recoltei să sc
33.‘>—911 tone de apă la hectar, pe
din brigada de la S.M.T. Inoteşli. rirca producţiei la unitatea <le supra- eiila bună au în această privinţă gos focă la timp şt fără pierderi. Tere Se primesc absolvenţi ai şcolilor elementare de 7 8 ani în
adineimea de 120 cm. In solul srat latâ. Datorită aplicării metodelor îna virslă de 15-10 ani pentru meseriile: mecanic de mină şi eîcc
vara. pe Jîngă făptui că a fost pre Dovedind că se simt răspunzători podăriile colective din raionul Dră nurile care urmează să fie semănate
pentru soarta recoltei din gospodă intate la executarea tăierilor st a ilăşam şi cele din regiunea Ploieşti trieian de mină, iar pentru ce lelnltc meserii se primesc ti
venită pierderea apei prin evaporare, lucrărilor dc îngrijire, s-au înlăturat cu grîu să fio eliberate în primul neri în vîrstă dc 14-16 ani.
s-au acumulat, tn medie cu 103 kg de ria colectivă ci au făcut arături efectele negative ale gerului «Ic iar Vorbitorii au relevat că pe viilor estf* rind şi cit mai repede. înscrierile Ia examenul de admitere sc fac între 15-30 au
azot nitrio la hectar mai mult decit la adincimile recomandate, fără necesar să se acorde o atenlie mai
greşuri, pînă la insăininlare au între nă si s-a asigurat obţinerea unei re mare selecţiei şl purilălh materialu Consiliile agricole, specialiştii au gust 1963 la secretariatul şcolii în baza unei cereri însoţită de
tn solul arat toamna.
ţinut ogorul rural, an fărut semăna colte bune de struguri şi fructe. A- lui săditor. datoria să asigure executarea arătu următoarele acte :
A fost scos In evidentă faptul că tul in radrul epocii oplime. cum va trebui să sc organizeze cit rilor şi a semănatului la timpul op 1. Certificat de naştere (co pic legalizată)
Dorumbul crillivat în condiţii agroteh mai bine recoltarea, păstrarea si va In urma măsurilor luate de partid
Subliniind marea răspundere a si guvern pentru dezvoltarea produc tim şi de cea mal bună calitate. Po- 2. Certificat dc studii (original).
nice superioare reprezintă o premer mecanizatorilor din G.A.S. şi S.MT. lorificarea acestor produse. ratei cu oeeste lucrări, trebuie să se 3. Certificat dc sănătate eli berat dc dispensar, spital sau
gătoare foarte bună pentru grîu. S-a pentru calitatea lucrărilor, vorbitorii Arătînd că în regiunile şl raioanele îici de legume s-au obtinut succese grăbească pregătirile pentru lernarea policlinică, în care sc va speclf ica rezultatul analizei sîngelui şi
subliniat Insă că rezultate bune se unde lucrează pot fi valorificate in importante şi în acest 6eclor. Pentru al radioscopiei pulmonare.
au arătat că este de datoria ingi în plinirea şi depăşirea prevederilor animalelor: stringerea şt depozitarea
obţin numai în cazul cînd se elibe cursul anului 1964 suprafeţe mari do in bune condiţii a tuturor resurselor
nerilor şi tehnicienilor să urmăreas pionului de stal pe anul 1964. nume Examenul de admitere se ţine între 1-10 septembrie 1963
rează terenul şl se execută arătura terenuri în pontă, tovarăşii Emil Do- roşi vorbitori au arătat că in legu dc furaje, terminarea la timp a adă după cum urmează :
că felul cum se execută lucrările, să
din vreme, spre a se aşeza terenul du, şeful 6ec|iei de hor li v itHcullu r A micultura trebuie să se organizeze posturilor. Vizita medicală se face în zilele de 1-2 sept. 1963.
manifeste exigentă. Referindu-se la din Consiliul agricol regional Argeş.
pină Ia data semănatului producerea eşalonată a legumelor pe Apreciind că In cursul acestui an. Probele scrise între 3-4 sept. 1963.
aceasta, tov. Ivan Paul, vicepreşedin Vdsile Toma. şeful secţiei de horlivî- Consiliul Superior al Agriculturii şi
Mulţi vorbitori s-au referit la ex o perioadă cîl mai Îndelungată în Probele orale între 6-10 se pt. 1963.
te al Consiliului agricol regional ticulluro din Consiliul agricol regio sediile sale, consiliile agricole re
perienţa unităţilor din care fac parle. nal Oltenia, si alţii au propus să se timpul anului, folosindu-se un sorti gionale şl raionale au organizat şe Examenul dc admitere eon stă în următoarele probe:
Bucureşti, a arătat că acolo unde — limba romînă — scris şi oral.
In ceea ce priveşte stabilirea epocii prevadă în planul regiunilor respec ment variat de specii şi soiuri in dinţe şi schimburi de experienţă In
inginerul agronom îndrumează şi — matematică — scris şi ora!.
rl«» însămiutare, ţinînrl 6eania dc con tive plantarea unor suprafeţe mai cadrul fiecărei zone legumicole. cadrul cărora 6-au dezbătut temeinic
controlează îndeaproape munca me din materia prevăzută în programele dc înviHămînt din
dicile rlin fiecare gospodărie, a can diferite probleme, s-au popularizai
canizatorilor se execută numai lu O mai bună folosire a pămintului clasele V-VH.
tităţii de sămintă care 6ă asigure metodele înaintate şl experienţa
crări de bună calitate. Candidaţii care pînă în uit ima zi dc înscriere nu au pre
densitatea optimă de plante la hec In realizarea sarcinilor privind fruntaşilor, vorbitorul a subliniat ne zentat toate actele nu vor fi primi|i Ia examenul dc admitere.
Combătînd goana după hantri, cum s-au realizat sarcinile dc plan cesitatea folosirii tot mat largi a po
tar, a adincimii şi vitezei de înainta sporirea producţiei agricole un rol pe semestrul I al acestui an şi s-a Pe timpul examenului dc admitere sc asigură masa şi ca
vorbitorii a\> arătat că executarea sibilităţilor pe care le oferă noua zare în limita posibilităţilor, contra cost.
re a agregatelor etc. deosebit de important îl are folo discutat şi aprobat planul de măsuri
volumului de lucrări planificat în- sirea raţională a pămintulul, pentru îndeplinirea sarcinilor pe anul formă de conducere a agriculturii. Lămuriri suplimentare sc dau de către secretariatul şcolii
In scopul Încadrării lucrărilor dc tr-un timp dat să nn sc facă în dau In secţia fond funciar si organi 1964. Avem condiţii bune să executăm I între orele 7-15.
semănat In timpul optinj trebuie na calităţii. zarea teritoriului s-a analizat modul Sprijinit© de Consiliul Superior al la vreme şl la un nivel superior toate