Page 63 - 1963-08

Pa®. 3
r*r. Z683 DRUMUL SOCIALISMULUI

LcE iâpa
EXAMENUL MUNCII dc constmcitiri

a gospodăriei
Obrajii îi rofesc fi azi, cind cme- U.T.M pe exploatare, absolveai al bul doi, apoi In schimbul trei; tre­
va din intîw(dare îi mai aminteşte fcolii medii serale fi trebuie să do­ cea cîte o oră, două din acceafi zi In ultimii am echipa dc con­
despre cele petrec ide acum citeva vedească că poate face mai mult la schimburile următoare fără să In salul de mun­ structori a colectiviştilor din co­
luni . decit făcuse piuă acum simtă oboseală, ajulînd cu sfatul te Mălâiejti. raio­ muna Vinerea, raionul Orăşlie, a
Ora prin aprilie. Spre tur prinde­ S-a prezentat la jefui sectorului sun, cu braţele sale, acolo unde era nul Haţeg, s-a con­ cîştigat o bogată experienţă în
rea oamenilor din abatajele vecine, calm, fără emo(ii, holărît. nevoie. struit anul acesta ridicarea construcţiilor zootehni­
brigada Im Bora Grigore mergea de — Itufinea e mare, dar n-o să Sarcina primită a fost îndeplinită un local nou pen­ ce şi gospodăreşti şi în folosirea
pc o zi pe alta tot mai prost. Ola­ stau de-acum înainte tot cu privi­ cu multe zile înainte de termenul tru fcoală El va pe scară largă la aceste lucrări
nul se îndeplinea doar în proporţie rea plecată. Vreau tu restabilesc re­ planificat Brigada a cerut o nonă fi dat in folosinţă a materialelor din resurse locale.
de SO-Sj la suta, iar calitatea căr­ putaţia brigăzii.. sarcină. De data aceasta trebuiau să inccpînd din toam­ Echipa s-a format încă de la în­
bunelui extras era departe de a co­ După multe discuţii ta comitetul sape o galerie de legătura cu pu­ nă, o dală cu în- fiinţarea gospodăriei, alunei cînd
respunde cerin(clnr. Re la jumătatea dc partid, la conducerea exploatării, lul nr. 6, lungă de II metri prin crftcrca noului an de fapt s a pus si problema dez­
lunii, organizaţia U.7M a pus in s-a căzut de acord ca iinărnlui mi­ piatră fi 24 de metri prin cărbune. fcolar. voltării sectorului zootehnic şi
discuţia adunării generale situaţia ner să i se dea prilejul să se rea­ Brigada a pornit din nou la lucru. deci şi a ridicării construcţiilor
din brigada respectivă. A reieşit că biliteze. Brigada s-a reînfiinţat cu Bora a introdus schimbul futulm corespunzătoare
jeţul brigăzii a scăpat de un timp oamenii dc care au vrut feţii celor- la locul de muncă în aşa fel ca In prezent această echipă
uneltele să nu stea nici o clipă; ţi­
încoace oamenii de sub controlul carc-şi desfăşoară activitatea în
său. că nu se mai preocupă cu sim( nea la zi graficele cu sarcinile fi întregime pc bază tic z.ilc muncă
realizările fiecărui schimb, se îngri­
de răspundere de plana! brigăzii, că a devenit cunoscută nu numai în
nu mai este intransigent fa(ă de Brigada a fost ridicată jea de rezervele de ciocane de aba­ gospodăria din comuna Vinerea,
taj. scule fi materiale, ceea ce a
abaterile unor tineri pe care ii are la nivelul celor fruntaşe asigurat un rdm intens de mttncS dar şi prin satele din împreju­
in subordinca sa Bora Grigore s-a ■ ■ rimi. Ca urmare a activităţii in­
Noua sarcina a fost fi ea îndepli­
angajat atunci că va lupta pentru tense cc o desfăşoară această
remedierea rămînenlor în urmă, că nită cu patru zile înainte de sjirşi- Muncă patriotică
talie brigăzi să se dispenseze Din tul lunii. Şi „cei fapte" an cerut a echipa, pînă acum s-au constiuit
va căuta să salveze onoarea brigă­ vechea brigadă n-a mai revenit de- treia sarcină Ei ou trecut la alun­ Din îndemnul conştiinţei aici două grajduri a cîlc 100 ca­
zii Dar n-a reuşit Brigada a în­ Sub îndrumarea organizaţiilor
cît un singur vagonetar Minerii Bu- git ea transversalei nr. ?. lungă de pele vile mari fiecare, iar în pre­
cheiat luna aprilie cu o serioasă ră- tic partid, oamenii muncii din
lilă '[oma fi Marian loan, oameni S metri, pe care au armat-o fi pe zent un alt grajd cu aceeaşi capa­
minerg sub plan. întreprinderi şi instituţii parti­
in vîrsiăi. cu multă experienţă în care au montat liniile intr-un timp citate sc află în laza tic I inisaj.
A continuat să rănnînă tot mai minerit, impresionată de hotărîrcu record de 4 zile. cipă într*un număr tot mai ma­ Ultimele pregătiri au fost ternii- autobaza Deva, aleargă lin in lim­ Dc menţionat că toate cele trei
mult sub plan fi în luna mai tinărului Bora, au cerul să plece in re )a acţiunile de muncă patrio­ itate. 69 de autocamioane fi 20 dc gul josdclor regi unii noastre, cu fi grajduri sînt construcţii trainice,
trăgind înapoi pe tofi minerii brigada lui pentru u-l ajuta. Cu toate Comuniftii Marian loan, care ce­ tică întreprinse în scopul în­ remorci verificate „piuă In ultimul ed e conduse de Vasile Putu. hm din cărămidă, betonate pc jos şi
din sectorul I După mai mul­ acestea n-au putut fi găsi(i dccil ruse sa lucreze m brigada lui Bora. frumuseţării continue a incintei furub" ajteptan plecarea in cursă. Cirlogan. loan Pătau, Gheorghe Ji- acoperite eu ţiglă şi ca clc au
te încercări. fără rezultat, de fapte oameni in loc dc zece cî(i tre­ prim-maistriil miner Matei Alexan­ unităţilor, sau localităţilor din Condncutorii auto îfi examinau pen- boţeau. Ştefan Popa, Ghcorghc I nu­ fost înălţate în timpul prevăzut.
dru, maiştrii mineri Murdare Teodor
ajutorare a brigăzii, conducerea sec­ buia să aibă brigada Dar Bora Gri- care fac parte. Astfel, de trii ultima dată mafimle pariind tun dc In Alba sau cele dc Iu Brad, Dc asemenea, datorita folosirii
torului a ajuns la concluzia s-o des­ gore nu tuni putea fi reţinut de ni­ fi Checedi Vasile, aveau de ce să curînd, lu propunerea orga inscripţia „Bun pentru cereale 1963". pc care Ic conduc piuă în cele mai pe scară largă a materialelor din
fie mîndri la sfîrfitnl lunii iunie.
fiinţeze. aşa cum s-a ji procedat meni fi de nimic. La 1 iunie munca nizaţici de partid dc la spi­ A sosit fi ora plecării. De la auto- îndepărtate coifuri ale regiunii hain resurse locale, s-au realizat şi im-
Oamenii au fost impur (iţi la alte a început in fapte oameni... Ajutorul lor permanent de :i cu talul din Pui. personalul medi- bazele Deva, Brad ji Alba lulia cete Dîrv, Pani Roman ji losif Paul. portante economii de bani. faţă
zi. n-a fest irosit în tadar. „Prote­
brigăzi, iar locul dc muncă a fost
Locuri de mancă ujoare nu erau. jatul" lor, Bora Grigore, fi-a trecut co-sanitar şi administrativ a ho- 69 de autocamioane au pornii la Ciad, sliăbdtîud d> minti ile. sc în­ dc prevederile devizului.
dat in sarcina altor grupe drum. Trcchid prin Pchojani. etc tîlncsc. fiecare încearcă un scuti-
Şi-apoi conducerea sectorului vroia cu bine examenul Reputaţia bri­ tărît ca în cinstea zilei de 23 In această direcţie trebuie re­
In fala lui Bora s-a deschis par­ să-l pună pe Bora la un examen găzii lui a fost restabilită Dar alergau grăbite prinhe stîncilc Pa- ,nrnl ,/t. bucuiic. Acolo pc ogoarele ţinut faptul că iniţiativa folosirii
că o prăpastie ameninţătoare. Sim­ greu. cum singur ceruse. El primise această reputaţie s-a întării fi mai August să efectueze 200 ore de suini Suntiic spre cimpiile bogate Oltruiet. unde tofi cri 69 dc condn- materialelor locale aparţine în
ţea în inima împunsăturile priviri­ sarcina să rearmeze fi să reprofileze mult in luna iulie, cind brigada lui muncă patriotică. alc Olteniei, pentru a ajuta Iu shtu- aluri auto îndrumaţi dc cooiilona- primul rînd echipei de construc­
cu brigada sa o galerie de aerai Bora a ohfinnl rezultate fi mai Ini­ întregul colectiv a răspuns cu gerca recoltei. Nu trebuie să sc pini- /„*■/< Gulaclinn 7 urcmin şi loan lla- tori. Astfel, la recomandarea or­
lor mustrătoare ale tovarăşilor săi. dă nici un bob. li s-n spus la pic- nit acţionai ca un colectiv imit,
lungă de 12 de metri. Bora a în­ moase. rxfrăgînd peste plan mai bine însufleţire acestei acţiuni. Nu­ ganizaţiei dc partid, colectiviştii
Onoarea, mindria unui maramurăfan caic. Dc acera conducătorii auto se îndrplinindu-fi cu cinste misiunea
ceput „tare" din primul schimb, din de ISO dc tone de cărbune. mai în ziua dc 12 august s-au din această echipă au întreprins
a (ost pătată. Aceasta nu fi-o pu­ prima zi a lunii. A repartizat sar­ ★ grăbeau să a/ungă la timp. Au Iu- încredinţată. un studiu în urma căruia au ve­
tea Bora ierta pentru nimic în lume cini concrete pe fiecare om. pe fie­ Acum. deşi au trecut doar cîfeva prestat peste 50 ore muncă pa­ sat în urmă pcisa/ul defiloulai Jiu­ Despre manca lor pc ogoarele Ol­ nit cu propunerea să se deschidă
Ochii lui a/baftrii, frumofi, fruntea care schimb, a defalcat planul bri­ luni dc In povestea cu desfiinţarea triotică la înfrumuseţarea incin­ lui fi, m coloane, s-nu îndreptat teniei conducerea IR 1 .A . iluncdon- o carieră proprie pentru extrage­
spre gospodăriile
agricole, dc stat
ra-Devu a primit numeroase veşti
înaltă, senină, s-au întunecat deo­ găzii pe oameni ji în timp, a apro­ brigăzii lui Bora, se pure că nimeni tei spitalului Acţiunea conti­ Leu, Romancfli, Huna Mărăcine fi Toata vorbeau des pi mc entuziasmul şi rea pich ci necesara construcţii­
dată. O grea frămînlare îi încerca vizionat lacul dc muncă cu tonte nu-fi mai aminteşte de rele intim­ nuă. Prir aporlul adus s au evi­ P/opfor. devotament ut cu. rare conducă! m i lor. iar cărămida să sc facă dc
idate
E fi firesc
De atunci nici
calic colectivişti pe bază de zila
întreaga fiinţă Nu putuse să-fi în­ materialele necesare, apoi a pus una din brigăzile din sectorul unu denţiat tov. Viorica Tudoran, Pc ogouie, ..bătălia piinii" înce­ anta şi-au îndeplinit sarcinile în­ muncă şi plin muncă patriotica.
chipuie că se va ajunge piuă la umărul alături de tovarăşii săi fi nl minei Uricani, n-a mai rămas dr. Neiconi Leonel. Ileana San- puse. Combinele argintii înaintau ca credinţate Pe toată perioada c.ît Propunerea a fost apreciată şi în
nifie corăbii „cu toate pînzele sus"
desfiinţarea brigăzii lui. care cu cî- totul a intrat în normal Lucra azi sub plan. dor, Victor Socaci şi alţii. pe mut uit ca lină a lanurilor bogate; S-au făcut transporturile, şoferii au mod treptat ssa trecut la traduce
teva luni în urmă se număra prin­ in schimbul iutii. miine în schim­ LAL ROMULUS ZAMFIRA KEŞERII aripile întinse ale seccrătonrclor nu-fi aval o Inimoasă comportare, au dul rea ei în viaţă Astfel. s>au făcut
dovadă de disiipl mu la lacul dc
tre cele mai bune Dar nici aşa nn r«—< 1—1 ' •—f ' —* *—< ■ ■*»— - 1—' 1—>«—ţv—/>—*■—>- »■ »- » _ •- -»■ • ■ ■ co corespondentărespondentă conteneau bălaia din zori fi pînă-u muncii nu bus suflet penhu a Ier-) pe plan local un număr de
puteau să râmlnu lucrurile. E doar noapte, iar duduitul tractoarelor la timp rondele recoltei ..Con- J 170 000 bucăţi cărămidă şi sa
comunist, membru (n comitetul se-mplcfea cu ciu leai vc.sd nl oa- ,/(,f,.rr„ „„i/âfn „nas,rc ii felicită j extras şi transportat la locul
Să manifestăm mai multă preocupare (arfe in întrecerea ca limjwl. cărora j /f// rKCll)fdar « care fî-aii \ construcţiilor piatra necesară.
menilor O adevărată dcsfăfumre de firntni
misiunea fi le urează m»
le-au venii în ajutor omd*,călării siiccrse hl act;vllalca Im" se spune Acum putem spune că în cadrul
pentru buna pregătire a propagandiştilor! Curînd spic magazii au început să c . \ S. Romancfli — oraşul Craîovu
IN LIB R A R II auto de be plaiurile Hunedoarei. scrisoarea trimisă dc conducerea echipei de constructori fiecare
alerge camioanele pariind literele Dc h C0H(llKC).cn Q A.S. Uu-Cra- colectivist sa calificat într-o me­
Cei 40 de exploratori In cadrul pregătirilor ce se şi consolidarea relaţiilor dc Aure ‘ ~w ‘ ’ Ion Hod ‘orog, IID — semnele regiunii Hunedoara. ^ „„ snx;t ncPirini n ,vin'e calde. serie ca aceea dc tîmplar sau zi­
şi consolidarea
In cadrul pregătirilor ce se
dc
relaţiilor
Aurel Pădurean,
far npntm deschiderea
noului
fac pentru nAiilni v*»vwlii/~t î*» cn^î^licip în HÎa» Muntean, Constantin Ziua sau noaptea, pc di uimirile dîns- ....Vr~m su transmitem mult urnirile dar. Acest lucru a permis ca dc la
Dionisie
producţie socialiste în economia
de S. GOLIŢIN
an şcolar în învâţămînlul de noastră naţională". Majoritatea lorga de la secţia turnatorie 1, o construcţie la alta, ritmul lucră­
Acţiunea povestirii penUu pionieri pre lanuri, comuniftii şi utrmif/îi. mutshr prnJ.ru modul in care coloa-
partid un loc important îl ocupă propagandiştilor au audiat cu in­ Gheorghe Bucur dc la serviciul carora li s-a încredinţat transportul na dr conducători auto condusă dc rilor să fie tot mai intens. Ultimul
Si şcolari „Cel 40 de exploratori" pregătirea propagandiştilor. De teres lecţia. Mulţi dinlre ei. tehnic, Petru Covaci de la secţia
se petrece lntr-o luni de vară. felul în care sînt ajutaţi propa­ printre care Aurel Mitrofan, Ca- transporturi, Mihai Knctel dc la rodului bogat, n-au cunoscut odih- Invarăfnl Maica Iul iu s-a achitat dc grajd, dc pildă, care se află în
Un media din Moscova, cu fetita nă. In putinele clipe de rogoz, u misiunea primită... Cinstea, corect 1- faza de finisaj a fost înălţat în
gandiştii să-şi însuşească cunoş­ rol Frenţoni, Gheorghe Trică, C.TC. etc. tnudinra. disciplina în muncă au ca­
lui Sonla, pleacA la odihnă fa Zolo- tinţele temeinice în domeniul Moise Zepa şi-au notat in caiete Faţă de slaba frecventă a pro­ vedeai aplecaţi asupra motoarelor racterizat lucrătorii dumneavoastră. numai cîteva luni. La construcţia
loi'Dor — aşezat lingă vechiul oraş teoriei marxisî-leniniste, să*şi ideile mai principale, unele ci­ pagandiştilor din uzina „Victo­ sau rrmediirul micile defecţiuni din lui colectiviştii au folosit şi unc­
I.iubeţ. Aici et inlilncsa un grup formeze un larg orizont de cul­ fre. Au fost îosă propagandişti ria" Călan la cursurile de pre­ dr la prezr/itorea în unitate piuă in
de pionieri veniţi in excursie, In­ tură generală, depind într-o ma­ care nu au avut caiete de notiţe. gătire, comitetul de partid va timpul zilei, penhu. ca a dona :i să ultima oră. cind ultimul sac a fost ie metode proprii. Este vorba de
depozitat în magaziile statului Aii
soliţi de diriginta $1 de instructoa­ re măsură rezultatele ce le ob­ Se pune întrebarea: după ce trebui să instituie un control nu se piardă nici un mituit. faptul că în situaţia în care nu
re. Intie el se leagă repede o pu­ ţin cercurile şi cursurile respec­ vor efectua studiul la lecţia pre­ eficient asupra modului în care Lite cunoştinţe trainice na s-an dat dnvadă dr disciplină socialista au existat toate materialele ne­
ternica prietenie. Împreuna pornesc tive. Conştient de acest lucru, dată, cum vor purta discuţii pe organizaţiile de bază P.M.R. sc legat in acele zile intre luci aloi ii in muncă. tipică omului nou. edu­ cesare, sa trecut la efectuarea
spre Liubet *3 descopere taina por­ comitetul de partid al uzinei această temă ? ocupă de mobilizarea propagan­ gospodăi iilor de stat fi şoferii ve­ cat dr pnidd I > 1 văzut ta ac0şli unor lucrări în aer liber, cum ar
tretului de o rara frumuseţe, zu­ „Victoria" Călan, îndrumat de Un alt fapt negativ ce tre­ diştilor la aceste cursuri, dacă lucrători linierea colectizoilui unit.
grăvit de un pictor necunoscut. comitetul orăşenesc de partid, a buie să-l consemnăm este slaba ele controlează felul în care niţi să-i ajute în munca lor. Gata carr in îin />rr jnrăiri deosebite s-a fi instalarea icslclor, a boxelor,
Dornici sa afle cU mai multe, să-şi stabilit măsuri în vederea pre­ prezentă a propagandiştilor la membrii de partid, care au pri­ micind să îndeplinească o nonă mi­ manifestat Inin a/utnr şi sprijin re­ a sistemului dc scurgere etc.
ciproc
priotr-o comportare tovărâ-
lărgească orizontul cunoştinţelor, gătirii propagandiştilor pc pe­ acest curs. Din cei 59 de propa­ mit această sarcină dc mare siune, priclcnofi fi apreciaţi dc noii Acestea sînt fapte pentru caic
mereu frâmlntati, mereu în căuta­ rioada de vară. Astfel, noii pro­ gandişti înscrişi la curs au fost răspundere — de a fi propagan­ lor Invarăfi de muncă, ei an lăsat şea Mă fată dr lucrătorii noştri, pen­ membrii echipei dc constructori
rea noului, copiii aceştia oa sl oel pagandişti, cu mai putină expe­ prezenţi numai 27. In primul dist — se pregătesc temeinic amintirea plăcută a nimicii împli­ tru rare constituie nn exemplu dc \ din cadrul gospodăriei agricole
mari eare-1 Însoţesc sini nişle ade­ rienţă, au fost trimişi la pregă­ rind, comitetul de partid nu s a pentru a sc ridica la înălţimea urmat. Lc mulţumim pentru spiîji- ;
văraţi exploratori. Peripeţiile, fn»- tirea ce se efectuează pe plan îngrijit ca conducerile secţiilor să sarcinii încredinţate. nite ca succes Rină departe i-nu nul deosebit pc care ni l-au dat \ colective din Vinerea, formată
limpiarie pasiononle, pline de ne­ regional. Cu ceilalţi a fost orga­ facă o programare judicioasă a Avîndu-se în vedere că, conţi­ condus lucrătorii gospodăriilor în fi le dorim noi succese în muncă" 1 din tovarăşii Iacob Hcriea, losit*
prevăzut se tin lanţ. nizat un curs de pregătire pe concediilor de odihnă. Astfel nutul de idei al învălămintului ziua în care îndcplininda-si misiu­ Saiulru, Dionisie Hondula, Nico-
Povestirea lui Golilîn este iu9t/uc- plan local care cuprinde 8 şe­ Din Bana Mărăcine, din Bicasta fi
că mulţi propagandişti sînt ple­ de partid, eficacitatea lui sc nea, conducătorii auto fi-mi condus lac Lazăr şi alţii, şi-au alias sti­
liva prin conţinutul ei. prin impli­ dinţe. caţi în concediu. Rău este că au află într-o legătură directă cu majinile in lungi coloane spre au­ de la alte colective. olul mi dc care
caţiile multiple in diferite ramuri Prima zi de pregătire a avut absentat mulţi propagandişti ca­ gradul de pregătire al propagan- an muncit în ,.bătălia piinii", an ma şi încrederea tuturor colecti­
de cunoştinţe: geologie, mineralo­ loc în data de 14 august a.c. re au lucrat chiar în schimbul I. dişililor, cu cunoştinţele lor teo tobazele de reşedinţă. sosit scrisori care vorbesc despre viştilor.
gie, geografie, pictura, istorie. Ea Tov. Tetea Gavrilă, lector al Ca­ Printre cei absenţi se numără retice şi practice, pregătirea De atunci a trecut ap mape o lună.
Mora o lectura pl3outa, antrenan- binetului de partid din Hune­ propagandiştilor de la uzina Camioanele conduse de Emil Codiră. strădaniile depuse de conducătorii I, M.
U. stunulînd curiozitatea ştîintîft- doara a expus lecţia „Etapa tovarăşii Doinei Teodoresc, An­ „Victoria" Călan va trebui să Aton Tandau. Constantin Zlăvog, auto ..la otice oră din ;i sau noapte"
-a. iniţiativele îndrăzneţe, spiritul desăvîrşirii construcţiei socia­ ton Cosmcscu de Ia cocserie. îo- stea mai mult în atenţia comite­ lancn Mărignţ fi luliii Matca, de la pentru a-fi îndeplini cu cinste mi­
• Ie solidaritate, tenacitatea şl eura- lismului în ţara noastră. Dez­ naşcu Muntean de la secţia tului de partid. siunea. Cuvinte calde ce poartă pe­
nil fu acţiune. voltarea forţelor de producţie furnale, Dumilru Onciulenco. S. CFRBU cetea conştiinţei înaintate a omului infîlnlire am icală
socictă(ii noastre noi. care oricind In vederea reluării campiona­
tului categorici B, fotbaliştii din
fi oriunde nn-fi precupeţeşte efortu­
Intrarea copilului în şcoală în acest sens, adaptarea lui la rile. pe care le pune cu dragoste fi Cugir fac intense pregătiri sub
constituie un eveniment impor­ noile condiţii de viaţă este mult îndrumarea atentă a antrenorilor
tant în viaţa lui şi în viata fa­ Pregătirea copilului pentru şcoală mai uşoară. pasiune în slujba întregului colectiv, losif Pclsckovschi şi Ion Bidca.
miliei. In vederea acestuia se Intrarea copilului în şcoală pentru care mai presus dc orice se Recent ei s-au deplasat Ia Făgă­
iau din timp măsuri, se pregă- constituie un eveniment şi din alt află îndeplinirea sarcinilor încre­ raş unde au susţinut un meci
lesc cele necesare „sărbătoririi" iile sale: „luciul bine început, ţia directă şi competentă a pă­ dacă părinţii ar citi aceste pa­ punct de vedere : el licee acum dinţate... amical cu echipa gazdă, care ac­
lui cu cuvenita festivitate: uni- este pe jumătate terminat". Şi rinţilor. IV unele le-am amintit gini care valorează cît un tratat la o acumulare sistematică a cu­ tivează în aceeaşi categorie.
lorma, şapca, ghiozdanul, pena dacă în alte domenii este nevoie la începutul acestui articol (uni­ de psihologie a copilului. Ar în­ noştinţelor despre lume ; începe S. POP Jucind cu mult elan, cugircnii
Iul. culorile, ascutitoarea etc. de un început bun, apoi în mun­ formă, rechizite). Pe celelalte le ţelege mai mult şi mai bine fră- să-şi însuşească bazele ştiinţelor. (după o corespondenţă primită
Uneori însă pregătirea ia pro ca didactică acest început este vom preciza in rîndurile ce ur­ mîntăiile micuţului şcolar. Dar această acumulare, această dc !□ loan Bodeaj au învins cu scorul de 2 — 1.
por(ii şi forme caic depăşesc mai mult dccît necesar. Aici, în mează. Viaţa de şcolar este o viaţă co­ însuşire necesită din partea lui M. VlLCEANU
necesarul şi, dintr-un exces dc primele săptămîni de şcoală sc Printre problemele care trebuie lectivă prin definiţie. Neam pre­ efort intelectual şi fizic. Şi pen­ corespondent
/.el, sc ajunge la o asemenea pun bazele deprinderilor unei să i preocupe în primul rînd pc gătit oare copilul pentru o ase­ tru acest efort el trebuie pregătit
pregătire a „novicelui" incit noi munci — munca intelectu­ părinţii viitorului şcolar este şi menea viaţă ? Am asistat şi am în mod sistematic. La intrarea
acesta nu mai poale gusta far­ ală. Opt ani. 12 ani şi chiar o sănătatea acestuia. Verificarea şi participat în activitatea mea di­ în şcoală cl trebuie să poală de­
mecul începutului unei munci viaţă întreagă, aceste deprinderi îngrijirea ci, trebuie notată cu dactică în mai multe toamne la pune eforturi de aten|ie, de ine
şi vieţi noi. Astfel, dintr-o grc- — bune sau rele — îl vor însoţi cilra 1 pc lista preocupărilor. Se această perioadă de aclimatizare moric, sâ facă efort de gîndire şi
ptă înţelegere a noţiunii de pe om, ii vor uşura munca sau ştie că iuvăţălura este, în ultimă a micuţilor şcolari la noile con­ chiar un efort afectiv, — in sen­
„pregătire pentru şcoală", unii dimpotrivă. Dc ce dar să nu lă­ analiză, muncă sistematică. Şi diţii de muncă şi de viaţă în co­ sul de a stăpîni acele stări emo­
păiinji alunecă pc panta exage­ săm această treabă pe seama această muncă nu se poate des­ lectiv. Unii se integrează uşor, ţionale care nu cadrează cu mo
făşura cu bune rezultate decit dc
firesc. în noul stil dc viată. Alţii
rărilor, invăţîndu-l pc copil să unei mîini calificate ? Dacă am către un organism sănătos. Este manifestă chiar o anumită dezin­ mcntul. Cu un copil cart nu a
.>crie, să citească, să socoteas­ vrea să pornim o maşină, ori­ deci necesară o verificare a orga­ voltură : parcă de cînd lumea au fost deprins din familie să Iacă
că, să deseneze Ba chiar se care ar fi ca. sîntem Inlrcbaţi nismului, începînd cu aparatul fost şcolari. Se simt foarte bine asemenea eforturi, cu greu se
imndrcsc cu asemenea „perfor­ dacă avem carnet, „brevet", „ca­ respirator, sub raportul pregăti­ în colectivul clasei. Alţii, din con­ poate munci. El este mereu în
manţe didactice", fără să-şi dea lificare" pentru a o conduce. Şi rii lui pentru munca şcolară. tră, se adaptează greoi, sînt ti­ clasă, atît pentru învăţători cît
seama de consecinţele lor ne­ pe bună dreptate, căci ncpricc- Viaţa dc şcolar pune probleme mizi. retraşi, melancolici, cu gîn- şi pentru colegi, un impediment,
gative: în timp cc alţi copii ur­ pîiulu-ne am putea-o defecta dul mereu acasă. La aceştia din o frînă în munca depusă. Şi dc
măresc cu atcntic explicaţiile De cc atunci pentru cea mai noi pentru „omuleţul de 7 am". urmă există o carenţă în munca prinderea de a face efort nu apa­
ghiozdan !
Cile nu sînt înlr un
învăţătorului sau învăţă loarei complicată şi cea mai delicată Şi cît este de greu să le mînuicşti educativă din familie: au fost re de la sine ci. ca orice deprin
cu privire la modul în caic sc dintre maşini — nuntea ome­ pe toate cînd trebuie şi cum tre­ crescuţi singuratici. Această lipsă dere, cere exerciţii prealabile.
scrie cutare sau cutare literă, nească — să nu pretindem buie 1 Şi mai greu este apoi să se remediază dar cere o preocu­ Desigur că ar mai putea fi subli­
copilul „învăţat" acasă se p!ic- „carnet dc calificare" ? Dc ce nu le pierzi ! V-aţi întrebat, sti pare specială din partea învăţă­ niate şi alte aspecte ale delicatei
liseştc sau îşi etalează „ştiinţa" acest „motor" să fie pornit ori- ma(i părinţi, ce se poate face torului. Iată de ce, pentru a uşu­ şi complexei probleme care este
deranjind şi într-un caz şi în cind, oricum şi de către oricine? pentru a-i uşura micuţului şcolar ra munca acestuia, părinţii tre­ pregătirea copilului pentru şcoa
lă. Ne am mulţumit însă să mar­
ultul lecţia Mai mult, văzîiul că Această simplă analogie ar tre­ via(a aceasta complicată din pri­ buie sâ sc preocupe şi de aceas­ căm pe cele ce ni s-au părut mai
la şcoală sc învaţă lucruri pe bui să dea dc gîndit tuturor mele zile dc şcoală ? Aţi făcut cu tă lat-ră a pregătirii copilului importante şi mai necesare a fi
care cl le şl ie. i se creează o anu­ celor ce cred că dacă dînşii ştiu el exerciţii în acest sens ? V-aţi pentru şcoală. cunoscute de către părinţii viito­
mită suficientă de sine, o anu­ să scrie şi să citească, apoi preocupat să-l obişnuiţi cu ordi­ Dar viaţa în colectiv presupune rilor şcolari. Legătura acestora
mită stare de automulţumire şi acest lucru îl pot învăţa şi pe nea. cu disciplina, cu rînduiala ? respecţârpa anumitor norme. cu şcoala, cu viitorul învăţător
mgimlarc care lasă o amprentă alţii fără prea multă chibzuială. Iată lucruri care ar putea şi ar Este necesar sâ ne preocupăm de sau învăţătoare, va putea să com­
negativă asupra caracterului Pornind de la aceste conside­ trebui să vă preocupe. Şi pentru formarea la copil a deprinderii pleteze şi mai ales să adînccască
său. rente nu am dori să se ajungă la aceste preocupări nu se cere o de a fi cuviincios, respectuos cu informarea lor asupra probleme­
concluzii negativiste, pasiviste şi
Ani amintit aici numai o la­ pregătire specială ci dragoste ra­ semenii lui mai mari sau mai lor enunţate aici şi a altora care-i
tură a consecinţelor înţelegerii anume că părinţii, nefiind „califi­ ţională pentru copil, interes pen­ mici. dc a se comporta astfel în- preocupă. De altfel acestea vor
greşite a pregătirii copilului pen­ caţi" pentru munca didactică, nu tru viaţa lui. In rînduri de o rară cît să nu stînjenească prin fapte­ ieşi şi mai mult în relief în pri­
tru şcoală. Poate nu ar strica ar avea nici o sarcină în privinţa gingăşie, în schiţa „Abecedarul", le sale normala funcţionare a mele zile şi chiar în primele
să amintim şi că începutul mun­ pregătirii copilului pentru şcoa­ maestrul Tudor Arghezi a reuşit colecltvadut _Şi acest lucru nu săptămîni de şcoală.
cii didactice c bine totuşi să fie lă. O asemenea concluzie ar fi ION DRAGAN Tot mai mulţi oameni ai muncii din regiunea noast.ă îfi petrec con-,
făcut. In legătură cu începutul forţată, nefirească, căci sînt des­ să prindă întreaga psihologie a este de Ioc uşor mai ales pentru lector universitar la catedra cediul dc odihnă în staţiuni balnco- climaterice
bun, poporul nostru are o vor­ tule aspecte ale pregătirii pen­ şcolarului începător în descifra­ nn copil de 7—8 ani. Dar dacă de pedagogie a Institutului IN EOTOGHAVIE: Aspect din staţiunea balnco-climatcrică Geoagiu-
bă, înţeleaptă ca toate zicăto- tru şcoală care necesită interven­ rea tainelor buchiilor. Ar fi bine a-a desfăşurat o muncă educativă pedagogic din Timlşoar* 1,