Page 61 - 1963-08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE IRflŢl.VA I

Anul XV. Nr. 2688 DUMINICA 18 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani

J ia. ttt/S u c/'i iti aspect 2Â/e.< </e

2 3 AUGUST

X i X

Cocs pentru furnale
AUGUST succese în Sînt preţioase indicaţiile date dc maistrul Tiberiu Pasca, de la oţe lărio Martin nr. 1 a C S. Hunedoara,
întrecerea socialistă tinerilor loan Ciotescu fi Gheorghe Andrei, absolvenţi ai fcolii profesionale. Tinerii ofclari învaţă lucruri
jjf Secfîa cocs a U.CC. din Corn- (iativa aceluia fi tinăr de a r e ­ folositoare, pe care le vor aplica în practică. _______________________________________foto ; f. TEREK
r) buzatul siderurgic Hunedoara. . duce cu 50 la sută consumul dc
Cu angajamentul depăşit g Aici cărbunii din Valea Jiului fascine (nuiele de arbori) ceea ce
| sc transforma în cocs. Pater• va aduce sccfici economii anuale
Unul din obiectivele principale cele 7 luni care s-au scurs, au re­ y* nicc mafini de forjare descarcă în valoare de circa 40.000 lei. Fiecare tonă de cărbune extrasă
ale întrecerii ce o desfăşoară me- dus rebutul sub admis la toate 1 din 10 in 10 minute cile o forjă Ini(.iativa respectivă a fost repede
talurgiştii de la U.R.U.M. Petro­ sortimentele de bază şi au depă­ K de cocs, care după trecerea pe sub îmbrăţişat ă dc întreg colectivul.
şani este realizarea de economii şit productivitatea planificată cu ! turnul de răcire, apoi prin stafia Pentru îmbunătăţirea calităţii
la preţul de cost. peste 22 la sută. Economia supli­ y de sortare granulometi ică, ia dru- cocsului seefia s-a transformat tn- cu un consum de lemn cît mai redus
La începutul anului, ei s-au an­ mentară înregistrată la preţul de mul furnalelor. tr-o adevărată scclie-fcoală, unde
gajat să înregistreze la acest cost se ridică la mai mult dc y Cind pronunlăm cuvinlul fontă tofi lucrătorii de la ingineri fi Directivele celui de al III-lea ţional lemnul Ia lucrările de ar­ extinderea armării metalice. Anul
obiectiv în 1963, 700.000 lei eco­ 1.300.000 lei. Angajamentul anual ne gîndun in primul rind la cele piuă la muncitori, au fost cu- Congres al partidului au pus în mare a abatajelor. acesta s-a introdus armarea me­
nomii suplimentare. Pentru a-şi a fost astfel, cu mult depăşit. două materii de bază care ii dau prxufi în cercuri fi lectorate de faţa minerilor ca o sarcină im­ Una din principalele căi de re­ talică la încă 2 abataje frontale
respecta angajamentul, sub în­ Prin urmare, muncitorii, ingi­ şi na fie r e : minereul de fier fi coc- imbogă(ire a cunoftinfclor tehnico- portantă reducerea consumului ducere a consumului de lemn este de pe stratul 18, de unde se ex­
drumarea organizaţiei de partid, ^ sul De calitatea uncia fi a al- profesionale. Efectul acestor pre­ de lemn de mină de la 53 m.c. răpirea cu gri jă a stîlpilor înainte trage lunar circa 5 000 tone de
au aplicat o seamă de măsuri nerii şi tehnicienii uzinei întîm- ,i teia depinde calitatea fontei fi mai gătiri intense s-a reflectat asupra pe mia de tone de cărbune extras de prăbuşire. Brigăzile de mineri cărbune. De asemenea, în fiecare
eficace în vederea reducerii con­ pină sărbătorirea celei de a tîrziu a otelului. Colectivul sec- îmbunătăţirii culitătii cocsului. Re­ în 1959, la cel mult 35 m c. în din Vulcan au început să mani­ lună, se armează cu fier între
tinue a rebutului, a consumurilor 19-a aniversări a eliberării pa­ (ici cocs desfăfoară întrecerea so­ zistenta sa mecanică a crescut in 1965. feste mult interes pentru recupe­ 600—700 m de galerie. La lucră­
de materiale $i creşterii produc­ triei de sub jugul fascist cu o ţi cialislă in cinstea zilei de 23 Au­ acest an fi îndeosebi în ultimele Minerii, comuniştii, de la mina rarea materialului de armare pe rile de întreţinere a galeriilor
tivităţii muncii. Drept urmare. în realizare deosebită. gust tocmai sub această lozincă: luni de la 305 kg planificat fi 315 Vulcan au apreciat că dispun de această cale. In prezent la fie rearmarea profilelor deformate
r cocs mai bun. mai mult fi mai hg cit reprezintă angajamentul suficiente resurse pentru a în­ care abataj cameră se răpesc un de presiune se face tot cu armă­
Minereu mult, bogat în metal 9t ieftin. corsarilor, la 323 kg. deplini această sarcină înainte număr însemnat de stîlpi, care turi metalice T.H., asigurîndu-se
v# de termen ; de aceea au pus-o în apoi sînt refolosiţi. Brigada mi­
y Cu cilcva luni ut urmă la ni- Productivitatea muncii a cres­ astfel şi o rezistenţă mai mare a
In abatajele minelor de mi­ Minerii de la Munccl, de pildă, cut ji en simţitor lună de lună. centrul preocupărilor lor. încă de nerului loan Costea bunăoară, lucrărilor miniere.
nereuri din regiunea noastră se au reuşit să-şi îndeplinească sarci­ vclul secfici au fost luate o sc- astfel r.ă în primele 14 zile ale la începutul anului, în abataje, au refoloseşte în fiecare lună o can­ Tot în scopul reducerii consu­
desfăşoară în aceste zile o în­ nile de plan pe perioada 1 — 16 y rie de măsuri lehnico-organizalo- lunii august cocsarii au trimis început să desfăşoare o însufle­ titate de circa 8 m.c. de lemn
sufleţită întrecere pentru ca ziua august în proporţie de 102,1 la rice. Printre acestea se numără furnalifiilor cu 1.158 tone de răpit. Asemenea exemple se mai mului de lemn (le mină, la E M.
de 23 August să fie întîmpinată sută. ,i înlocuirea vechiului dispozitiv de cocs mai mult dccîl prevedea pla­ ţită întrecere sub lozinca : „Fie­ pot da încă. Vulcan s-a extins armarea mixtă
cu succese dintre cele mai bune. Merită să fie scos în evidenţă 5 la mafina de farjaie, de împingere nul de produclic pe zilele respec­ care tonă de cărbune extrasă cu Creşterea vitezelor de avansare în ultimele luni, la încă 6 aba­
îndrumate de comitetele de faptul că minereul extras pînă 41 a cocsului din cuptoare, prin care un consum de lemn cît mai re­ în abataje constituie de aseme­ taje cameră, s-au introdus fişele
partid, conducerile exploatărilor acum are un conţinut de metal se exclud avariile cuptoarelor fi tive R LAL dus". Şefii de brigăzi şi-au mobi­ nea, o importantă sursă de eco­ limită de urmărire a consumuri­
miniere aparţinătoare Trustului ^ un pl irit staţionările pentru repa- lor. pe calităţi şi sectoare.
mai mare cu 15—20 la sută decîi ^ rafii. Pentru menţinerea capacilă- lizat ortacii pentru a folosi ra- nomisire a materialului lemnos
minier Deva, au luat din timp cel planificat. 'it fii cuptoarelor, un colectiv de lu- folosită de minerii din Vulcan. Măsurile aplicate, precum şi
măsurile necesare în vederea Succese importante au obţinut ^ crători de aici a conceput un dts- 3u Spre exemplu, brigada de mine­ eforturile depuse dc brigăzile de
unei mai bune aprovizionări a şi preparatorii. In aceeaşi perioa­ ÎH ( • • , f I f || fc T in eri c o le c tiv i şti în e x c u rs ie ri condusă de Miliai Tucaciuc mineri din fiecare sector, au fă­
cut ca în acest an consumul de
^ care se depune pe bârfite cuptoa- 5
echipelor din subteran cu mate­ dă, preparatorii din Deva şi Să ui de Ia sectorul' IV. obţinînd lunar lemn planificat să scadă la mina
rialele necesare. Drept urmare, cărîmb şi-au depăşit planul cu rV relor La stufia de sortare se cx- £ In munca de educaţie comu­ ce, centre industriale, vizite la o viteză medie de avansare de Vulcan în medie cu peste 2 m.c.
peste 90 m pe aripă de abataj,
s-au obţinut rezultate frumoase. 3,2 şi respectiv 0,2 la sută. jy berimentează cu succes schimbarea A; nistă ce o desfăşoară organizaţia G.A C. etc. pe 1.000 tone de cărbune. In luna
D automată a ciururilor vibratoare iii U.T.M. din G.A.C. Săşciori, raio­ Recent a fost organizată o economiseşte în jurul a 6 m.c. de iulie, consumul planificat de
Sector fruntaş Pe de altă parte, prin consfă- excursie la Hunedoara unde ti­ lemn la fiecare mie de tone de lemn a fost redus cu aoroaoe
cărbune extras.
V tuiri de produefie, a fost gene 3lt nul Sebeş, este prevăzută şi orga­ nerii colectivişti au vizitat com­ 4 m.c. pe mia de tone de căr­
V*
Cu multă însufleţire se desfă­ rice bine gîndite în vederea apro­ laliznlă experienţa mecanicului An- nizarea cît mai plăcută a tîmouîui binatul siderurgic, oraşul nou, Cu cîtva timp în urmă, la a- bune, iar cel de cherestea cu l
şoară şi întrecerea minerilor de vizionării locurilor de muncă cu drci Vaxile care a reuţil să reducă •7: liber al tinerilor colectivişti. Prin castelul Iluniazilor. După termi­ ceastă mină, o cantitate însem­ m.c. pe mia de tone extrase.
la E.M. Uricani. Astfel, de la în­ vagonete goale, şi materiale, bu­ tă spargerile de piloţi de la -15 leg ad- ir. tre acţiunile iniţiate de organiza­ narea Jireierişului, a cositului fi­ nată de lemn se risipea prin de­
ceputul lunii şi pînă acum, ei au £ mxs la numai 3 hg, precum fi ini- V.t ţia U.T.M. amintim organizarea nului precum şi a depozitării lui, gradarea lui la fasonare şi adu­ Prin deschiderea de noi abata­
reuşit să realizeze un randament nei organizări a muncii şi tran­ unor excursii la locuri istori- alţi 40 de tineri din gospodăria cerea Ia dimensiunile necesare je frontale, ce vor fi armate în
fier, prin creşterea în continuare
de 1,3 tone pe post. sportului. * ie i* * * * **£<£ colectivă au plecat intr-o excursie lucrărilor miniere. In urma mă­ a vitezelor de avansare şi extin­
surilor luate de conducerea ex­
Cele mai bune rezultate le-au la Sibiu unde au vizitat muzeul
obţinut colectivul sectorului 1 Brukhenlal şi oraşul. Printre ti­ ploatării pentru alegerea lemnu­ derea armării mixte în abalaîcle
lui
mai apropiat de dimensiu­
care a extras peste prevederile nerii care au participat la aceste cameră, colectivul minei Vul­
planului în prima jumătate a excursii se numără Elena Ungu- nea cerută, sau care se pretează can este hotărît să obţină pe vii­
lunii august cantitatea de 500 reanu, loan Gavrilă, Victoria la o divizare exactă, acest ne­ tor realizări şi mai frumoase în
tone de cărbune. Faur. loan Capătă şi alţii. ajuns a fost evitat. lupta pentru reducerea consu­
însemnate depăşiri de plan au IOAN JOCA O altă măsură aplicată aici, mului de lemn.
corespondent care a dat rezultate bune, este C, MATEESCU
înregistrat pînă acum brigăzile
conduse de minerii Victor Cîrciu-
maru, Niţă Burtea, Gheorghe
Mischie şi Stancu Teodorescu, Lucrările agricole — la timpul oplim
toţi de la sectorul I.
Aceste succese ale minerilor
de la Uricani sînt urmarea fi­ Dlipă recoltarea porumbului SilOZ Trebuie urgenta*
rească a aplicării din timp a freterfşul
unor măsuri tehnico-organizato- Pentru a asigura o bună hrăni- Aurel Telman, Ilie Ocner şi Vasi-
In scopul creării unei baze temeini­
re a animalelor pe timpul iernii, le Crăciun. Prin folosirea raţio­ ca viitoarei recolte, imediat după
lucrătorii de la G.A.S. Bîrcea nală a forţei de tracţiune a trac­ eliberarea terenului de cerealele
Mare şi-au planificat să însilozeze toarelor şi a timpului de lucru, păioase, tractoristul Dumiiru Neidoni
Expoziţie cu produse
5:600 tone nutreţuri. Zilele trecu­
prin buna organizare a muncii, de la gospodăria agricola colectivă
de panificaţie te s-a început însilozatul porum­ ei au reuşit să ocupe locuri din Haţeg a început executarea ară­
bului de pe 200 ha. Lucrînd cu fruntaşe în întrecerea socialistă. murilor de varfl.
In oraşul Sebeş a fost deschisă 3 combine universale pentru si­ La această gospodărie au rămas in
în dimineaţa zilei de 15 august loz şi o tocătoare, pînă în pre­ T. NICULESCU urmă Insă lucrările de treieris. E ne­
a.c. o expoziţie cu vînzare a pro­ corespondent cesar să fie luate măsuri corespun­
duselor de panificaţie. Prin fru­ zent s-au însilozat 580 tone po­ zătoare şi pentru urgentarea lor.
moasa prezentare a produselor rumb. Este un rezultat bun. El
cît şi prin gama variată de sorti­ constituie o dovadă grăitoare a Cu şapte tractoare
mente, expoziţia a suscitat un viu avantajelor ce Ie prezintă efec­ Zilele trecute am făcut o vizită la suprafaţă do 311 ba. Penlru executa­
interes în rlndurile vizitatorilor. tuarea mecanizată a lucrărilor şi gospodăria agricolă colectivă din rea la llmp a arăturilor nc-au fost
Printre produsele expuse pot fi folosirea raţională a maşinilor. Ctstel, raionul Alba. Colectiviştii de repartizate 7 tractoare. Pină în ziua
amintite cozonacul ardelenesc de După recoltarea porumbului, aici munceau cu multă însufleţire dc 15 august tractoriştii, printre care
0,500 kg., chiflele, lipia moldove­ pe 20 ha s-au efectuat arături în pentru terminarea lucrărilor din cam­ Victor Clpreu, Nlcolae Gola şl Joslî
pania agricolă de vară. Despre sta­
nească, cozonacul pentru cafea, vederea însămînţărilor de toam­ diul in care se află executarea arătu­ Jiman, au executat arături dc bună
calitate pe o suprafaţă
de 280 ha.
covrigii de Braşov, jimblele cu nă. In total la G.A.S. Bîrcea s-au rilor tov. Mihai Dobirtă, preşedintele Dintre acestea 15 ha au fost însămin-
unt etc, făcut arături pe 160 ha, din care gospodăriei, ne-a spus: tato cu secară furajeră Iar 5 ha cu
Folosirea n»/frefi/r»7or insilozatc in hrana animalelor contribuie In sporirea simţitoare a producţiei dc
In prima zi expoziţia a fost vi­ pe 150 ha s-au administrat îngră­ — Gospodăria noastră a avut plani­ porumb. Peste cîtcva zile va fl arată
carne, lapte fi lină.
zitată de aproape 3.000 consuma­ şăminte chimice. ficat să execute arături de vară pe o întreaga suprafaţă planificată.
lată de ce colcctiviftii din Cis tei, raionul Alba, acordă o mare aten (ic acţiunii dc insilozarc a porumbului•
tori, care au cumpărat produse IN F070G R A F IE : vă prezentăm cifiva colectivifti din brigada l-a condusă de loan Dobrotă lu când la La executarea lucrărilor aminti­
în valoare de peste 7.000 lei. inşiiozarea porumbului ajuns in faza de lapte ceară te s-au evidenţiat tractoriştii In schimb de noapte
Ultimii snopi au te lumini. Erau faru­ de luarti a fost uita­
fost înghiţiţi cu lă­ rile tractorului condus tă- Sosirea preşedin­
—Fa pis di ti oTCLştil ti ost rit comie de batoză. $ter- de un alt mecanizator, telui gospodăriei co­
gindu-şi fetele de su­
v . v . v .% \ v . v . v . v . \ \ v . v . v . doare, coleotivişti şi ton Buhoî. bezna lective Insolit de ingi­
împrăştiind
nerul agronom a con­
mecanizatori de pe nopţii, farurile arătau stituit un nou prilej dc
Fiecăruia dintre noi, ne e drag Un cartier cu case mizere din lemn, continuă crcflere Noile apartamen­ Pc lingă fiecare mină (Lonea fi Pc- vităţi participă Sule fi mii dc oa­ aria gospodăriei din drumul urmat de trecere In revistă a
ora;ul in care muncim fi trăim. Ne cu străzi pline dc noroaie In locul te oferă familiilor de mineri condi­ Iriln) funcţionează cite un staţioiu/r meni Astfel formaţiile artistice cu­ Dobirca, raionul Sebeş tractoare, in urma că­ activităţii lor Pelioi-
mindrim cu ceea ce este frumos în lor au răsărit blocuri înalte, svcltc. ţii optime, civilizate de locuit. Fru­ cu 50 locuri. Pentru a-fi reface să­ prind peste 700 arlifti amatori, iar s-au privit zimbindu- rora rămincau brazde tindu-i pentru rezul­
el, cu realizările înfăptuite prin gri­ pline dc lumină, cu sute de flori in mos mobilate apartamentele sînt casc nătatea, cei bolnavi au la dispozi­ bibliotecile care numără peste SJ 000 şi Cu ullimii saci în­ lungi, negre. tatul obţinui, preşedin­
ja stalului sau cu contribuţia noas­ balcoane fi la ferestre. La parterul primitoare, odihnitoare. ţie un frumos ji modern spital, cons­ volume, au 610 cititori permanenţi. cărcaţi cu boabe, au O dală cu ivirea zo­ tele i-a îndemnai să
tră a tuturor. unor blocuri de aici au fost ame­ ■■ pornit-o şi ei pe dru­ rilor, cei doi tractorişti
Grija fală de om este ilustrată si truit în accfti ani. care are a ca­ In fifcle bibliotecii inlilneflx nume meargă să se odih­
Asemenea tutu)or orafclor patriei najate magazine diferite care pun pacitate de 110 paturi. Aici lucrează ca cele al minerului Comtanlin Stan .î mul către sat. ■ şi-au oprit motoarele nească.
fi Pelrila a cunoscut multe înnoiri în la dispoziţie. m:ucrilor un bogat sor­ _/ medici fi 68 personal medico-sa­ sau a lăcătuşului Dumitru bogdan. Doi oameni au ră­ Ştefan Gomşa .îşi scoa­ Despărlindu-şe cu
anii Republicii Dar privind noua timent de mărfuri. nitar lată doar clicva cifre care vorbesc i mas însă pe arie. După se din buzunarul sa- greu parcă de maşini,
fată a ora ful ni te gindcfli fi la ceea Asemenea blocuri s-au construit ^ W M a isn iw in tu L b i Şi viaţa culturală este astăzi mai de la sine despre viaţa nouă a mi­ ce-au fumat cile o ţi­ lopclei un carneţel şi cei doi tractorişti au
ce a fost odinioară. Si statisticile fi in cartierele „7 Noiembrie", „Puf- înfloritoare. In orafiil unde în tre­ nerilor din orafiil Pelrila. Toate gară, au pornît-o spre un capăt dc creion. La pornil-o spre sat. Du­
vremii sin/, cele care consemnează kin'. „Mihai E m in c sc u A u cres­ de alte realizări In trecut acciden­ cut 62 la sută din populaţie era acestea umplu de bucurie inima fie­ tractor. După o jumă­ coloana de oifre mai pă clteva ore dc odih­
starea de lucruri de atunci lată ci- cut blocuri noî pe locul unor case tele de muncă se lineau lanţ ca ur­ analfabetă. învaţă azi 11.150 elevi căruia, îi fac să fie minări de ora- tate de oră, motorul a adăugă una şi începu nă binemeritată, me­
leva lupte. In 1030 din cele peste mici pipernicite, nesănătoase. Ur­ mare a condiţiilor grele ce existau la cursurile fcolilor dc 7 ani fi me­ ful in care locuiesc. De aici fi ex­ Început din nou să du­ să le adune. Alături canizatorii vor porni
3 000 dc case. 72 la sută erau din ând scările blocurilor pe tăbliţele în mină fi* a lipsei măsurilor de plicaţia faptului că pc fostele mai­ duie. In noaptea ce sc de el, Ion Buhoi urma­ din nou la lucru. In
lemn In ele familiile dc mineri de la intrarea in apartamente poţi protecţia muncii. Dar în acest timp in dii de zi fi serale E suficient să dane au apărut spaţii verzi, peluze lăsa peste cîmp au rea atent cu privirea curlnd el vor putea
arătăm că populaţia orafului este dc
duceau o viată mizeră. După o citi nume ca cele ale lui Gheorghe cele două centre miniere Pelrila fi circa 27.000 locuitori, pentru a ne cu flori. Cei care scot din adbicimi izbucnit două fişii de cifrele înscrise. raporta consiliului de
muncă istovitoare in subteran. afară Croitorii, Constantin Purda, Ion Cis- Lonea in anul 1938 existau doar da seama de progresele făcute. cărbunele au plantat în acest an în lumină puternică. E- Cifra rezultată i-a
„la zi" îi afleplau condiţii nu mai larii fi a multor alţi mineri harniâ, patru medici fi două dispensare oraful lor peste 1600 bucăţi tran­ rau farurile tractoru­ bucurat pe mecaniza­ conducere a gospodă­
Aceasta creftere considerabilă a lost
puţin de grele. Dar toate au rămas fruntafi in producţie. prost utilate fi slab înzestrate. As­ posibilă datorită construirii a două dafiri, 10 100 flori fi 900 arbufti fi lui condus de mecani­ tori. Reieşea că pînă riei că sarcina a lost
doar amintiri. Azi toiul s-a schim­ In toate aceste cartiere noi de tăzi însă grijii. fală de om, sănătăţii arbori ornamentali. zatorul Ştefan Comşa. în dimineaţa zilei de 17 îndeplinita. Arăturile
bai, a căpătai o infălifare nouă. blocuri din orafiil Pelrila s-au; cons­ lui i se acorda, o importanţă deose­ tcoli elementare fi una medie. Sini fapte care ifi au o profundă Apropii ndu^se do august au fost arate executate de ei, con-
$ fală de pildă străzile cartierului truit fi dat în folosinţă in anii re­ bită. Aici funcţionează două poli­ Seară de seara cele două cluburi semnificaţie. tarlaua pe care urma aproape 120 ha, din
„8 Martie". Aici a lost cindva co­ gimului dcmocral-popular 1.653 clinici moderne, construite în anii din Pelrila fi Lonea cunosc o ani- DEM. IONAŞCU să execute arăturile, cele 150 ha cit sînt stiluiie o bază trainică
lonia din lemn. colonia sărăcimii apartamente. Numărul lor este în regimului dc democraţie populară. mafie deosebită. La diferitele acti­ tehnician faru-rile tractorului planificate pentru ară­ p.entru producţia arm*
condus de Ştefan Com­ turile de vară. lud viilor
b % S S ^ \ \ \ V ,V .% V .% % ^ % % V .% V 1% V .V lV i% V #V . S S S % W V . ,A V . V . V . V , V . V . V . V . V % \ \ V . V . \ V . V . V . V . V . S V . V . V . V i V A V . V . S S m w % W . W V V . W . ,. W . V . î. şa se întilnirâ cu al-, Oboseala unei nopţi . R, MIHAI