Page 67 - 1963-08

Mr. 2389
H! OWM SCOAlISMSfffl Pag. 3

Un obiectiv principal al muncii Motleie noi de
în&Ssrăcăminte
de partid — îndeplinirea planului pentru an u l 1964

Colectivele de creaţie din fabri­
de producţie la toţi indicatorii cile de confecţii şi tricotaje din în­
treaga tară au început pregătirea
Comitetul de partid de la fabrica tehnicii noi, creşterea calificării mun­ frumos succes s-a bucurat organizarea colecţiei de modele pentTu anul 1954.
„Sebeşul'* pune In centrul muncii po­ citorilor, slnt factori de seamă In umor acţiuni ca „Ziua inovatorului**, Creatorii şi-au propus ca linie ge­
litice şl organizatorice Îndeplinirea sporirea productivităţii muncii, comi­ expoziţii de reviste şl cârti tehnice, nerală, să realizeze o îmbrăcăminte
planului de producţie la toţi Indica­ tetul de partid ie ocupă cu toată consultant po teme ca: „Fabricarea elegantă şi comodă, potrivii tendin­
torii. In aceasta direcţie, organiza­ răspunderea de rezolvarea acestor ciorapilor de relon'*, „încadrări raţio­ ţei modei actuale. Datorită faptului
ţiile de baza îşi exercită un larg con­ probleme. La propunerea comitetului nale la croit In vederea reducerii că tesătoriile livrează cantităţi spo­
trol asupra desfăşurării activităţii eco­ de partid au fost alcătuite largi co­ consumului specific" etc. rite de textile de cea mal bună ca­
nomice, analizează cu răspundere si­ lective formale din muncitori, maiş­ Un număr tot mâl mare de munci­ litate şi în contexturi foarte variate,
tuaţia existentă In secţii, felul in care tri, tehnicieni şl Ingineri oara au stu­ tori au fost îndemnaţi de către or­ colectivele de creaţie pun ocara
se Îndeplinesc hotărlrile ce se Iau. diat mersul producţiei In secţii. Ast­ ganizaţiile de bază să frecventeze principalul accent pe culoarea $i de­
încă cu multă vreme înainte, colecli- fel, ca urmare a concluziilor desprin­ cjirsurile de ridicare a calificării. In senul materialului folosit la con­
vul Întreprinderii noastre a analizat se din studiul făcut In secţiile În­ prezent peste 200 de muncitori din fecţii, renunlînd la croirii compli­
sarcinile de producţie pentru acest cheiat şl circulare au fost Introduse secţia circulare frecventează un cuis cate şi cusături suplimentare. In
an. In unele seo|ii nu s-a reuşit Insa 5 maşini noi de Încheiat ciorapi, 18 de ridicare a calificării, Iar altl 38 sectorul tricotajelor 6e prevede a fi
să se pornească bine din prima zl a din secţia Cotlon un curs dc califi­ produse articole noi de lenjerie sl
noului an de munca. La secţia circu­ care. Prin membrii «ăl, comitetul de îmbrăcăminte din bumbac.
lare de pilda, nu se realiza planul Din experienţa partid urmăreşte îndeaproape activi­ Datorită montării a 100 de maşini
de producţie în mod ritmic. Care erau tatea lor, felul In care se predau lec­ noi pentru ţesut ciorapi supraelas-
Cauzele? Conducerea secţiei nu luase organizaţiilor de partid ţiile, conţinutul lor şi participarea tict. precam şi creşterii capacităţii
măsuri aşa cum ceruse conducerea ?n conducerea economiei cursanţilor la lecţii. de Imprimare în fabricile de trico­
fabricii, ca maşinile 6ă fie trecute Eficacitatea propagandei tehnice, a taje, creatorii au prevăzut realiza­
pe noua fază tehnologică necesară introducerii tehnicii noi şl a mînuirii rea unei bogate colecţii de modele
de ciorapi supraelastlcl in mai multe
producţiei pentru afini 1 963. Organi­ maşini ctrculare dublu cilindru, s-au maşinilor şl utilajelor cu pricepere
zaţia de pariul din cadrul acestei hiat unele măsuri în vederea bunel de către muncitori se poate oglindi culori, precum şl n unor variate
modele de tricotaje cu imprimeuri.
secţii nu putea fi de acord cu o ase­ organizări a muncii, folosirii mal şi în faptul că productivitatea muncii
menea situaţie. Biroul organizaţiei de raţionale a maşinilor etc. pe cap de salariat n crescut In se­ Pînă acum Ministerul Industriei
bază a 6tat de vorbă cu comuniştii In fabrica noastră sosesc In fiecare mestrul I. In comparaţie cu aceeaşi Uşoare a primit, a triat şi omolo­
din echipa de lăcătuşi. Se punea pro­ an maşini si ulilaje noi dc înalt a perioadă a anului trecut, cu 13,5 la gat colecţiile elaborate pentru anul
blema ca maşinile să fie trecute pe productivitate. Folosirea la întreaga sută. Acest lucru a permis realizarea 1964 de către 10 fabrici de confecţii
noua fază tehnologică Intr-un timp lor capecitale necesită muncitori bi­ ritmică a planului de producţie rea- şl tricotaje.
nl mai scurt. Comuniştii Vasile Glii- ne pregătii?. Iată de ce comitetul de lizînd totodată şi 199.000 lei econo­ Pentru stimularea activităţii d$
bu, Nicolao Tănase şi Dumitru Mi- parlid îndrumă comitelui sindicalului mii. creaţie şl îmbunătăţire a aspectu­
ttică au primit ca sarcină concretă şi conducerea tehnico-administralivă Realizările oblinute sînt bune A- lui produselor, trei dintre cele mal
să se ocupe de rezolvarea acestei In organizarea si desfăşurarea propa­ vem însă posibilitatea să le dezvol­ bune colecţii vor fi premiate.
(Agcrprea)
probleme El s-au consultat cu cei­ gandei prin conferinţe, a cursurilor tăm. De aceea comitetul de partid,
lalţi muncitori, au chibzuit şi s-au de calificare şi ridicare a calificării ts! propune să-şi Îmbunătăţească ne­ E x e c u t a r e a p r o m p t ă şi d o c a ­
apucat de treabă. Urmînd exemplul etc. In acest an au fost expuse ptnă contenit stilul şl metodele de mun­ litate a l u c r ă r i l o r î n c r e d i n ţ a t e
c e r u n în alt g r a d d e c a li fic a r e .
şi Îndemnul comuniştilor, echipa do în prezent 30 de conferinţe dintre că, să îndrume cu mai multa com­ Reparaţii siderurgice la timp
lăcătuşi a muncit cu multă rlvnă şl care amlnlim „Utilaje moderne în petenta organizaţiile de bază în des­ D e a c e e a f r e z o r u l A r o n Z a -
sloţi d e la a t e lie r u l m e c a n i c al
In cîtova zile toate maşinile au în­ industria tricotajelor", „Perfecţionarea făşurarea unei vil munci politice în
C S. H u n e d o a r a se p r e o c u p ă
ceput să producă din plin. Comitelui procedeelor de bobinai", „Metode rîndul muncitorilor în vederea în­
î n d e a p r o a p e d e r i d i c a r e a c a l i ­ şi de bună calitate
de partid a trasat ca sarcină orga­ actuale folosite la fabricarea firelor deplinirii înainte de termen a pla­
f i c ă r i i sa le p r o f e s i o n a l e. A c e a s ­
nizaţiei de bază din secţia circulare de bumbac mercor.izat" pic. la care nului de producţie pe acest an şl
ta a fă c u t ca să s tu p in c o s c ă .
să urmărească îndeaproape modul In au participat peste 2000 de audi­ creării tuturor condiliilor care să asi­ m a i b i n e f r e z a ro ta tiv ă la c a r e Printre lucrările mai importan­ 4 şi măsurile ce vor trebui luate rit trecerea la specializarea echi­
care se asigură trecerea de la o fază tori. Putem afirma că în acest an gure realizarea încă din prima zi a te executate anul acesta ele co­ pentru repararea furnalului nr. pelor pe agregate; o măsură foar­
lu c r e a z ă fi a stfel s ă - fi d e p ă ­
la alta de operaţie, felul In caro slnt propaganda tehnică a fost mal bine* sarcinilor de plan ce ne revin pen­ lectivul secţiei noastre sînt re­ 3". te importantă, deoarece, pînă a-
şea scă cu r e g u l a r i t a t e s a rcin ile
fo'osite maşinile organizată, mai strîns legală de acti­ tru anul viitor. paraţiile capitale la furnalul nr. Adunarea generală a holărit a* lunci, fiecare echipă era folosită
d c p l a n cu c ile ‘1-5 p r o c e n t e ,
Răspunderea politică pentru şltua- vitatea concretă a muncitorilor din ELENA ALBU 3, la caupcntl nr. I de la furnalul tunci ca lozinca sub care să se la toate agregatele, astfel îneît
d h i d n u m a i p ies e d c b u n ă c a ­
!ia îndeplinirii planului de producţie fabrica noastră lor formele folosite secretar al Comîletulul de parlid nr. 6, la rezervorul de apă amo desfăşoare întrecerea socialistă muncitorii, nu reuşeau să stă-
litate.
Ia to|l Indicii şl în mod ritmic o sînt mal vii. mal interesante. De un fabrica „Sebeşul'1 niacală de )a U.C.C., montarea în 1963 să fie: „Toate instalaţiile pînească temeinic tehnologia nici
poartă organizaţiile de partid. De macaralei tehnologice „Reşiţa" la siderurgice reparate la timp şi dc uneia. De aceea s-au format e-
ace*a, Comitetul de partid de la fa­ O S.M nr. 1 şi altele. Toate au cea mai bună calitate". Dc ase­ chipe cc lucrează numai la fur­
brica „Sebeşul- a Îndrumat şl în­ fost predate în folosinţa benefi­ menea, a adoptat o seric dc mă­ nale, la oţelării, sau laminoare.
drumă fiecare organizaţie de bază » I P (fl> IR t ciarilor înainte de termen. Cît suri eficace pentru îmbunătăţi­ In adunarea generală din luna
să analizeze în mod operativ proble­ despre calitate, este suficient dc rea activităţii maiştrilor, a gru­ iulie s a luat hotărîrea ca în ve­
mele oare frămîntă secţia respectivă. Handbal Tn 7 volei şl handbal. Iată rezultatele în­ amintit că n-am avut nici o re- pelor sifulicale ş.a.m.d. derea îmbunătăţirii pregătirii pro­
registrate. CENTRUL ALBA ÎUL1A.
În majoritatea cazurilor au fost con- clamaţic, dimpotrivă, furnalişlii In felul acesta începutul lu­ fesionale a maiştrilor să se in­
vocale adunări deschise ale organi­ Faza de zonă a campionatului cooperaţiei Fotbal: Victoria Alba lulia — Glo­ şi oţelarii nc-au adresat cuvinte crării ne-a găsit pregătiţi din toa­ troducă sistemul dc instruire şi
zaţiilor de bază la care au fost invi­ ria Sebeş 4— 0 ? volei băieţi: C F.R. de laudă. Dc allfcl aşa sc ex­ te punctele de vedere. Fiecare seminarizare a lor periodic. De
Alba lulia — Pielarul Sebeş 3—0?
taţi si tovarăşi din activul fără de meşteşugăreşti volei Sete: Ştiinţa Alba lulia — Sebe­ plică şi faptul că secţia noastră maistru, şef de brigadă şi chiar asemenea s-au prevăzut măsuri
parlid. Dezbaterea unor probleme ocupă locul fruntaş în întrecerea simplu muncilor, ştia cc arc dc pentru o mai bună organizare a
Timp de două zile terenul de hand­ desfăşurat între Unirea Sebeş şi Vo­ şul Sebeş 3—0? handbal băieţi: Ar­
cum 6Înt: creşterea productivităţii deleana Alba lulia — Unirea Sebeş socialistă dintre secţiile auxiliare făcut. Lucrarea a fost defalcată întrecerii socialiste pe brigăzi şi
muncii în secţia circulare, calitatea bal în 7 al Scolii medii din Sebeş inţa Agnita. Jucătorii de la Agnita C—0 (neprezentare). CENTRUL DEVA. ale combinatului . pe brigăzi, echipe şi chiar pc individual.
Produselor în secţiile încheiat si fi­ a găzduit faza de zonă a campiona­ reuşesc mal uşor să concretizeze si In cele ce urmează, vreau să oameni. Agitatorii, printre care Traducerea în viaţă întoc­
tului cooperaţiei meşteşugăreşti la conduc tot timpul. Echipa din Sebeş Fotbal: Decidava Deva — Voinţa
nisat, reducerea preţului de cost şl Brad 4—3; volei băieţi: Şliinta Sime- arăt, pe scurt, cum a muncit bi­ Victor Lăutarii, Gheorghe Dclze. mai a acestor măsuri a fost
handbal în 7, masculin şi feminin. La joacă timorat, ratînd foarte rmilte asigurată de către biroul organi­
realizarea de economii In secţiile ria —Voinla Brad 1—2; volei fele: roul organizaţiei de bază şi, sub Gladislau Zercna, erau mereu în
întreceri au participat echipele cam­ ocazii clare dc gol, inclusiv patru mijlocul oamenilor, cxplichulu-lc zaţiei dc bază printr-un control
Cotlon şi Intedck, au contribuit Ia Corvinul Deva — Voinla Brad 2—0. îndrumarea sa, întregul colectiv,
cunoaşterea unor lipsuri privind or­ pioane ale regiunilor Banat,- Braşov, lovituri de la 7 metri. In final, Voinţa CENTRU HUNEDOARA. Fotbal: A.S. pentru a obţine asemenea rezui necesitatea reducerii termenului minuţios şi sistematic.
Oltenia si Hunedoann. După dispute Agnita cîştigâ cu 6corul de 16—14. dc dare în folosinţă şi pe ce căi Mai este necesar să adaug că în
ganizarea muncii, aprovizionarea cu Gocsarul — Metalurgistul Cugir 9— 1; tate.o
materii prime sl scule etc, pentru re­ deosebit de Interesante, echipele Vo- Iată celelalte rezultate' înregistrate : volei băieţi: Metalurgistul Cugir — Noi nu avem un plan dc pro sc poale ajunge aici. anul acesta, faţă de anul trecut,
tnta Sighişoara (feminin) şi Voinţa Feminin: Voinţa Deva — Voinţa am redus durata reparaţiei capi­
medierea cărora s-au $1 luat măsuri. Siderurgistul Hunedoara 3— 2; hand­ ducţie anual, sau trimestrial, ca Pentru ridicarea nivelului dc
Agnita (masculin), reprezentante ale Sighişoărfl 3— 14,- Voînta Craio- tale la cauperele mici dc la 45
Fiecare membru şl candidat de partid, va — Voinţa Timişoara 9— 14? bal băieţi : Metalurgistul Cugir — celelalte secţii productive. De a- cunoştinţe profesionale ale mun­
muncitor şl maistru din activul fără regiunii Braşov, au cîştigat ambele Victoria Călan 26—22. In urma aces­ ceea este greu să prevezi dinainte citorilor au fost deschise cursuri de zile la 34 zile, Ia cauperele
Utlufl. Voinţă Deva — Voinţa Craiova 2— 14; mari dc la 48 la 28, la macaralele
de partid au primit sarcini concrete tor rezultate s-au calificat pentru eta­ toate măsurile cc trebuie luate de ridicare a calificării. Ele au
Finala probei feminine s-a disputat Voinţa Sighişoara — Voinţa Timi­ tehnologice de la 16 la 12 zile,
a căror Îndeplinire a contribuit la între Voinţa Sighişoara şl Voinţa şoara 17— 11; Voinţa Timişoara — pa regională a spartacliiadej de vară îmr-o asemenea perioadă. La înce­ funcţionat pc brigăzi şi au cu­
realizarea planurilor de măsuri adop­ a tineretului care va avea Ioc la putul acestui an ştiam doar că prins pe toţi lăcătuşii, sudorii la cuptoare Martin dc la 45 Ia
Cralova. La început, craiovenceîe Voinţa Deva 5—2, 39.
tate. Eficienta lor s-a făcut simţită Deva în zilele de 23—24 august ur­ urmează să intre în reparaţie ca­ si electricienii.
fiind mai tehnice, lăsau Impresia •<! Masculin: Voinţa Agnita — Voinţa
de la o lună Ia alta tot mal puter­ mătoarele echipe: fotbal: Victoria pitală furnalul nr. 3 — o lucrare Măsuri care să conducă la re­ Ani convingerea că mergînd şi
vor cîştiga această partidă. Ele au Craiova 24— 12; Unirea Sebeş — V o­
nic. Trimestrul ît l-am încheiat cu Alba lulia? — Decidava Deva şi AS. dc mare amploare. De mare fo­ ducerea duratei reparaţiilor si­ pc viitor pe această cale colec­
condus chiar Ia un moment dat ai inţa Craiova 25—11? Unirea Sebeş —
bine. Producţia globală a fost reali- Cocsarul Hunedoara? volei băieţi: los m executarea ci cu succes derurgice şi continua îmbunătă­ tivul de muncitori, tehnicieni şi
scorul de 3—0. Totuşi sighişorencele Voinţa Agnita 14— 16.
zală în proporţie de 100 84 Ia sută, C.F.R. Alba lulia? Voinla Brad si nc putea fi experienţa ctobfrndită ţire a calităţii lor au fost luate ingineri din secţia noastră ‘ va
luptînd cu dtrzenie, combinînd spec­ Voinţa Lugoj nu s-o prezentat.
realizindu-se produse peste plan în taculos în atac, au câştigat in final V JUNEA Metalurgistul Cugir? voie) fele: Ştiin­ eu ocazia reparaţiei capitale a aproape în fiecare adunare ge­ putea asigura o trăinicie şi mat
valoare de 123.000 Iei Iar pe sorti­ furnalului nr. 4 (de la finele anu­ nerală a organizaţiei dc bază. mare agregatelor siderurgice re­
cu 6—5. D. LADARU ţa Alba fulia şi Corvinul Deva? hand­
mente planul a fost depăşit. De men­ lui trecut). Aşa se face că, biroul bineînţeles. în funcţie de noile parate şi o durată a opririi lor
La masculin întllnirea decisivă s-a corespondenţi bal băieţi: Ardeleana Alba lulia şi
ţionat este sl faptul că numărul pro­ organizaţiei de bază a hofărît să condiţii ale procesului de produc­ pentru lucrările dc reparaţii din
duselor de calitatea I-a a crescut la Spartachiada de vară a tineretului Metalurgistul Cugir. Vor mai partici­ ţie şi experienţa dobî-ndită. In ce în ce mai mică.
fiecare sortiment în parte $1 tn luna pa şî echipele cîştigăloare din cen­ pună în discuţia adunării genera­ luna aprilie spre exemplu, s-a ANCHEL SPATARU
lufîfi planul de producţie a fost de­ Duminică s-a desfăşurat în oraşele chindei de vară a tinerelului. Sute trul Petroşani. le a comuniştilor următoarea te­ pus din nou accentu-1 pe întărirea secretarul organizaţiei de bâză
păşit la toti Indicatorii. Alba lulia, Deva, Hunedoara si Pe­ de tineri şi tinere s-au întrecut în IOAN TOROK mă: „Analiza felului în care au rolului maistrului şt al grupei P.M.R. de la secţia reparaţii
Conşlîentî de faptul că, introducerea troşani etapa interraională a sparta- codrul disciplinelor sportive fotbal, corespondent decurs lucrările la furnalul nr. sindicale. In luna iunie s-a liotă- siderurgice a C .S , Hunedoara
Navigînd pe Bega V.W.V»%V.V«V.\%V*%V*\V.SVa*>
De la un capăt la altul al ţării
•* P c c h e i u l p o r t u lu i s-a u a d u n a t zeci a le „ l i h n i ; .u i c i i 1' , m c i o u u v a „ I s u c c c n " ră. d c p ild ă , v a se le d c p a s a g e r i d i n nale de gît sau cine flie ce alte
jjo d e p a s a g e r i f i e :/i a c e s t e zile. c in d „ U l i u " . P c b o r d u l p a sa g o n - r e m o r c h e r p c a p e l e B c g h e i u l u i p e s t e 2 0 0 0 d c semne marinăreşti. In schimb ne-am %
e le
c u
au
p o rt u l 7 im ifo a ra
d e
ţo l a p a
fi
p u rt a t
C e i m u i n iulfi, c u m e fi
convins, chiar pe apă. că toţi sini I*
a cco o fi
a ce st o r a ,
să
fi r e s c
''pe. (J)alea D *• g h i o z d a n e l e se o d i h n e s c , iar p a n t a - v e s e l i e si v o i e - b u n ă . n a v ig a t o r ii , c o ­ f e l u r i l e p r e o c u p ă r i şi ai v i r i l e , tin eri îndrăgostiţi de meseria lor, fi că, •!!
m u n c i i
d c
o a m e n i
e x c u rs io n iş ti ,
dacă portul este mic, preocupările
pii d i n T i m i ş o a r a , A r a d , liafiţa, L u ­
v a ră au
s c u rţ i
Io n ii
fi
Uluzel'c d o
*• lu a t lo ca l u n i f o r m e l o r ş co la r e , sînt g o j fi d i n a lte p ă r ţ i aia B a n a tu l u i, fi co p ii. In a f a r ă d c a ceştia , un oamenilor săi sînt majore, lată-l, J*
Coborînd din Cârpa li. de acolo de călătorind cu trenurile He lucru ce cir­ vaţie a Academiei R P. Roraîne. In •* copii. C u toţii a ştea p tă n e r ă b d ă t o r i sc sa lu tă c u c e i d e p e uscat. P ro a s ­ m a r e n u m ă r d e lo c u ito ri d i n s o le le dc pildă, pe comunistul Matei Ki- #*
unda munţii sc frîng deodată pe mij­ culă pe liniile ferate industriiile Plo- imensul pînlec al acestui munte se "• să u r c e p e b o r d u l n a v e l o r aco sta te p e ţ ii „ b ă fii n a f i ” ai i n s u l e i ii p r i m e s c a ş e z a t e p c m a l u l B c g h e i u l u i sc f o l o ­ raly, ofiţer fluvial, şeful echipaj»- j"
sesc, p e n t r u v e n i r e a lo r
iu
oraş. d c
la „ d a n ă " . P in ă a t u n c i inso. p c n a v e
\
loc, Teleajenu) slrăbate valea ce-i icşti-Maneciu sau Ploic$ti-Slănic. Mai află o veche ocnă — astăzi parţial Jf- se fa c u l t i m e l e p r e g ă t i r i în a in t e a p c n o ii v e n i ţ i c u le i d c fel d c in- c u r s e l e v a s e lo r d i n p o r t u l T i m i ş o a r a . lui de pc draga „Prnlu. Cu nisipul
poartă numele susurindu-şi apele ju­ sus de Slănic, la Cheia, spre Ciucaş. umplută de apă. căreia localnicii îi •« p l e c ă r i i in.tr-o „ c u r s ă l u n g ă " d e... 3 2 t r o b u r i : „ c u m v - a p l ă c u t, n u v - a fost S p r e il u s tr a r ea utilităţii a c e st o r cto'se extras cu draga pe care o conduce "<«
m a r e ?u
d u p ă c a r e
p o fta
r ă u
d e...
căuşe peste 6tinci, pînă mal la vate drumul devine anevoios chiar şi pen­ spun „Grota rmresii*'. Tristă este a* k m . D i n sala m a ş i n i l o r sc a u d e d u - d c m i n e a r e d e v i n e s lă p ln u p e si­ este s u fi c i e n t să a r ă t ă m că p l a n u l sini aprovizionate multe şantiere dc
far în-
construcţii din Timişoara,
de Ploieşti, unde îşi ostoieşle un­ tru cei obişnuiţi să parcurgă cărări amintirea acestor vechi exploatări, In *, d u i t u l s a c a d a t al m o t o r u l u i p u s in tuaţie. p r i m u l u i s e m e s t r u nl a n u lu i , e x p r i ­ treţincrea ei in stare bună dc func-
dele în' Prahova, dupâ ce a oferit de munte. Potecile ce şerpuiesc prin­ care si-au găsit sfîrşitul, veacuri In m* m i f c a r o (le m e c a n i c u l d c b o r d . Eclti- $i. uite afa, pe nesimţite, s-a a- m a t in h m / c ă l ă t o r i , a fost depăşit, (iotiare a permis prelungirea duratei *n
drumeţului, cu generozitate, panorama tre munţi sînt dificile, adeseori pri­ şir, mii şi mii de oameni. în ime­ •« p a j u l se a f lă la post. O u l tim ă v e - propiat ora plecării. Dc data aceas­ cu p e s te 3 0 lu sută. In a c e la ş i tim p . de exploatare a utilajelor aflate pe «JJ
unor frumuseţi nebănuite Valea taie mejdioase La Cheia 6e poale ajunge diata apropiere de muntele de sare, b* r i f i e a r e a f u n c ţ i o n ă r i i m o t o r u l u i fi ta. calea întoarsă o facem pc mo­ v a s e le p o rt u lu i T i m i ş o a r a a u t r a n ­ dragă In timpul său liber, Matei *•
uneori, cînd pieptiş, cind molcom şi pe oiţe căi, ocoLind cu trenul pc la nord-vest de Slănie, 6e află Baia *• a t e l e g r a f u l u i fi, d i n c a b in a t im o n ei. tonava „Isaccca". in tovărăşia■ hâtri- sp o rta t m a i m u lt d e 5 0 0 0 tono m ă r ­ Kiraly este... elev in clasa X-a, pa-
masive uriaşe de sare, în care 6-au Valea Buzăului. Spre Cheia se poale Baciului. Ea este formală dintr-un lac •" s e a u d e g la s u l c ă p i t a n u l u i : P u n t e a nului comandant al vasului. Mlhai f u r i i n d u s t r i a l e fi p r o d u s a a g r o a li- stonat matematician, participant la o"
dăltuit haotic, sălbatic- bizare cres­ începe ascensiunea, plecind din Fun­ adîno de 10 m, cu un diametru de 100 j» la m a l. g a ta i n b a r c a r c a ! In citcv a Trandafir, vechi „lup (le curse flu­ m e n t a r e . ultima ediţie a Olimpiadei tinerilor ■*
tături, adîncî avene. Sarea î$i pune dul Sinului, la est de vîrful Tâlă- m. Apa acestuia are o salinitate mal •® m i n u t e , c e l e d o u ă s a lo a n e fi p r o m e - viale" fi veteranul „flotei" cn care Pc Ungă cursele navale de pasa­ matematicieni din (ara noastră. Sau
pecetea aici pretutindeni, chiar si In rutn, pentru ca din Pasul Boncuta, scăzută. Nămolul1 de pe fundul la­ *• n a d a d e lin g ă p u p a n a v e i R i n d u - navigam. geri şi mărfuri, echipajele vaselor iată-l pe secundul de po „Rindnnica", %
toponomie: Slănic, Băile Slănic, Mun­ trecînd pe la Poiana Stinei, (ie pe po­ cului are proprietăţi terapeutice si­ •" m e a " r ă s u n ă d c g l a s u r i c rista lin e , sc Cind ne-arn apropiat (le rada por­ din portul 7 imişoma mai cxacută şi comunistul Florca Stana. Un om vin- "■
tele de Sare... tecă, fie cu trenul forestier, să se milare cu cel de la Techîrghiol. In *o f a c s e m n e d e b u n ră m a s c elo r ră- tului, oraşul era inundat de lumi­ o serie de lucrări hilr.olchnico-dra- jos, veşnic preocupat 'de „toaleta"
Valea Teleajcnului, cu care natura coboare domol. Mica aşezare oferă ultimii ant, aici au fost făcute insta­ ■* m a f i p e c h e i fi... d in n o u v o c e a co - na becurilor dc neon. ale căror raze gaje pentru menţinerea adincimd a- navei; ch d este pe uscat, niciodată I*
a fost a li t de darnică, nu prezintă însă clipe de negrăită desfătare. Frumu­ laţii speciale de băi, ceea ce atrage *• m a n d a n t u l u i m o l a p a r î m c l e ! d u p ă se intretăiau pe luciul de oglindă al pei, care permit efectuarea in bune nu scapă prilejul să se intereseze
numai un interes pur turistic. Geogra­ seţile naturale, de un pitoresc rar în- v'ară de vară numeroşi vizitatori. c a r e t e l e g r a fi s t u l d ă s e m n a l e l e : in- apei. La cheiul portului, după o zi condiţii a navigaţiei (cu această cum o duc oamenii portului, cum I*
fia sa reuneşte numele vestite ale lilnit, ale Cheii sînt cunoscute de Băi reci, cu efecte terapeutice, se „• cet î n a i n t e ! In a c e l m o m e n t c o r p u l obişnuită de lucru, marinarii s-au in- ocazie dragorii au extras peste 4 000 muncesc si trăiesc. De aceea, mari-
schelelor petroliere de la Băicol si mii de oameni ai muncii, de alpinişti pot face şi pe flancul de vest al dea­ % n a v e i sc d e s p r i n d e u f o r d e c h e i fi lîlnit din nou, satisfăcuţi de misiu­ m.c. de nisip, care, valorificat, a a- narii portului l-an şi ales proşedin•
Ţintea — renăscute în ultimii ani — Sl turişti. Localitatea cunoaşte neîn­ lului „Fîntîna cu apă rece". în apro­ o c o m a n d ă f i n a l ă v e n i t ă d i n c a b i- nea îndeplinită, in timp ce pasage­ dus portului un venit de 100.000 lele sindicalului lor. Cît despre şo- *•
ale fabricilor de geamuri de la Scâ- cetat o mare afluenţă de vizitatori. piere de valea „Tulburea", unde se % n a t i m o n e i : „ t o u lă vitoza, în a in t e ! n rii fi însoţitorii lor se întorceau în lei), consolidări dc muluri fi plan­ ful secţiei căile navigaţiei civile Ti- ■*
eni< si de conserve de la Văleni. Un drum prin pădurile răcoroase ne află trei lacuri sărate de formă cir­ »• p o a rt ă v a s u l p e f i r u l a p e i. lu s î n d în oraf. bucuroşi dc cele văzute, captir tarea dc-o lungul acestora a unor mişoara. .drumul lui în viaţă se a- "I
In muntele Piatra Verde — masiv de duce dc aici spre una dintre cele mai culară, cu diametrul de 50— 80 ra, *■ sp a te o (liră în s p u m a t ă in c a r e so a - vaţi de frumuseţea călător iilor pc puicţi şi arbuşti ornamentali, mici seamănă cu acela al multor tineri •*
tuf dacitie dă' culoare verde des­ frumoase cabane turistice din tară. cunoscute sub denumirea de „Baia •• r e l e iji j o a c ă r a z e l e au rii. apă. Incintaţi de aceleaşi impresii ca reparaţii şi renovări de vase fără din patria noastră. A pornit-o din *a
cins, care conferă regiunii un decor cabana de pe Muntele Roşu. verde". *• împreună cu comandantul navei fi pasagerii cu care am navigat în scoaterea lor din funcţiune fi al­ Reşiţa ca lăcătuş, iar azi Gheorghe •*
caracteristic* — există o imensă ca­ In Valea Teleajenulul există şi alte La sud — în diurn spre Stefeşti •, ,.Rindumca“ — căpitanul dc marină această zi dc vară, cit pc-aci să uităm tele. Prin tdate acestea, marinarii PtrvulcscH este inginer constructor *•
rieră de piatră, de unde se trimite numeroase puncte de Interes turistic, — loc de recreere pentru pionieri Dumitru Bobică — scrutăm orizontul să vă amintim unde s-an petrecut portului Timişoara au înscris in k •:
materie primă multor fabrici de gea­ rivalizînd cu cele mal frumoase locuri şi şcolari — se află Baia roşie, lac % apei. apoi mîngîia(i do o „briza’. cele consemnate mai sus. Despre a- ..jurnalul de producţie", in prima înainte de c părăsi cheiul por-
muri $1 de ciment din tară. Tot pe din ţară: Stefeşti, DrajneJe, Vălenii alimentat de o 6erie de Izvoare şi ,■ mai mult închipuită decil simţită, ne ceasla însă, despre viaţa fi munca jumătate a anului, economii dc a- tutui, de pe bordul navei „Rin-
Valea Telcajenului se află' Salina S13- de Munte şt alte localităţi, unde în ape subterane, colorate în roşu da­ ■« transformăm cu toţii în adevăraţi... oamenilor de pe nave, ne povostefle proape 200.000 lei. dunica" ni s-a înmînat o lelagra- “î
nicului, una dintre cele mai mari din fiecare an sînt amenajate tabere re­ torită sărurilor do fier. Instalaţii anu­ ,• navigatori. După o oră de călătorie multe întîmplări, ţi mari şi mici, in­ k mă semnată de echipajele tuturor ,■
me făcute permit «a, spre deosebire — timp in care am străbătut o cale ginerul Gheorghe Pîrwlcscu, şeful
tară. Cu maşini moderne, în. mare publicane $1 regionale pentru miile Pe unii din navigatorii de pe vaselor din port şi care cuprindea
parte automate, oamenii extrag can­ de elevi şi 6tudenţi din ţară, care fşl de celelalte lacuri, să se poată face *■ dc vreo 10 noduri marine — nava in- secţiei navigaţiei civile a portului... Bega i-am cunoscut în „cursa lun­ următorul mesaj:
tităţi imense do sare, din inima mun- petreo aici vacanta de vară. Slănicul. şl băl calde de saramură, ", tră în „camera“ unei ecluze pentru Timişoara. gă9 f-ăcută- pînă la rnica insulă a e- Dragi copii şi părinţi, oameni
ţilbr. Sortată, curăţată, măcinată, so­ orăşelul de munte care se întinde ki­ Frumuseţile si bogăţiile Văii Te- a trece prin manevra de coborîre în ’k cluzei (le la Sinmihaiul Romîn. Pc ai muticii! Dc veţi poposi vreoda- •"
rea TeJeajenului dă gust bucatelor lometri In şir de-a lungul pfrîulul leajemrlul îndeamnă mereu, an de an, *• aval. 'Aici facem un popas pc insula Fură a avea antecedente romane ca alţii i-am înlîl-nil In port. In prin oraşul Timişoara, nu uitaţi
romînulul, elveţianului, sirianului, cn acelaşi nume, este apreciat în­ tot mal mulţi vizitatori, să cunoasuă •* de lingă ecluză. Pasagerii, impreu- bătrînul Tomis fi fără a concura cu Contrar imaginii po care ne-am să coborîţi pc cheiul porhtlui de ţ
porturile danubiene de azi. portul
aju-nghid pînă departe în Inima Euro­ acest minunat colt al patriei. Sl Va­ ’■ nă cu echipajul navei, coboară pe
deosebi pentru băile sărate. *" uscat fi cît ai bate din palme se în- navigaţiei civile din Timişoara, unic format-o despre ei in copilărie, ci­
pei, Asiei $T Africii. lea Teleajenulul îi găzduieşte primi­ tind poveşti şi basme marinăreşti, pe Bega. Navele noastre vă aş-
Foarte Interesant, prin raritatea şi tinde o masă la iarbă verde. La in felul lui în (ara noastră, trăieş­ le aptă. gala dc îmbarcare ! »"
Drumeţul ajunge le6ne în ace.sic toare. urîndu-le „Bine aţi venit" te cu adevărat pulsul vieţii' portua­ nici unul n-avea barbă de un cot,
locuri, venind dinspre Ploieşti, fie Inlălişarea aa deosebita, este Mun­ I. ZAMFIRESCU „• numai citeva minute in urma noas- re, bineînţeles la proporţii miniatu­ lulea, cravată-ful ar cn nodul legat VICTOR MUREŞAN f »
parourgind şosele pietruite care dus tele de Sare de la Baia Baciului, de­ Corespondent Agerpres *■ Cră îşi fac apariţia surorile mai mici rale. Numai in sezonul de primăva­ intr-o parte, tatuaje, talismane alir- corespondent Agerpres pentru
la Slănîo sau Măneciu-Unguienl, fie clarat monument al naturii ţj rezer­ pentru «egluaea Ploieşti regiunea Banat *■»
W . V«V.% W . V . V . V . Vqbb V . V« W . V .V . V .V . V , V . V . V V.*0 V • • » • • • l •• «V » • a a i i a a t u a a a - '.V ,V .V ,V .V .V .V ,',V k W W W