Page 59 - 1963-08

Nr. 2687
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 1
------- -

Informaţii de parfid C IŞ M IG IU 1 9 6 3

„Zhnbiţi vă rog !u m-a îmbiat fo- petrecere a copidor. Umbritele sub l
ie întăresc rîndurile organizaţiei de haz» tograful ambulant, iar eu m-atn alei, strecurate pe sub arcade nes-1
conformai pe loc, amuzat poate şi firşite de verdeaţă, mărginite do ar-[
t de un prichindel cu gura minjită hori stufoşi, poartă aceleaşi perechi f
Sub îndrumarea comitetului de neri. Comuniştii cei mai buni, cu luna trecută, comuniştii apre­ J A A /*l/l ^*A f S*i A AXA*,m itfPji .)« ‘ .al.l.. . I _ ^ _ |
partid, organizaţia de bază de vechime în partid, cum sint Fran- ciind buna pregătire politică şi de ciocolată, ce-rni dădea cu tijla. de adolescenţi, ce-şi şoptesc dra 'fi
Apoi meşterul, ca gesturi de magi­
la sectorul II al E. M. Aninoa- cisc Kibedy, Augustin Asmaran- profesională, contribuţia care cian, a umblat o vreme în cutia sa goste eternă. Dar cită deosebire în
sa desfăşoară o muncă susţi­ dei, Dănilă Hegheduş, Ludovic şi-au adus-o la îndeplinirea pla­ tre minunata grădină dc azi şi cea\
nută pentru întărirea rîndurilor Ţego şi alpi, au primit sarcina de nului de producţie pe sector au miraculoasă, de-o virstă Cu Uodă de odinioară! F.ste interesant
mi-a seo$ de răsfoieşti istoria Bucureştilor. lntot-\
Cina ţi, satisfăcut,
sale cu cei mai buni mineri, a se preocupa de creşterea şi e- votat în unanimitate primirea în acolo poza, O prh'esc îndelung. P. deauna Cişmigiul a fost considerat
luptători hotărîţi pentru înde­ ducarea a 1—2 tovarăşi din acti­ rîndul membrilor de partid o. fotografie reuşită, in ciuda sHă- o grădină f,umoasă. Aşa a fost v ă -{
plinirea ritmică a planului de vul fără de partid. Mul{i dintre minerilor Pavel Zgăvîrdea, Nico- vecliUor mijloace tehnice cu care a zut şi descris in 1851 de Pîgeory.)
producţie. In munca de primire aceştia, ca urmare a bunei lor lae Praţa, a inginerului Marin fost zămislită F.ste atît de autenti­ arhitectul Parisului din acea vrem e;}
în partid, organizaţia de bază a pregătiri politice şi profesionale, Stoica şi a ajutorului de miner că, atit de expresivă, incit intru- apoi în 1857 de către l'crdinand de
■ fa* f O T 7 </ ^
/i
J
I .. a /.
pus un accent deosebit pe lărgi­ s-au ridicat la nivelul comunişti­ Iuliu Pentec. Tot în cadrul aces­ fia-mi de a scrie pe spatele ei J.asyalle,4 in 1861 de editorii Iran-'
rea activului fără de partid care lor şi la cererea lor au fost pri­ tei adunări generale a fost pusă
în prezent cuprinde 76 de tova­ miţi candidaţi de partid. în discuţie cererea tov. loan Di „Ciţmigiu 1968* __ cezi loanne şi 1-j
răşi din rîndul celor mai buni In adunarea generală a organi­ mi se pare de pri­ samberl; în 1864fi
mineri, maiştri, tehnicieni şi ingi­ zaţiei de bază care a avut loc nu de a fi primit candidat de sos Iată în jurul de publicistul ger-jt
partid. Tovarăşii Dumitru Roman, meu stolurile de Carnet bucureşfean man V. Darblich \
Dionisie Nemeş, Gheorghe Avrin blînzi porumbei O grădină, o
Îndrumare permanenfă a grupelor tescu înscrişi la cuvint, au rela­ vine(ii. amestecaţi da verdeafă şi fru-(
tat despre hărnicia vagonetaru­
de parfid pe blocuri şi sfrăzi lui I. Dinu. arătînd că făcînd printre copii de-a şchioapă, tse care museţe în mijlocul vălmăşagului de ^
parte din activul fără de partid him aiţah li învăluie de departe eu rnlibe păcătoase, umbrite dc zidurile*|
Comitelui orăşenesc de partid de partid a căror organizatori el şi-a dus toate sarcinile la în­ priviri grijulii; apoi şirurile lungi palatelor; de uliţe cotite, strimte\
Sebeş acordă tot timpul o în­ sînt Maria Marinescu, Maximilian deplinire. Şeful de brigadă Fran- de scaune pe care pensionarii, aşe­ noroioase, fără trotuare, pierdute in(
drumare concretă activităţii gru­ Sivan, Ilie Muntean, Aurel Com- cisc Kibedy a subliniat faptul că zaţi, tacticos, îşi fac obişnuita lectu­ morii le în care kufăduiou Hobiioa-(
pelor de partid pe blocuri şi şa şi mulţi alţii. lucrînd în brigada sa, I. Dinu s-a ră cotidiană a . tarului prefer // : m cele tnahalaoiilor.
străzi. In fiecare lună are loc in­ Zilele trecute, la instruirea or­ dovedit a fi un muncitor destoi­ dreapta — chhşod dc abe minera­ Cişmigiul zilelor noastre este al- (j
struirea organizatorilor de grupe ganizatorilor grupelor de partid nic, care pune la suflet sarcinile le iar acolo [n fund. printre arbo­ tal. Oamenii îl recunosc şi-l iubesc t
de partid unde se trasează sar­ pc blocuri şi străzi, tov. Sabin încredinţate de partid, că el îşi rii secului. înmuiat in razele stră­ aşa cum se află el acum. neînlre- ^
cinile pe perioada următoare, se Dracoş, instructor al Comitetului lucitoare nlr soarelui, lacul, hăt ri­ cit( în splendauraa-i naturală, incon- J
aduc la cunoştinţă hotărîrile orăşenesc de parlid Sebeş a vor­ aduce o preţioasă contribuţie la nul lac al Cişmigiiitui. cu Lebede fi jurat de zecile de blocuri nai. se- ^
realizările brigăzii, care în 25 de
pelicani.
partidului şi ale guvernului, ho­ bit despre ..Măsurile cc trebuie zile din luna iulie, a dat peste CişmU[i'.(l a împlinit 120 de ani . melc. vecin cu tCnăta Piaţă a Pala­
tărîrile comitetului orăşenesc dc luate în vederea gospodăririi şi plan mai mult de 150 tone căr­ l\e mult. pe land acesta iveintotnr, tului R P Rom'no. contemporan cu
partid, la popularizarea şi apli­ curăţeniei oraşului". Mulţi orga­ bune.
carea cărora trebuie să-şi aducă nizatori ai grupelor de partid î<.i întindea apele verzui o baltă pli­ 11 nai re ştiui înnoit cu cartiere impu­
nă de papură de sălcii şi broaşte.
Primindu-1 în rîndul candida­
contribuţia şi organizatorii gru­ s-au nnoant cu această ocazie să ţilor dc parlid pe tov. Ioan Dinu, J./.’Wrtn, primăvara şl toamna nătoare. cu magistrale largi şi clă­
pelor de partid pc blocuri şi mobilizeze un număr mai mare diri demne de epoca sa de plin\
sfrăzi. Asi<rurmd o îndrumare si de cetăţeni la acţiunile de mun­ organizaţia de bază a încredinţat ea te umfla. revăni;ndu-se piuă de­ avlnt constructiv. Băirîua, fbitînă ar■ ^
parte spre m.ihalaiia
Sărindarului
!>
un control concret, comitetul o- că patriotică ce se vor întreprin­ ca sarcină comunistului Fran- Oţelăria Martin nr. 1 — C. S. Hunedoara. O nouă şarjă dc oţel. aflată cam pe unde se înaltă acum teziană din mijlocul lacului, ce-şi
răşenesc dc partid a reuşit să de în vederea curăţeniei străzi­ cisc Kibedy de a se ocupa şi în Universitatea In 1810 generalul susură vesel jeturile sale de ape
li
antreneze cruncle de oartîd la lor, în asa fel ca oraşul să fie continuare de creşterea şi edu­ Rrseleff a dat dispoziţie ca halta, toate culorile, uriaşa buturugă" n
h l‘ i}
o activitate rodnică si în ceea ce tot mai curat şi mai bine îngri- carea lui. în care ie scăldau bivolii şi bortii. a cjjrcj scorbură stă adăpostit bu­
priveşte gospodărirea si curăţe­ }it. NICOLAE ENC1U La fabrica de cărămidă Prlcaz
nia locuinţelor si a străzilor. C. BRADEANU secretar al organizaţiei de bază fă fie secată şi transformată iulr-ua ţrtul cu cea mai rece bere din Bu
Dintre acestea amintim grupele corespondent nr. 2 E M. Aninoasa h v c .!nr prolrclul ,ău y vfr.n in- jucăuş,. tmllnn',
Preocupare pentru sporirea 0/.IUU abmuvilh «„.mu, m uu dc cu-
tre domnitorul Gheorghe Bibescit. >YJţ^ trandafiri — locuri vechi.L
XUjlhehn pline de amintiri — fac bună fo v ă-J
lin grădinar berlinei —
Se înalţă o nouă construcţie producţiei planiifite şi seră mlaştina, iar un, rondului roman. împrejurul că-(
(hcinaî anume,
întocmi
Mayer
rnia ’ i ifat tacit huiturile clasici;(’
Cotectivul fabricii de cărămi­ dărel de la sortare prin rezul­ bqjiizion, — Marsillon — construi lor f ilei aiur ii rnmîne. senat urilor {
dă din Pricaz, s-a preocupat in­ tatele cate le obţin în procesul I întind A. Cişmigiul — 0,1 cărui
tens pentru ridicarea continuă de producţie se situează în njitncâ se f.ra&c de la denumirea ma­ pentru copii, giădinii zoologice, foi-C
„Pe aceste h a n i. eu aproape un letal te construcţii social-culturale C?nd oamenii gîndesc frunte. Zilnic aici se ard în şorului păsărilor şi altor colţuri am e-(
a calităţii, pentru realizarea sar­
an iu urmă, se juca iucă fotbal. şi-au împletii istoria eu cea a bri- cinilor de plan. Deficienţele sem­ cuptor 42.000 bucăţi căi/ărvmlă halalei nude henia marele ciţmigiu na jale in ultimii ani.
.iiei era tm teren viran. Acum găsii de dulgheri condusă de Alc- Construcţia spitalului este nouă. şi se presează 60.000 bucăţi. al oraşului (dregător însărcinat cu Cişmigiul esle frumos la orice oră
lotul este schimbat. S-a înălţat aici xandru Stanca. Acum, brigada la- Nici unul din constructori n-au mai K nalate în anul trecut, au fost Atenţie se dă şi calităţii Astfel aprovizionarea cu apă a Bucureşti­
analizate cu mult simţ de răs­
un grup de clădiri scme(e. cu mai creazu pe şantierul noului spital. Şi executat asemenea lucruri. Dar asta e rebutul a fost redus sub pro­ lor) — deveni astfel o grădină, cu dar parcă mai minunat se află in(^
;»v multe etaje". Aţa a început să ne cum fiecare lucrare începe aici cu nu i-a împiedicat cu nimic ca ei pundere ceea ce a făcut posi­ centul admis. In lunile iunie, iu­ zori, cînd feeria multicoloră a flo-{.
M
să caute noi soluţii constructive, mai ţţ bil ca anul acesta să se ia o se­ timpul mereu mai mare. cu umbra
3 prezinte t»v. ing. Uasile Rusii, şeful dulghcrta (cofrajele), de ritmul în lie s-au. ivit unele greutăţi. La rifor este mingîiată de penelul dis- \
fi latului de construcţii al spitalului care lucrează toti cei 75 de mem- rapide, mai economicoasa decît cele Jil rie de măsuri eficiente pentru cxcavarea stratului de argilă ne­ s copacilor mai deasă. Adeseori, lu- creţ al aurorei. Atunci este tin su l}
date prin proiect. Ore întregi tină- vj realizarea şi depăşirea obiecti­
-ij unu din Hunedoara. desfăşurarea brigăzii depinde realizarea tul comunist Uasile Rusii, inginerul I* cesar fabricării cărămizii sa \ " a poftită aici la balurile de Culinarilor. Atunci încep ci migă )
lucra» ilar CansuUînd graficul care sarcinilor în ansamblu. lată de ce velor de plan. Printre altele hitilnit un strat dc balast- S-au 4 trei sfanţi Jn îmbrăcăminte cuinin- lnatQ Q^cr- Cu pn((cle lor aştern')
şef al lotului, împreună cu expert- ţ\. amintim introducerea în pro­
fi. prevede desfăşurarea execuţiei In- oamenii de pe şantier i-au asemuit luat însă măsuri do remedierea ein_o,uV. Panfa/e tjiililare şi tarafuri pc pajişti covoare inflorescenţe
meu!aţii meşteri losif 7 amaş şi Ni- ducţie a unor noi agregate, asi­
fi crămlnr Iaci o constatare care te sa- pc dulgherii lui Alexandru Stanca deficienţelor, iar calitatea cără­ populare dădeau concerte, !«< zilele smălţează paicne în infinite mtauţe ^
colne Zaharie au studiat proiectele. gurarea unui mers continuu al
fi tisface. T oafo lucrările sînt in gra- - Şi orele de studiu n-au fost zadar- ! acestora, folosirea întregii lor mizii s-a îmbunătăţit. In anul de sfobă/oaro, h care cetăţenii — da ia roşul flacărei şi albastrul tr\ă
f fie. Pentru viilor, constructorii nou- ~ nice. capacităţi. Ca urmare planul de trecut cariera de nisip de la neobişnuiţi cu asemenea reprezen- rii. la trandafiriul rozelor şi albulL
fui spital din Hunedoara şi-au luat --------- Mureş a fost necorespunzătoa­
La turnarea stîlpilor de beton s-nu k • producţie a fost depăşit în fie­ talii - îşi manifestau entuziasmul parităţii lnveşbnmtnt astfel cu fon ţ
fi angajamente mobilizatoare: volumul Î N S E M N Ă R I întîmpinat greutăţi din cauza che- *ţ care lună S-a mfuit şi capacita­ re. Pri.ntr-o. bună exploatare a foarte zgomotos Exuberanta buca- tezie şi răbdare de artist. Cişmigiu't
fi dc lucrări planificate sa fie depăşii restclci. Dar pentru remedierea lor || tea de producţie prin darea în unei noi cariere, nisipul nece­
cu > hrncrulc. *.ar productivitatea sar fabricării cărămizii în acest reştenilor supăra însă urechile ho- - cu cete 17 hectare ale sale \
s-a găsit o soluţie. Peste 2.400 da • ’ funcţiune în acest an a liniei . . . . . pare o jerbă strălucitoare in tmetn^i
t nuincii să crească corespunzător. stilpt au fost turnaţi în caloti mc- k • tehnologice nr. 4 la presare. an este de o calitate supecioar terilor şi negustorilor pricopsiţi Pes- . „ )
*/» fn c.ohcliv inimos al cărui fapte taliei. Rezultatult Pe lingă conţi- Totodată s-a făcut uscălorîa ar­ ră. In urma măsurilor luate te noapte, care-şi clădiseră . . . sa gradină care este astăzi Bucur cş-1 )
intre . ' _ ;
1
merită lande cu un motor care pune în funcţiune fabrica de cărămidă din Pricaz lud. Cact oraşul, capitala patriei,
un complex de agregate. nuitaten în muncă, o economie de tificială pe cuptor. In prezent, a reuşit să aprovizioneze cu căr timp sumedenie, de palate in )u- transformot râf)jd ţ,l(r. im unen<(
Cifre şi fapte Pînă ccum „motorul" lucrărilor circa 60 000 lei •, se lucrează la instalarea caza- rămidă. conform graficului sta­ ml ţ ră/lifiii. $i_ astfel, cînnuirea de ş .f{t f,r<(Ui;nden; grădini, seu
de la noul spital a funcţional ire- O nouă soluţie au găsit construc- > nelor cu aburi pentru aburirea bilit. şantierele Trustului regio»- atunci publică o. ordonanţă prin arurît largi de verdeaţă, de aer J
Pentru începerea lucrărilor a fost pr0şabii La sfîrşitnl fiecărei luni lorii şantierului fi la axoentarea cărămizilor care va reduce ci­ nal de construcţii, întreprinde­ care se Interzicea spectatorilor „să curni inirezme. Suprafaţa lor /
fi necesară cxcavarca unui volum im- calculele au arătat o depăşire a sar- păturilor de fundaţie. După proiect ^ clul de uscare cu circa 40 la rile de gospodărie orăşenească
i. de llan
portant de pămînt. Zi şi noapte ex- . .. se prevedea săparea mecanică corn- *, aplaude şi să bisuiască m u z i c i l e j qqO de hectare, 5 m. p. de flo ri' £
4 1 i . ctmlor ce reveneau brigăzii intre suta. Pentru ridicarea califică­ si organizaţiile comerciale loca­
f); cavatonre puternice au muscat din plclă a fundaţiei, iar după turna­ De zeci de ani, Cişmigiul a ră- pentru fiecare bucureştean .
coasta dealului Chr.id. Ca un fur- 1° '15 l(t D<" ° data cu acest rea stîlpilor să se facă umpluturi. jL rii muncitorilor s-au organizat le din regiunea Hunedoara. Be­ mas acelaşi loc preferat de medi­ GHEORGHE B R A T E S d
RÂTESCIY 'f
■\ nicnr harnic albiileautobn,culante ”wt0' In Sntn(ia adoptată de a se săpa stil- Jj cursuri de calificare cu durata neficiarii aduc deseori cuvinte taţie al virstnicilor şi de nexnnovată redactor la Agerpzes
. . g, general şi ceilalţi constructori. Bri- (ni manual în terenul ncexcm.>at a « de şcolarizare de 6 luni. La de mulţumire colectivului dc
•lk au transportat (ura întrerupere. S-an
gada dc ficran-bclonişti condusă dc fast cea mai bună aceste cursuri participă un nu­ aici pentru calitatea cărămizii.
.r dislocat astfel circa 80.000 m. c. pa- ' măr de 32 muncitori. In urma
♦,'ă • t comunistul Strnion Napău. nu a cc- + k* In cadrul fabricii de cără­
7 ol ce fac constructorii dc pe măsurilor luate, fabrica de că­ midă din Pricaz există o preocu­ Bine ar fi dacă..
()! Si I,a,„latul reavăn nu a a/’uaU ‘,at mci acest şantier izvorăşte din dorinţa rămidă din Pricaz a reuşit ca în pare atentă pentru realizarea
ii» să SC usuce la rarele soarelui sau 1,,r" « era sincera de a grăbi ritmul lucrărilor. ‘ primul semestru al anului 1963 normelor de nroducţie, reduce­ ...bufetele LA.P.L. ce se găsesc zionarea mai ales cu pîine lasă
ii!
•li arlierea viatului, cină ,luhherii.bc- ’"onlot' eu dc a reduce costul lor. să realizeze planul de produc­ rea preţului de cost şi obţine­ în cadrul Combinatului siderur­ de dorit. I.A.P.L. Hunedoara ar
fln“ lmru'“ be' de a da în * *
eclsi/sclc
îi lanl/tli, li'erarii-belonisliau si /sar. folosinţă înainte dc vreme acest ţie la presare în proporţie dc rea de economii, pentru conti­ fi bine să ia măsurile ce se im­
t; , c. „ a , conduse de Constantin Pândele şi edificiu care va veghea la sănătatea nua îmbunătăţire a calităţii şi gic Hunedoara ar respecta ora-
•li nit la ..atac S-au început lucru- . 100.4 la sută iar la ardere în riile dc serviciu afişate. Zilnic se pun în acest sens. i
*> rile ,leturnare a Iun,tătici. Nu- GlltarC<e Co/an. Lor urmeară siderurgişiVor şi constructorilor. jj proporţie de 100.8 la sută ^Bri­ reducerea rebuturilor la mi­
’A acelaşi entuziasm zidnrn din bngu- V. FUR IR găzile conduse de Nicolae Pîrvu nimum. deschid cu întîrziere la secţiile ROMULUS MIHAILA
mfU ,n l,n,ilotn *-mt lurnnt * esle Zile lui hdiu flota şi Sandu. de la presare şi Dumitru Pîn- GEORGE CIORANU aglomerator-cocserie, iar aprovi­ corespondent
t,. 2 600 m c. betoane. au întîmpinat unele greutăţi ' /
11! Construcţia este executată din ca­
ia aprovizionarea cu materiale. //)-!'.
’,)[ dre de beton armat şi cărămidă. Nu- t„fl cinstea zilei de 1 Mai. lucră-ţ*
’fi mai la betoane s-an folosit peste Ţlje fn corpul A al complexului au fi
fi 8.400 m c. beton armat. Acum, in fost gata iar cele de la corpul Bfi Soare, tinereţe, bacuri & • v.v.v.v.v.vv.*.v.v.v.v.v.v.v.,.v.v.v.v.%v.%v.*.v W r t V A V A J
rudie >** £ s~an terminat
, bună parte lucrările de construcţie la 80 iunie. .1*
Acum se lucrează intens la ror-l): • •••••
„fa roşu" sint terminate Cele trei
, . , , . , , . - , purile Dl. D2 şi policlinică. întregi o îngheţată sau o băutură răcoritoa­ versităţii Bucureşti. Actualitatea po­ — Să învăţ înotul şi cit mai re­ — 'Adina zimboşte şi-m i/ relatea­
,1 corpuri de clădiri principale sint . . , . . » - , . •" In lunile tle vară, marca, ademe-
' r 1 1 colectivul a hotarit ca lucrurile dc.O re. litică internaţională etc. pede. z ă: j ' f
/.iun la
?_ v " n !n a / n o x i i n n l i v 4 luni<u, % nitoare ca un miraj, â fcnnccăloa- Cei mai bine pregătiţi şi Inten­ Ana este membră în corul Univer­ — Acum şapte ani mă aflam în
h>‘ sâ
■* re prin nesfirşitiil albastru sau ver- De o parte şî dc alta a complexu­
(, turnalo coihc dc liclon si cxcculalli ./mtul lunii decembrie In acelaşi taţi studenţi se vor întrece în pa­ sităţii şi a venit la odihna împreu­ tabără la Piatra Neamţ — proaspă­
2» dc sau argintiu, în necontenit frea- lui sc întinde verdele catifelat al
^ zidăria corpurilor A. B şi C care timp constructorii vor să cîştige«j. falezei, dc cuţitul amenajată, pa sionante concursuri „Cine ştie. cîş- nă cu o parte din colegii de cor. tă absolventă a şcolii medii. Acolo
•* măt, nurori blînd, alteori tumultos.
A an de la 6 pînă In 8 nivele. Uolu- steagul de lot eiidcnţîat în înlre-fi. *• înfăţişări a său bătorească i-o dan în- cure rondurile dc flori descriu va­ ligă*. concursuri de recitări şi de Seara i-am văzut la repetiţii, pre- mi s-a luat un interviu de, către un
mul construit, nici se ridică la circa cerca socialistă" pe şantierul 4'^t ■* să oamenii i-o dau şiragurile unsam- riate figuri geometrice. dans Se pregătesc de pe acum spec­ gătindu-se pentru un spectacol în redactor al ziarului „SUctagal roşu'
fi I.CS.H., d-.apel pe care l-au pier- j La club. alte surprize: două te­ tacole ale ..artiştilor“ din tabără. tabără. din Bacău, care, printne altele, m-a
HO 000 m c •* bl urilor arhitectonice care te incintă Personalităţi culturale şi ştiinţifice întrebat ce vreau să devin. Medic,
Lui Ivan Orgovici, student în a-
fi dut acum cîteva luni citul lotul 3 • *• de fiecare dată. i-o dau mulţimea de levizoare noi, noi discuri de mu­ vor fi oaspeţii studenţilor, iar la nul IU la Facultatea de mecanică i-am răspuns. Acum. la cea de-a
le-a luat-o înainte cu indicii de plan li!
zică simfonică şi uşoară, un aparat
fi. „Motorul11 lucrărilor realizaţi. [(t •• flori ce ii aduc prinosul de par- de proiecţie cinematografică. sfîrşitul serici, tradiţionalul carnaval a Institutului politehnic din Timi­ doua convorbire cu un ziarist, pol
fum. spune: sînt medic.
r Dulgherul Alexandru Stanca lu- După ritmul în care se lucreazăj(t Ziua de tabără începe cu gim­ va fi prilej de veselie şi glumă şoara, soarele nu-i pricinuicşte ne­
fi crează la Hunedoara de mai mulţi pe acest şan'ier sînt create toate fi '! Dacă ar fi să facem un raid ae- nastica de înviorare pe plajă, sub Directorul taberei. Dan Lemnele, plăceri : a urmat ..cursuri de pre- — Şi..> ce vefi spune la a treia
tai
fi ani. Multe din noile Idocu ri şi ce- premisele ca steagul să vină înapoi. Jr *• rian deasupra fîşiei de aur ce tighe- îndrumarea studenţilor de la l.C.F. pe care cu g~eu l-am răpit cîteva gătire* la ştrand, în oraşul de pe convorbire ?
£ tcază ţărmul, am constata animaţia momente din rezolvarea numeroase­ Bega. A venit la facultate după — Urcau să pot afirma, atunci,
»• deosebită cc domneşte pc una din- Mişcările ritmice alungă repede mo- lor probleme zilnice, îmi spune: patru ani de producţie cu lăcătuş că slut un medic pe care oamenii
leşala somnului şi dan corpului vio­
\ tre cefe mai mori şi frumoase fda- iciune pentru ziua întreagă. Diminea­ — Condiţiile asigurate stiu/enţilor şi apoi tehnician la Fabrica de va­ il preţuiesc. E tot ce îmi doresc!
Cînd lipseşte spiritul gospodăresc ,i* je de pc Hlorul — la Costineşti. ţa e rezervată în exclusivitate pla­ în acest an sînt din cele mai bune. goane Arad Secţia in care învaţă După somnul de dupa-amîază, la
\
— Dc ce ? Pentru că aici domneş­
jei. Fiecare c grăbit să-şi acopere Amintesc numai că prin grija Sfatu­ pregăteşte ingineri specialişti în cure mulţi renunţă in favoarea a cî­
In multe din unilătile comerciale terenul prezintă gropi Mobila e pli­ ti te tinereţea însoţită dc inseparabile- trupul cu strălucitoarea şi invidia­ lui popular al oraşului Constanţa, material rulant, printre care ji lo­ teva ore de plajă, pe studenţi îi gă­
Ve oraşului Sebeş exislă preocupare nă şl ea de var. Mai mult, o cantitate *• le ei atribute — entuziasmul, vese­ ta platoşă de bronz. Unii sini chiar întregul cazarmament al taberei este comotive Diesel electrice. L-am în­ seşti la o conferinţă, sau ascullind
ponlru p<1<lrarea şi depozitarea mărfu- însemnată de mobilă e limită In li Ha. neastîmpărid, visarea înaripată. pica grăbiţi şi. după o zi întreagă nou Au fast construite noi corturi trebat unde vrea să meargă după muzică, citind o carte, jucînd şoh in
• iior. Arcaşla dovedcşlc câ (jeslio- şoproane şl... sub cerul liber. Nu cu «• Am petrecut 'iteva zile în tabăra dc naivă şedere sub suliţele de foc. şi amenajate altele vechi. Trei au­ terminarea facultăţii: sala răcoroasă a clubului, destinxîn-
nari* privesc cu toal<i r<1fipunclerea. mult mal bine este depozitată mobila *• studenţească. Deosebit dc ospitalie- consumă — pentru iiz extern — ki­ tobuze. aflate la dispoziţia taberei, — Bineînţeles, înapoi la fabrica du-şi muşcii pe terenurile dc sport,
dau tortlâ alrnli.i p.lftrării mărfurilor la depozitul din Piaţa Plevnei. Depo­ *■ ră. tabăra olcră tot ce are mai bun lograme de iaurt spte stingerea flă­ dac zilnic in excursie pe litoral şi din care am plecat. Mă aşteaptă a- pregătind încă o surpriză pentru vii­
in condiţii din cele mai optime. zitul respectiv are numai locurile *• in fiecurc din cele cinci serii la cărilor ce ţişnesc necontenit din trup. in regiune 150 dc studenţi. Masa, colo tovarăşii de muncă. torul spectacol.
Fx ist A totuşi un — penlru uşi şi fe­ nu mai puţin de 1.050 studenţi frun- Activităţile sportive ce vor avea una din „materiile* cela mai în­ h an este secretar al organizaţiei Seara, răsăritul lunci ndună pe
Io»; unde nici pe NOTA restre. acestea însă *• laşi la învăţătură şi in activitatea loc in tabără mi le face cunoscute semnate la care trebuie să răspundă U.T M. pe an şi unul ditUre studen­ faleză firile romantice. Sc nud me­
departe im po<ne lipsesc. Necxislînd •£ obştească din tuule centrele univer- Adriana 1 ămăşoiu. studentă in anul tabăra, capătă la examenele zilni­ ţii fruniaşi. Din cele 7 examene ale lodii nostalgice, acompaniate de
fi voi ba <U’ astfel ---------- ţjrijă penlru buna «• sitare ale ţării. $i. ca o perfectă III la Facultatea dc educaţie fizică ce numai ..foarte bine”. ultimei sesiuni, a luat cinci cn nota strunele unei chitare. Sini un grup
de lucrmi. (depozitarea şi păstrarea conservare, mobila esle zgîrială şi *• gazdă, are in fiecare an noi şi plă- a Institutului pedagogic din Timi­ Plaja dă prilej la numeroase şi zece şi două cu nota nonă. Este un de clujeni in jurul cărora se adună
nu fac cas3 bunâ cu gestionarii depo­ plină de praf. «• cute surprize. Aproape de cupola şoara, membru in comandamentul trainice prietenii Să facem si noi bun înotător, deşi vine tot pentru de fiecare dală zeci de ascultători.
zitelor de mobilă ale cooperativei de La fel stau lucrurile $1 la celelalte *• albastru, care găzduieşte sub azu- taberei cunoştinţă cn cîfiva studenţi. prima oară la mare. Ii place, de Ziua se încheie cu un spectacol sau
Ana Brclz. anul IU romină la
consum „Sebeşana“ din Sebeş. S-ar depozite. Dar din păcate nu so iau «• ru-i ce pure susţinut doar de lu- — Buni colegi. I.C E.F.-iştii s-nu Facultatea dc lihdogir din Bucureşti, asemenea, să joace votci şi fotbal film. cu o oră de dans sub cupola
nărca aşa după cum încearcă unii măsuri şi de aceea multe garnituri *• mina reflectoarelor, serile de dans. oferit să-i înveţe pe doritori tai­ şi va figura „neapăratm în echipe­ albastră.
tovarăşi dc aici să jusldice, câ lotul de mobilă s-au depreciat, ncmaiputînd «■ sau oferă in miezul de foc al zi- nele înotului — sport atit dc apre­ îşi acoperă cu grijă umerii cc an le Centrului universitar 7 imişoara. Şi fiecare 2i de tabără e minuna­
împrumutat culoarea soarelui la ră­
ar fi <liu cauza depozitelor mici şi fi vlndule. Sltnatla existentă este $t *• lei mingîiaasa răcoare, îţi desfată ciat aici. Sportivii din diferite cen­ sărit care vor participa la compionatul tă, rotundă, strălucitoare. /dină de
rAspindile. Realitatea este însă alta. o urmare a modulul defectuos în care ■* ochii culorile vii ale noului corn- tre nnivci sitare sc întrec in compe­ — Sînt pentru întîia oară la ma­ interccnlre. soare, de entuziasm, de tinereţe, de
Să vtzităm cîteva din cele şase depo- înţelege să facă aprovizionarea I.C.I. plex alimentar construit la doi paşi tiţiile inter centre la volei, fotbal, re şi n-am prevăzut imitările exce­ — Sint îneîntală de toate /* nu bucurie.
zi|p. Deva. Fără a tine seama de posibili­ '! de plajă. Sub acoperişul de dîfc- handbal, tenis de masă, şah Selec­ sului de plajă. ştiu cum să-mi exprim bucuria de Bucuria inundă sufletele lutnroi
La col din slrada Vasile Roaită tăţile dc depozitare. I.C.I. Deva tri­ «• rite culori, icluind in „plastic* un- ţionatele taberei vor susţine meciuri — Rezultatele ultimei sesiuni ? a fi văzul acum. în ultima mea va­ in fiecare zi, o dată cu înfiiie raze
nr. I. mobila a losl depozitată lărâ mite mari Ioturi de mobilă, care de­ % duirile valurilor mării vecine. SC cu echipe din regiune, iar la sfir- — Cinci examene. Cinci zece. canţă, marea, (vă rog să scrieţi cu ale soarelui. E bucuria de a fi ti-
grijă. In plus, acoperişului îi lipsesc păşesc limitele stocului permis •• adăpostesc chioşcuri moderne. Ser- şitnl serici, după 12 zile dc antre­ Am lăsat la urmă întrebarea tra­ M m are!) pe care am visat-o de năr. de a trăi vremuri minunate,
ţigle şi apa dc ploaie Intră şi „spală” Aceasta nu scuză însă cu nimic *• vite direct de sub duş. caisele cu nament, va avea loc un „mare" diţională : atîlea ori! Tînăra entuziasmată se intr-o ţară înfloritoare, in caro cele
mobila, ca la „ea acasă". Tot aici, lipsa de grijă manifestată de condu­ •* obrajii roşii de soare şi gingaşele concurs do înot. — Cc impresie tt-a produs ma­ numeşte Adina Haselcff din laşi. mai înaripate, visuri ale tinerilor de­
vin realitate, in care simţi în fieca-
instalaţia electrică nu este introdusă cerea cooperativei „Sobeşnna” din % piersici copută o savoare in plus. Programul cultiiral-educativ nu e rca ? — De ce ultima... ? ie clipă in fiecare ceas. grija pă­
în tub. pre/cntînd pericolul unul Sebeş. •* In cofetăria cu pereţi de sticlă şi mai puţin bogat. La clubul taberei — G rozava! 'Aştept cu nerăbdare — Pentru că, de acum încolo, rintească pentru om, pentru tineret,
Incendiu. E o sîlualle căreia trebuie să I se ,• mobilier în culori f.aslclatc. ori ală- sini audiate conferinţe: Monumente excursia pc litoral pe care na-l cu­ odihna mea se va numi concediu... pentru tvitor.
Un alt depozit este In strada pună capăt urgent. ■* turi în borul reflectul în oglinzi sculplurale descoperite recent in re­ nosc dccit din relatări si fotografii. Am absolvit facultateal LEON TALPA
Poştei, Nici aici lucrurile nu stau ILIE IORDACHE *a sînt bine venite — la 37 grade — giunea Dobrogca, Din istoria Uni­ — O dorinţă t — Si ce profesiune avefi f redactor al Agerpres *■
mal bine. Pe jos este plin de var, Iar corespondent
-----
v . V i % m v . v . v . % v . w . W i m % % w v A m v m m w i > m . w . v . m ^ w W