Page 68 - 1963-08
P. 68
Pag. 4 DRUMUl SOCIAUSMIROI Nr. 2689
gju- • ...
Partizanii sud-vietnamezi In preajma Congresului
ULTIMELE STIQI * ULTIMELE $TlDl & ULTIMELE ŞTIPI * ULÎIMETE ŞTiPl * ULTIMELE ŞTIfti
anual al sindicatelor
intensifică operaţiunile armate
britanice
SAIGON 19 (Agerpres). — unde for|e de partizani apreciate la
Zilele acestea s-a înregistrat în un batalion au atacat o serie de LONDRA 19 (Agerpres). —
diferite regiuni ale Vietnamului de posturi guvernamentale. Luptele au Ca In fiecare an. In preajma Con-*
sud o intensificare simţitoare a ac durat cîtcva ceasuri, relatează agen greşului anual al sindicalelor britani
ţiunilor organizate de partizanii sud- ţia Prance Presse, care adaugă că ce. agenţiile de presă occidentale co
vietnamezi. Acţiunile militare ale mentează rezoluţiile prezentate de
Program de colaborare Alo! semnături pe Trate A 18-a aniversare partizanilor au fost atît rfe Impor trupele guvernamentale au suferii diferitele organizaţii sindicale din An-
culturală între R.P. Romînă a proclamării Republicii tante Incft agenţiile de presă occi pierderi în material militar şl oa glia pentru a (l luate tn discuţie in
şi India de 8a. Moscova dentale, care de obicei minimalizea meni. In cursul zilei de duminică, cadrul congresului. Agenlia France
Presse subliniază astfel că principa
Indonezia ză mişcarea «Te rezistenţă din Viet partizanii sud-vlelnamezl au atacai
DELHI 19 (Agerpres). — MOSCOVA 19 (Agerpres). — WASHINGTON 19 (Agerpres). — namul de sud, relatează pe larg des un tren militar tn regiunea din cen lele sindicate au anunţat de pe acum
In urma unu* schimb de note In La 19 august, la Moscova Gunther La 19 august ambasadorul R. F. F E S T I V I T Ă Ţ I L E D E LA pre ele. O asemenea luptă violentă trul ţării şl au continuat acţlunilo depunerea unor rezoluţii cu privire
tre Ambasada R. P. Romine la New Scholl, Ins&roinalul cu afaceri ad- Germane la Washington şl amba D J A K A R T A a avut loc In regiunea Polejar, si rfe hăr|ulre împotriva unor posturi la situaţia Internaţională sl la po
Delhî si Ministerul Afacerilor Exter tnlerim al R.F.G. în U.R.S.S., a sem sadorul Republicii Somalia au sem DJAKARTA 19 (Agerpres). — litica externă a guvernului britanic:
ne al Republicii India a fost per nat in numele guvernului său Tra nat In capitala S.U.A, Tratatul pri La 18 august, in faţa palatului pre tuată în apropierea frontierei dintro militare ale trupelor dlemlste. Aces Astfel sindicatul funcţionarilor şl
fectat recent la New Delhi un Pro tatul privitor la interzicerea experien vitor la interzicerea experienţelor zidenţial Merdeka a avut loc o de Vietnamul de sud şi Laos, la apro- tea au suferit, potrivit agenţiei ci personalului administrativ a depus o
gram de aplicare pe anul 1963 a A- ţelor nucleare în atmosferă. In spa nucleare în atmosferă, In spaţiul monstraţie populară oonsaorată Zilei xlmatlv 50 de km vest de Kontum. tate, numeroase pierderi. rezoluţie prin care eere guvernului
cordului romîno-indian de colabo ţiu cosmic şi sub apă. cosmla şl sub apă. Independentei — cea de-a 18-a ani 6ă ducă o politică de înţelegere in-?
rare culturală. Acest tratat a mal fost semnat la versare a proclamării Republicii In lematională şt de securitate colec
Programul prevede organizarea de 19 august de către ambasadorul So LONDRA 19 (Agerpres). — donezia La demonstraţie au parti tivă, folosind prilejurile oferite d/»
vizite reciproce ale unor oameni de maliei — Alimed Mohamed Adan, La 19 august, reprezentantul R. F. cipai reprezentanţi al diferitelor parti acţiuni antidiemiste ale budistilor Organizaţia Naţiunilor Unite. Au fost
Sliinlă romîni şi indieni, prolesori ministrul curţii regale din Iordania Germane a semnat la Londra Tratatul de politice, al organizaţiilor sindicale, prezentate, de asemenea, rezoluţii
si specialişti în probleme lehnico- — Hasem Nuseibeh, ambasadorul Re cu privire la interzicerea experien de tineret şl de femei. SAIGON 19 (Agerpres). — France Presse. spiritele continuă să prin care se condamnă politica de
stilnţifice, acordarea reciprocă de publicii Algeriene democratice şi ţelor ou arma nucleară In atmosferă, Machete Instalate pe autocamioa Situaţia se menţine încordată tn fie agilate. La Saigon, grupurile de discriminare şi represiune rasială dusă
burse de studii pentru studenţii in populare — Mohamraed Ben Yahia. în spaţiul cosmic si sub apă. ne au Ilustrat realizările In muncă principalele centre din Vlelnamul de budişti continuă în fa|a pagodei Xa de regimul colonialist portughez sl
dieni şi romini. precum si schim ale poporului indonezian. Demonstra sud unde continuă manifestaţiile bu- Loi greva foamei de 24 sau 48 de ore de guvernul sud-african. Mai multa
buri de artişti şi ziarişti. ţia a durat aproape o oră. diştilor si acţiunile de protest îm începută duminică. Conducătorii cul alte rezoluţii — în special cea pre
Părţile au convenit ca un profesor Partidul Socialist din Elveţia cere aderarea Prin fata tribunelor unde se aflau potriva politicii de discriminare re tului budist au anunţat că vor avea zentată de sindicatul naţional al ca
romln specialist in domeniul pe preşedintele Sukarno, membri al gu ligioasă aplicată de guvernul Diem. loc noi manifestaţii neviolente ale bu- zangiilor — critică politica econo
trolului să fie trimis în India pen ţării Ia Tratat vernului, diplomaţi, numeroşi invi diştilor la 26 august, ziua Cind so mică a guvernului conservator $1 In
tru a preda la Institutul petrolului tat! străini, au defilat, de asemenea, „In cele două oraşe mai importante seşte în Vietnamul de sud noul am 6pecial încercările de a stabili o aşa-
din New Delhi şi Delira Dun, iar BERNA 19 (Agerpres). — durilor cu privire la încetarea expe subunităţi ale tuturor genurilor de din cenlrul Vielnamulul de sud, la basador american Henry Cabot Lod- zlsă îngheţare a salariilor. Pe ordi
un profesor Indian de limba şi lite După eum transmite agenţia France rienţelor nucleare11. arme. Hue $1 Niatrang relatează agenţia ge".
ratura hindi să predea la Univer Presse, ta 19 august Comitetul Cen Socialiştii, care au 51 de reprezen Seara, (n capitula indoneziana au nea de zl figurează de asemenea re
sitatea Bucureşti. tral al Partidului Socialist din Elveţia tant! în Consiliul naţional (Adunarea avut loc mari serbări populare. c s s 9 zoluţii prin care se cere naţionaliza
De asemenea, se prevede facilita a dat publicităţii un comunicat tn legislativă), reprezintă unul din prin W T o' rea unor ramuri Industriale, adopta
rea schimbului de programe de ra care se pronunlă cu hotărire tn fa cipalele partide politice din Elveţia. „A fia n fa p e n fru procsrer." 0 fuy. rea unor măsuri concrete de secu
dio şi televiziune, a schimbului de voarea aderării Elveţiei la Tralalul France Presse relatează tolodală că F TA** ritate a muncit respectarea dreptu
■Sr Tr* A
publicaţii, precum şi a traducerii re cu privire la interzicerea experienţe după doi ani de a e fi*/ta ie «SS
şeful pregătirii armatei
elveţiene,
ciproce de opere ştiinţifice şt bele lor nucleare în atmosferă, in spaţiul colonelul Robert Frick. a declarat tn fa lim e n ta ră H \ rilor sindicale.
tristice. cosmic şl 6ub apă. „Ţara noastră — legătură cu Tralalul încheiat la NEW YORK 19 (Agerpres). — w « V W -
se arată in comunicat — nu se poale Moscova : „Noi am comile o greşeală La 1G august s-au împlinit doi ani * P
Mining în memoria sustrage obligaţiei morale de aşi gravă dacă vom tnceraa să ne procu de cind a losl lansai aşe-numilul pro
victimelor aduce contribuţia la lichidarea neîn gram „Alianţa penlru progres". Cu G reva constructorilor
crederii Intre popoare. In consecinţă, răm mijloace atomice cu prelu) re
de la Buchenwafid acest prilej preşedintele S.U.A. a afir din A n g lia
Partidul Socialist din Elveţia invită nunţării mal mult sau mal puţin leta mat că el „este încurajai de succese
BERLIN 19 (Agerpres). —
Consiliul federal să prezinte Camerei le la neutralitatea noastră polilică şl le programului".
La 18 august, la Weimar a avut J k N s LONDRA 19 (Agerpres). —
loc un miting in memoria victimelor un mesaj tn vederea ratilioăril acor militară". Punctul de vedere al „beneficiari După cum relatează agenţiile de
de la Buchenwald, la care numeroşi lor" este insă diferit. De ziua aniver presă occidentale la 19 augusl apro
sării „Alianţei pentru progres", pre
luptători din mişcarea de rezisten ximativ 150.000 de muncilor! con
tă împotriva nazismului precum sl 1'as sil s-aai desfăşurat dezbaterile şedintele Republicii Peru. Belaundo structori din intreaga Anglie şi Wa-
alţi cetăleni din R F.G. s-au pro Terry, a declarat: „Trebuie să recu Ies au declarat o grevă perlată de o
noaştem în mod sincer că deocam
nunţat pentru acţiuni in favoarea Ia Bonn dată am pierdut lupta împotriva mi săptămină, Iar alţi 350.000 de mun
menţinerii păcii şi a frînăril milita cilor], care pină In prezent nu au
BONN 19 (Agerpres), — nişLri". Tot ,,1'Express" ne Inlor- zeriei, înapoierii şi ignorantei". Pină
rismului vest-german. In!rat In grevă, au declarat că vor
Modul în care s-a desfăşurat la mează despre „violenta campanie In prezent, a spus el, programul
In declaraţia adoptată ta miting Bonn dezbaterea in jurul problemei contra Tratatului desfăşurată în cu „Alianţei pentru progres" nu a dat Budişlii din Vietnamul de sud încearcă să zmulgă cu miinlle goale refuza să mal lucreze ore suplimen
participanţii au chemat ca Ziua pă Tratatului de la Moscova indică fap lise de von Brentano, fost ministru rezultate „concrcle şi palpabile". Dacă sirnia ghimpată cu care poliţia se străduieşte să stăvilească demonstra tare, Greva, care esle cea mal mare
cii — I septembrie — să fie săr tul că forţele politice caae au de ai afacerilor externe şi preşedintele acest program 6-ar încheia acum. a ţiile de protest împotriva represiuni lor dlemlste. din ultimii 40 de ani, afectează
bătorită pr.n puternice demonstraţii peste 500 rfe mari şantiere de con
terminat pină acum orientarea ne- grupului parlamentar crestîn-demo- subliniat Belaunde Terry, „el nu ar
pentru încheierea unui pact de nea constructivă a politicii externe vesl- exat1'. In aceeaşi tabără s-a situat lăsa nici o urmă" In ţările Americii strucţii ca Llverpooi, Birmingium,
gresiune Intre târile N A.T.O. si H Manchester, Swansea, Leeds. Agenţia
germane sirt la fel de puternice c a $1 fostul ministru de război Slrauss. Latine. Pregătiri în vederea „ libertăţii
statele participante la Tratatul do si in trecut. „Bătălia a fost dură. „In acelaşi timp, continuă „l'Ex- Ueutcr menţionează că printre şan
la Varşovia pentru dezarmare gene Ziarul chilian „El Siglo" califică tierele unde muncitorii au Incc':'!
scrie săptămînalul francez „l’Expres". press" Parisul, fără a exercita pre „Alianţa pentru progres" drept „ni spre Washington
rală si totală. Participanţii la miting Cancelarul, a cărui stare de spirit siuni deschise, făcea lotul pentru a lucrul se ailă şl cel din Dowinq
s-au pronunţat pentru tratative în era toarte sumbră, a reamintit obi Împiedica semnarea". mic altceva decît înlocuirea denu WASHINGTON 19 (Agerpres) — rerilor juste ale negrilor privitoare la Street 10, din centrul Londrei, unde
tre cele două state germane tn vede ecţiile generalului de Gaulle împo In acelaşi timp, partidele de opo mirii vechiului joa". In cei doi ani drepturile civile care prevăd, printre se ailă centrul oiidal al prinnFul
rea realizării unui acord în spiritul de existentă ai acestui program, scrie Agenţiile de presă americane rela ministru al Angliei.
triva acordului asupra încetării ax- ziţie liberal şl social-democrat, preo ziarul „situalia economică a Amerl- tează că organizaţiile populaţiei de altele: dreptul la vot, dreptul de
rctiunii si bunăvoinţei, menit să asi perienlelor nucleare. „Toată po cupate de a evita Izolarea politică, acces tn toate localurile publice. In Greviştii cer satisfacerea unor re
gure pacea şi reunificarea treptată cll Latine nu numai că nu s-a Imbu- culoare din Statele Unile continuă vendicări, printre care majorarea sa
litica noastră este In pericol", a de au criticat vehement pe toate căile nălălit, dar 6-a Inrăulălil vădii". Chile, pregătirea marşului spre Washington tegrarea tuturor şcolilor, angajarea
a Germaniei. clarat el In fata Consiliului de Mi- închistarea politică a guvernului de lariilor. Referindu-se la desfăşurarea
arală „El Siglo", este considera‘ 1 ca care va avea Ioc la 28 august. Acest muncitorilor negri In întreprinderi
la Bonn. Cercuri largi ale opiniei o tară care a ob li nu t cel mal mare marş, apreciat de agenţia Assocîaled fără discriminare, lichidarea tuturor grevei, un purtător de cuvint al
publice vest-germane cereau Insis ajulor din partea S.U.A. Dar ea o Press ca „cel mai grandios marş din practicilor şl legilor rasiste, Înche Federaţiei naţionale a sindicalelor
lupfle violente în Halfi tent ca R F.G. să se alăture Trata consecinţă a aceslul ajulor „datoria acest secol împotriva segregaţiei ra ierea unor noi contracte colective «u constructorilor a declarat că „gre
va decurge foarte bine", Iar agen
tului de la Moscova. Influentul ziar
patronii, fixarea unul salariu minim.
SANTO DOM1NGO 19 (Agerpres). agenţie relatează că poliţia secre „Die Zeit“ condamna în termeni se externă a tării se apropie de 1.500 siale, va Teunl circa 250.000 de negri Agenlia Associated Press sublinia ţia Prance Presse adaugă că „mun
milioane dolari, tn agricultură so ob
şl albi sosiţi din majoritatea statelor
Coiespondenţii agenţiilor occiden tă a lui Duvaller a organizat un veri atitudinea politică a cancelaru servă stagnare, creşterea economiei S.U.A.". ză că numeroşi actori de cinema de citorii constructori de pe cele 500
tale de presă relatează că in regiu adevărat masacru împotriva civili lui Adenauer, scriind că „Bonn-ul nu depăşeşte unu la 6ută pe an, tn „Organizatorii ace6lui marş, conti la Hollywood sprijină cererile juste de şantiere participă la grevă sută
nea muntoasă din nordul Republicii lor şi unor militari haltlenl din ora răspunde într-un mod dezastruos timp ce sporul de populaţie repre nuă agenţia, au lansat o chemare că ale negrilor. Mulţi dinlre aceştia au Ia sulă. Potrivit agenţiilor de pre
Haiti se desfăşoară lupte violente şul Juan Mendez care s-au opus re unei politici a viitorului prin argu: zintă peste 25 la sulă". tre toţi americanii să se alăture ce- să, este rfe aşteptat ca tn zilele ur
intre unităţile de guerilă ale „Por gimului Iul Duvaller. mente ale trecutului". anunlat deja că vor lua parle la acest mătoare greva să la amploare şl
telor haitlene de eliberare naţio Corespondenţii agenţiilor occiden Hotărlnd în cele din urmă să adere marş spre Washington. mal mare.
nală" şi trupele guvernamentale. A- la tratat, guvernul R.F.G. s-a stră Situaţie încordată intre militarii americani
tale de presă relevă că noua re
genţia France Presse transmite că în crudescentă a luptelor in Haltt con duit să obţină în schimb maximum
cursul unei lupte, care a avut Ioc in de promisiuni din partea S.U.A. şl negri şi albi aflaţi in Japonia
stituie o dovadă că insurgenţii, ca
împrejurimile localităţii Llmonade. 48 re au debarcat la 5 august In aceas Angliei tn legătură ai sprijinirea Rasistul Verwoerd se menjine
de soldaţi din trupele guvernamenta orientării sale politice In alte do TOKIO 19 (Agerpres). — in aceste zile la baza militară aeria
tă tară, işl consolidează poziţiile
le au fost ucişi sau răniţi. Un co din munţi şi îşi măreso efectivele. menii. y După cum relatează ziarele din To nă a S.U.A. din Mlsawa (prefectura gte vechile poziţii
municat al insurgenţilor, semnat de „Surse ale observatorilor — transmi kio, comandamentul militar american Aomori).
generalul Cantave, dat publicităţii te agenţia UPI — consideră că ge din Japonia şi politia japoneză Iau Pentru a împiedica ciocniri violen PRETORIA 19 (Agerpres). — curi verbale împotriva Republici!
de exilaţii haltlenl la Santo Domin- neralul Cantave a reuşit să stabi Pentru alegeri măsuri urgenle penlru a prcintîmpi- te între negri şi albi în regiunile ba Primul ministru al guvernului ra Sud-Africane. Insă cind a venit vorba
go, menţionează că insurgenţii au lească o bază pentru operaţiuni In parlamentare libere na ciocniri în regiunile bazelor mi zelor, autorilălile poliţieneşti japone sist din Republica Sud-AIricană, de politica practică cele două lări
părăsit oraşul Mont Organise pe ca Haiti în vederea răsturnării Iu! Du litare ale S.U.A. între militarii ameri ze au recomandat în modul cel mai Hendrik Verwoerd, a rostit un dis şi-au dai seama dt valorează pen
re l-au deţinut timp efe 48 de ore valler". Agenţia France Presse re ?n Grecia cani negri şi albi. Militarii de culoa sever, patronilor restaurantelor şi lo curs in localitatea SmltMicld, In tru ele Africa de Sud". De altfej,
şl s-au retras in munţi. După cum latează In acelaşi timp că transîor- ATENA 19 (Agerpres). — re au cerut lichidarea rî-udulelilor calurilor publice care servesc „numai care a încercat să apore politica de după cum se slie, reprezentantul
transmite agenţia UPL dictatorul hal- marea „Uniunii naţionale democrati Preşedintele partidului Uniunea discriminatorii Importate din S U.A. pe albi" să adrailă şl pc negri şi să discriminare rasială pe care o apli Angliei a recunoscut aă tara sa ln-
tlan Duvaller a ordonat trimiterea ce" din Haiti, care a lansat ope democrată de stingă (EDA), Pasalidis în restaurantele japoneze sf In alte nu le creeze nici un fel de dificultăţi. că în ultimii ani şl care, după cum trellne relaţii avantajoase cu Repu
locuri publice din regiunile în care
de întăriri In regiunea muntoasă raţia de debarcare la 5 august, în a adresat liderilor partidelor de se află situate bazele mililare. O si Politia a Intensificat supravegherea se ştb, este unanim respinsă de opi blica Sud-Africană şl a arătat că
opoziţie o sarisoare in care propu
regiunilor unde ar putea să izbucneas
dtn împrejurimile capitalei ţării, „Forţele hailleno de eliberare naţio nia publică din întreaga lume. Re- acesta esle unul din motivele pen
nală", ca urmare a unirii tuturor ne acţiuni comune ale întregit opo tuaţie deosebii de Încordată s-a creat că ciocniri între militarii americani. ferindu-se, fn special, la recenta se tru care Anglia se împotriveşte adop
Porl-Au-Prince, pentru a organiza un ziţii In lupta pentru tinerea unor
organizaţiilor exilaţilor haltlenl, con siune n Consiliului de Securitate, In tării unor măsuri concrete de boicot
contraatac împotriva forţelor de stituie un sprijin serios dat aces alegeri parlamentare libere în Gre cadrul căreia a fost adoplală fără economic a guvernului sud-afrlcan.
guerilă din această regiune. Aceeaşi tei lupte. cia. Fenom ene de criză în opoziţie o mojiune de condamnare în continuare Verwoerd a trecui
Pasalidis cheamă opoziţia să mobi a politicii sale rasiste, Verwoerd a Ia ameninţări spuntnd că guvernul
lizeze mastle largi populare la lupta eco n o m ia Italiei sublinia! că speră că se va putea
pentru tinerea unor alegeri ai adevă bucura şi în viilor de sprijinul pu său „ar putea tolera lucrurile urile
întăriri militare trimise de Anglia rat libere, pentru un guvern care să ROMA 19 (Agerpres]. — liarde lire. Fină acum, fn primele terilor coloniale — S.U A. şl Marcsa care se 6pun despre el", dar că,
„In ciuda aspectului său sănătos,
în Sarawak se bucure de înciederea unanimă, pe economia italiană Irece printr-o criză cinci luni ale anului 1963 deficitul Britanie. D^ altfel, el a alras aten „alunei cind se va irece Ia acţiune
pe calea sancţiunilor sau violenţe
baza reprezentării proporţionale,
ţia asupra faptului că dacă repre
S'ub influenţa stării de spirit a gravă şi înseşi cifrele oliciale arată balanţei comerciale a tării esle de zentanţii americani si britanici nu lor, Africa de Sud va rezista" El
miliarde lire, reprezentind o
622,1
Kuching 19 (Agerpres). — naţională a patrioţilor din Sarawak. adepţilor de rînd al Uniunii de cen limpede că situaţia a devenit neli s-au putut impolrivi condamnării po şi-a manifestai intenţia de a men
Agenlia Associated Prese anunţă In ultimele zile Insurgenţii au dat noi tru, Papandreu, liderul Uniunii de creştere cu 80 la sulă fală de situa
că )a 19 august In apele teritoriale din lovituri trupelor engleze atît In re centru, înlr-o declaraţie făcută re niştitoare" — scrie agenţia France ţia in perioada corespunzătoare a liticii rasiste din Republica Sud- ţine în Republica Sud-Africanâ şl
Presse intr-un comentariu în care
vestul protectoratului englez Sarawak giunile din vestul eit si din centrul prezentanţilor presei pe insula Korlu reia constatările experţilor econo anului trecut şi tendinţele de creş Africană şi fu unele cazuri au fă in teritoriile africane pe care le con
a sosit nava porl-avion britanică Sarawak-ulul. In cursul luptelor un a arătat că alegerile cinstite sini mici Italieni despre agravarea situa tere a importurilor arală că ace t cui chiar declaraţii de condamnare trolează un guvern care să consti
„AJbion" de pe bordul căreia au losl ofiţer şl mai mulţi soldaţi englezi au singura ieşire din criza prin care ţiei economice în această tară Po delicit se va agrava Ireptat „Acest a aceslei politici, în mod praclic tuie „un fort al albilor", adică al
debarcate trupe şi elicoptere Acesle fost ucişi De asemenea, a produs o Irece tara El a subliniat că Uniu irivit cifrelor de pînă acum. scrie dezechilibru afectează grav rezerve acesle lări au continuat şl continuă politicii de discriminare activă ra
întăriri de trupe engleze 6 0 $eso în puternica imprdsie manifestaţia anti nea de centru nu va participa la agenlia, la sflrşitul anului curent de le de aur si dolari ale Italiei — cire
Sarawak in momentul cind în aceaslă colonialistă care a avut loc cu prile vreo parodie a alegerilor si că boi ficitul balanţei comerciale a Italiei in momentul de faţă au scăzut la să întreţină relaţii cu guvernul de sială, şi de unde ,.să sc poată porni
colonie şi-a Început activitalea Comi jul sosirii Comisiei O.N.U. la Kuching. cotul său va fl combativ. va atinge probabil cifra de 1.500 mi- 2,6 miliarde dolari, lucru care la la Pretoria „Statele Unite şi Anglia, din nou la lupta pentru apărarea al-
sia O.N.U. însărcinată să ancheteze în cursul căreia mii de persoane s-au rindul său se răsfilnge asupra ba a spus Verwoerd, au îndreptat ata biloT*.
lanţei de plăli a lării. Rezervele de
la fata locului dacă populaţia din pronunţat împotriva constituirii Fe
Sarawak si Borneo de nord doreşte deraţiei Malayeze devize convertibile scad mereu, lu
sau nu să 6e alăture proiectatei Fe Agenlia UPI relatează că liderul „Times“ despre cru care face ca Italia să liginezc ţfrems friguroasă în Europa occidentală
deraţii Malayeze. Autorităţile britani Partidului popular unit din Sarawak, acum pe unul din ultimele locuri
ca au motivat trimiterea în Sarawak Slephen Yong, care a cerut organiza neocolonialisnml din Africa printre lăriîe Europei occidentale in
* Dort-avionului „Albion" prinlr*o rea unul plebiscit în problema alipirii ce priveşte disponibilitălile de aur P A R I S 19 (A g e rf > re s ). — j u m ă t a t e a c o p e r i t ă d e a p ă , p e j u m ă
pretinsă recrudescentă a activităţii acestui teritoriu la Federaţia Malaye- LONDRA 19 (Agerpres). — neocolonialism. Activitatea organiza şi devize convertibile". A ţrcn (ia F r m u .c P re s s e t r a n s m i t e u n ta te su b z ă p a d ă : lin ia f e r o v i a r ă Sa irti-
.teroriste'* în acest protectorat. In Aceeaşi situaţie se observă şi fn r e p o r t a j d i n m a i m u l t e c a p i t a l e v esl- G o l h a r d e s t e i n u n d a t ă , iar în m unf.i
ză, a declarat că partidul 6ău va con „O nouă denumire ia In ochii ţiilor financiare occidentale este, de privinţa nivelului de trai al poporu e u r o p e n c d e s p r e s ta rea t i m p u l u i c o n - fi in O b ei l a n d u l d i n j u r u l B e m e i ,
realitate, după cum rezultă din relată
tinua să lupte pentru Independentă popoarelor africane, locul vechii for asemenea, suspectată. Acţiunile unor lui italian, inli-un singur an costul s i d e r a t â d u p ă p ă r e r e a g e n e r a l ă c a n i n g e . „ P lo i fi z ă p ez i s-n u s e m n a l a t
rile agenţiilor de presă, autorităţile mule de colonialism — scrie fntr-un organizaţii, cum ar fi „Corpul păcii" in G e r m a n i a f e d e r a l ă , m a i ales in r e
coloniale sint îngrijorate de intensi chiar dacă Sarawak va deveni o viei ii a crescut fn Italia ou 9.6 la d e o s e b it d c v i t r e g ă p e n t r u l u n i l e d e
editorial ziarul britanic „Times". Este din S.U.A., sînt, de asemenea, cali v a r ă „ î n f o f o l i t ă . in h a i n e g r o a s e , cu g i u n e a P ă d u r i i N e g r e fi in B a v a r ia ,
ficarea luptei pentru independenta parte a federaţiei. vorba de acuzaţia de „neocolonialism" ficate drept neocolonialism. Acordu sută. Numai chiriile s-an mărit în p i c i o a r e l e in a p a . E u r o p a o c c i d e n t a l ă iar în I ta lia s -a u î n r e g i s t r a i fu r t u n i
ultimii trei ani între 25 si 50 la
care e folosită din ce tn ce mai des rile militare şi bazele militare sint, sută, în timp ce preţul de cost al t r e m u r ă , s tr ă n u tă ţi p r iv e ş t e c u o ch i v i o l e n t e in so fite d e a d e v ă r a t e t r o m b e
într-un număr de lări africane. Neo- dc asemenea, (inia acuzaţiilor de noilor conslruelii a crescut şi el cu p lin i rle r e g r e t s p r e u n c e r in p e r d e a p ă c a r e a u p r o v o c a t p a g u b e m a
>Mgct a l Australiei colonialismul constituie, din punctul neocolonialism şi, din punctul de ve 40 Ia sulă. m a n e n t ă c e n u ş i u ţi p l o i o s", iji î n c e p e t e r ia l e s m u l g i n d c o p a c i i d i n r ă d ă c i n i
de vedere al acestora, prelungirea co dere al unor 6tale africane, tot ca a g e n ţ i a r e p o r t a j u l „ D i n S c o l ia p in ă }i d i s l r u g i n d a c o p c r i ţ u r i l e c lă d iri lo r ,
CANBERRA 19 (Agerpres) — tează în acest sens o declaraţie a lonialismului prin alte mijloace, mai manevre necolonialisle sint ealificale Po Irivit Institutului central de sti la M a r c a A d r i a t i c ă , d i n p r o v i n c i a fn Prartfa, v a c a n t a d e v a r ă este c o m
Noul buget al Australiei pentru ministrului finanţelor, Hoit, „perspec ales economice, dar nu întotdeauna încercările de a atrage ţările africa listică „Italia este în fruntea ţărilor f r a n c e z ă a B r d a n i e i p i n ă in T i r o l , se plet c o m p r o m i s ă d c p l o i t o r e n ţ ia le in
anul fiscal începui la 1 iulie, prevede tivele pe plan extern sint puţin încu numai economice. ne Sn organismul vest-european al europene în privinla creşterii pre p o a t e s p u n e că la m i j l o c u l lu n ii a u to a te r e g i u n i l e (a rii fi d e n t e m p e r a
un deficit de aproximativ 300 mi rajatoare, şi, in orice caz, sfnt mal După cum subliniază ziarul brita Pielei comune...". ţului de consum — preţ care a spo g u st a m in tra i in n o i e m b r i e P lo a ie tu ră d e o s e b i i d c scă zută...
lioane de lire australiene. După cum rele decîl anul trecut". Ministrul s-a nic .politica unor ţări occidentale jus După cum reiese din comentariul rit in ultima vreme cu încă 8,1 |a
subliniază ziarul „Times", care con relerit, in special, după cum reiese tifică suspiciunile şi acuzaţiile for ziarului britanic, politica urmală de v in i, f u r t u n i , fr i g . c h i a r fi z ă p a d ă " ... Budapesta 19 (Agerpres). —
sacră o corespondentă din Canberra din comentariul ziarului „Times", la mulate de ţările africane de curlnd puterile occidentale fată de ţările afri sută", fără a exista vreo sporire In A n g l i a . d e p i ld ă , c o n s t a tă a g e n După cum transmite agenţia M.T.f*
unei analize a situaţiei economice a dificultăţile economice; pe care le independente, care arată eă cercurile cane este demascată pe o scară tot compensatorie a salariilor. ţia. „ in (a ra in c a r e p l o a ia f a c e p a r l e la 18 augusl asupra Budapestei s-a
acestei ţări, deficitul bugetar va li intîmpină Statele Unile şi care se economice şl politice din fostele pu mai largă de opinia publică din aces Agenlia France Presse citează, de d i n p e i s a j", s ta ţiu n ile b a l n e a r e sint abătut o furtună de o îorţă neobişnui
mal mare, şi în «iuda încercărilor risfrîng şl asupra silualiei Austra teri coloniale caută să-şi menţină, prin te târî, „In ţări unde lipsesc, de pil asemenea, fluctuaţiile cursului ofi a p r o a p e p u stii, ia r p e d r u m u r i l e fi tă care a smuls acoperişuri de case
guvernului australian de a-1 acoperi liei. In schimb însă, guvernul austra mijloace ascunse, dominaţia asupra dă, fondurile pentru investiţii Iii ve cial al lirei Italiene şi diferite simp- f o s c l e l e tă rii c ircu la ţia este d e o s e şl copaci din rădăcină. In raionul 20,
lian a alocat pentru bugetul actual teritoriilor şl popoarelor africane. derea dezvoltării, domneşte impresia bit d e r e d u s a . In B e l g i a a u c ă z u t a d e
din împrumuturi exlerne, se vor men tome de „neîncredere In stabilitalea pe strada Ady Endre, furtuna a smuls
o 6umă mal mare în capitolele chel- „Influenţa economică exercitată de că resursele proprii ale acestor ţări v ă r a t e t o r e n t e d e a p ă , iar în r e g i u
ţine „goluri bugetare în sumă de pes monedei", simptome pe care agenţia pe o distanţă de un kilometru copacii
luielilor militare — care au crescut marile companii comerciale, de ma sînt exploatate de străini In Interesul n e a d e lito r a l a M ă r ii N o r d u l u i b in -
te 58 milioane de lire australiene". cu peste 30 milioane lire australiene rile plantalii, de marile companii mi străinilor, şl de aloi si acuzaţiile de citată le consideră ca exprimind gra tu ic a d e v ă r a t e f u r t u n i E l v e ţi a , s c r ie şl stîlpll reţelei electrice.
mal multe per-
In timpul furtunii
După cum subliniază ziarul, care ci fată de anul trecut. niere străine, eato calificată drept neocolonialism" — scrie „Times". vitatea crizei actuale. F r a n c e P ressa m a i d e p a r t e , „ e s t e p c soano au fost rănile.
I J#l ACC I
Redacţia si administraţia ziarului str. 6 Martie nr. ft. telefon ia OH IO Ta «a a* 0A71- .tatua •- ...— ------*■“-