Page 69 - 1963-08
P. 69
PROI IT AR) DIN TOATE [ARHE HNIţT VA Vrt noa obîecth frtrftrsfr/al la Hunedoara
Fabrica de aglomerare a minereurilor de fier
w ' î l r ‘ fti L a C o m b i n a t u l s i d e r u r g i c d in o b i e c t i v e s i m i l a r e d i n ţa ra . C e e a c e tate p e s te 8 . 3 0 0 t o n e c o n s tru c ţii
E & W
M
H u n e d o a r a a in tra t în f u n c ţ i u n e s u r p r i n d e la p r i m a v e d e r e e st e n o u a m e t a l i c e si 2 .4 0 0 l o n c u t i l a j e L u n - ir,
t r a n s p a r
Mie A<g ML 5 n c r c u r i l o r d e fi e r . O d a tă cu a- c o n c e p ţ i e t e h n o l o g i c ă d c a m p l a s a r e g i m e a to ta lă a b e n z i l o r A ic i fi-a u te
n o u a f a b r i c ă d c a g l o m e r a r e a m i -
a s u b s e c ţ iilo r ţi a g r e g a t e l o r p r e c u m
t o a r e e s t e d e 5 . 4 0 0 m l
cca sta f u r n a l e l e d i n c o m b i n a t v o r ji f o r m a e x t e r i o a r ă m o d e r n ă . a d u s a p o r t u l c o n s t r u c t o r i d e in ul- *
i^ 4 ^ P K-XJ'l I n i m i r it m ic ca n tită ţi s u f i c i e n t e P r i n s o lu ţiile t e h n i c e c o n s t r u c tă c a l i f i c a r e c a r e s-a u fnr.nl c u - fi
<£ d e a g l o m e r a t d e b u n ă calitate. tiv e o r i g i n a l e a p l i c a t e , p r o i e c t a n n o s c u ţ i şi p e alte ţ a n t i e r c a le H u - te
F a b r i c a , m a l b i n e sfnts m o d e r - ţii a u rea liz a t p e n t r u p r i m a d a tă n e d o n r e i . E i a u c o n s tru it f a b r i c a fi
r ‘ ii nm wi n m a x — n u l c o m / d c x in d u s tr ia l, e s t e p r o - t r a n s p o r t u l n o r m a l a l p r a f u l u i d i n n r. 1 d e a g l o m e r a r e , f u r n a l u l d c te
£ iecta tu in î n t r e g i m e d e u n g r u p m u l t i c i c l o a n e , d i s p o z i t i v e a u t o m a ] 0 0 0 m c., n o i l e lin ii d c l a m i- £
d e s p ecia lişti d e la I P R O M E 1 te d e r e p a r t i z a r e a ş a r j e i p e m a n o a r e ctc. te
Anul XV. Nr. 2690 MIERCURI 21 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani d e o s e b i n d u - s e d e to a t e c e l e l a l t e şin a d c a g l o m e r a r e , p o r n i r e a a u D a t o r it ă g r a d u l u i înalt d c m e
t o m a t ă c e n t r a li z a t ă , b a t e r i i e p u r a c a n i z a r e fi a u t o m a t i z a r e , in s t a l a
‘•/uitâtaw;Hat m m itxm imjkjkjk s-;s ,*
to a r e p e n t r u p r a f , f o l o s i r e a iz o ţiilo r d c c a p t a r e a p r a f u l u i fi î n
îfc t o p il o r r a d i o a c t i v i la m ă s u r a r e a c ă lz i re p e ba z a fo lo s ir ii r a d i a n
£
te n i v e l u l u i m a t e r i a l e l o r si a g l o m e r a ţilor, în n o u a f a b r i c ă d c a g l o n ie -
§ t u lu i d i n b i t n c h e r e ţi j g h e a b u r i . I - r a r e suit c r e a t e c e l e m a i o p t i m e
* c o n d iţ i i d e l u c r u m u n c i t o r i l o r .
J r & t i t c f o u c f t î ■ t i ' C t s & t e l e £ p lu s . s p r e d e o s e b i r e d e celela lh - C o n d u c e r e a s e c ţ ie i î m p r e u n ă cu
* f a b r i c i d e a g l o m e r a r e , a ici s-a u
r c o n s t ru i t o s e c ţ ie d e c o n c a s a r e si o r g a n i z a ţ ia d e p a r t i d ;/ c o m i t e t u l t i
s in d ic a t u lu i a n lu a t d i n t im h to a- '5
te
s o r t a r e
a
M \ i te tru s o r t a r e a c a l c a r u l u i fi a lta p e n ie m a s u r i l e p e n t r u c a l i f i c a r e a ji te
ţi
c i u r u i r e a
«
a g l o m e
_______ ^ # 4 te ra tu lu i. p r e g ă t i r e a c a d r e l o r d e m u n c i t o r i ^
ta
H E I te L a co n stm cţ.ia ;i m o n t a r e a c a r e să d e s e i v e a s c ă c o r e c t acest
c o m p l e x si m o d e r n a g r e g a t C u
£ a c e st u i i m p o r t a n t o b ie c t i v , a u fo jt
m u lt î n a i n t e d e d a r e a în f u n c
e x c a v a ţ i p e s t e 4 6 0 0 0 0 m c. z g u r ă
ţ iu n e a f a b r ic ii , a u fo st p r e g ă t i ţ i
Sprijin preţios Succesele siderurgişli!or & si p ă m in t . N u m a i la l u c r ă r i l e d e u n n u m ă r d e 3 0 0 a g lo m c ra tQ risti.
te c o n s t r u c ţ ii p r o p r i u - 2 ise s -a u turnat. 5 0 e l e c t r i c i e n i . 4 6 îă c ă l u f i , Î2 i n
secţiilor de bază Z i u a d e 2 3 A u g u s t m e t r i d c f o r j o r i , l u M u n c a s u sţin u tă a & 8 5 . 0 0 0 m . c b e to a n e . A u (ost m o n s ta la to ri si 7 t e r m o t e h n i e i e n i .
e s t e i n t im p in a t ă cu noi c r e a z ă co csa rii. P r e o c u s i d c r u r g i f l i l o r .se î m p l e
întreţinerea agregatelor din sec* şi im p o r t a n t e s u c c e s e p a r e a lo r d e c ă p e t e n i e teşte strins cu i n t e r e
ţlll x de bază ale C.S. Huvzdar.ra si d e c ă t r e s i d e r u r g i ţ h i este r e s p e c t a r e a a n g a j a sante a c ţ i u n i p a tr io t ic e
depinde în mare măsură şi de h u n e d o r e n i . î n t r e c e r e a m e n t u l u i luat in c i n s d e m a să p e n t r u c e l m a i
termenul şi calitatea pieselor tur* socialistă p e n t r u o b ţ i tea zilei d e 25 A u g u s t . fr u m o s ţi c u ra t lo c d e
nate la turnătoria de fontă a n e r e a c e l o r m a i b u n e A d i c ă , in c u r s u l a c e s m u n c ă . In acest, sco p
combinatului. Colectivul de aici rez u lta te a luat a ici u n tei lu n i să n u se î n r e d in in iţia tiv a c o m i t e t u
se străduieşte să execute în tim* a v in t n em a iîn tâ ln it. In g is t re z e n ici o o p r i r e lui U . 7 M . d in c o m b i
a t e l i e r u l ( o r j ă c i o c a n e a c c i d e n t a l ă in p r o c e s u l nat., in t e r v a l u l d i n t r e
pul prescris comenzile primite şi
le p n e u m a t i c e ţi c u a- d e p r o d u c ţ i e C e l e 1 7 0 1 1 2 - 2 2 a u g u st a fost d e
să asigure pieselor turnate o brtri nu c o n t e n e s c nici to n e co c s m e t a l u r g i c cla ra t . .D e c a d a m u n c i i Produse Creşte numărul cititorilor
calitate Ireproşabilă. Acest lucru un m o m e n t . Ş e f i i d e d a l e p e s te p la n . d o v e p a t r io t ic e n P rin r e z u l livrate
este oglindit în rezultatele bune e c h i p ă C o r n e l M o ra rii. d e s c cu p ris o s in ţă că t a tele o b ţ in u t e in a c e a s Le biblioteca clubului pozioane, recenzii, 6erl li
I o a n 7 turci tu si lu liu a n g a j a m e n t u l lo r d e v i tă a c ţ iu n e s-a u e v i d e n la L C. I L. muncitoresc el sindicate terare, dimineţi de basmo
dobîndite în cursul lunii Iulie şl
T a l o ş i , m o d e l e a z ă m e n e fa p tă P a r a le l cu n- ţiat tin erii d e fă secţia lor din Petrila se desfă pentru eoptt eto. Ca ur
primele două decade ale lunii talul cu m u lt ă p r i c e p e r e a s f a m r r * n ' c i i d e p e l-a f u r n a l e c a r e a n c o C o l e c t iv i ş t ii d i n şoară o vie activitate. Cl- mare, numărul cititorilor »
august cînd planul de produc(ie re D e la î n c e p u t » ! l u m a ş i n i l e de. s a r j a r e ţi lectat fi p r e d a t 41 t o n e O h a b a , r a io n u l leva cifre slnt edificatoa crescut la 1.600, Iar al căr
S e b e ş , sporit
a fost depăşit cu III şl respectiv nii c u r e n t o f i p i n ă in d o z a to rii, n r o r d i n d o a- d e ş e u r i Iern a se, ia r ti a n d e a n e f e c t i v i d re: de la începutul anului ţilor citite la peste 10.730-
10 tone, Iar rebutul redus sub ci p r e z e n t p l a n u l p e î n >enfie sporita ca fită fii n e r ii d e la l a m in a r u l d e a n i m a l e . A c e a s s-au organizat atei 72 dc ION CH1RAŞ
t r e a g a secţia a fost î n au îm b u n ă tă ţit m u lt s* d e SOn m m 31 to n e acţiuni ou cartea ca sim corespondent
fra admisă. ta l e - a p e r m i s să
d e p lin it r itm ic la to n te rez iste n ta co csu lu i. < fi e r r>ecbi. f,a secţia c o n t r a c t e z e ţi să
O contribuţie de seamă la ob frâ n t p o rt u r i au fost. cu -
s o r t i m e n t e l e In plus N i c i l a m in n în r îi nu l i v r e z e sta tu lu i Pentru creşterea producţiei
ţinerea acestor succese a adus-o a u (ost e x e c u t a t e in a- se lasă m a i p r e jo s , E i r ă fo te z o n e l e verzi, iar c a n tită ţi tot m a i
o r g a n iz a ţ ia V 7 M n animaliere
echipa de la cubilourl condusă fa ra p l a n u l u i p a t e 15 a u la m in a t 1 0 1 5 to n e lu m in a t in s i g n a d r m a r i d e p r o d u s e a-
de topitorul Ignat Lipan. Acor* c o m e n z i a r r i d c * f nle. p r o d u s a fin it e î» a f a ra ..P r i r t r n al că rţii'’ la n i m a l i e r e . In acest an, colectiviştii 109 ha, secara dc pc 20
dînd atentla cuvenită bunei or L a c îlc v a sute. d e s a r c i n ilo r d e p la n . p este 0 0 d e tineri. m P in ă in p r e z e n t , din Vinerea, raionul Orăj- ha şi finul natural de pe
p e ba za c o n t r a c t u
ganizări a muncii, pregătirii din tie, au sporit efectivul bo 118 ha. In afară de aceste
lui î n c h e i a t , G A C
timp a materialelor, folosirii din d m O h a b a a li vinelor la 300 capete, lor nutreţuri se mal asigură
plin a timpului de lucru şl res Cu sarcin ile dc plan depăşise v ra t la I C l L al ovinelor la 1.200 capete. cantităţi însemnate de con
pectării prevederilor procesului S i m c r i a 3 1 . 5 9 8 li De asemenea, a crescut centrate grosiere şl siloz.
La însilozat, acţiune care
tehnologic de formare şi turnare, Ca şi în întreaga Valea .Ţiului, duclivitatea muncii creşte în fie- Colectivul secţie! O.S.M nr I dc la C.S. Hunedoara a produs luna tri la p t e d e v a că . numărul porcinelor «l al se află în plină desfăşu
păsărilor. Pentru a realiza
echipele de formatori conduse de minerii de la E. M. Urieani desfă .. • 'v'inî trecută peste plan 773 lonc dc oţel. rcducînd în acelaşi limp rebutul cu 3 3 7 8 k g b ri a z ă d e produoţii şl venituri tot rare, 6e f o l o s e s c , pe lingă
d6 1
k g
o a ie
si
turnătorii Nagy Ioan şl Constan şoară în aceste zile o entuziastă In primele 19 zile ale lunii au 0,!6 procente sub ciira admisă. Prinlrc echipele care eu contribuit la ob .tm intină. d e p e u r mal ridicate din zootehnie, porumbul cultivat In ncest
întrecere socialistă în inlîrnpin*- gust cele mai frumoase rezultafc ţinerea acestui important succes csle şi cea * ndusă de comunistul Ale scop pc 20 ha. resturile de
tin Merfu au reuşit să execute m a c ă r o r a g o s p o colectiviştii au acordat o
rea zilei de 23 August. In fiecare au fost înregistrate de minerii xandru Nojnq.in de la cuptorul nr. 3 care şi-a depuşii planul cu peste 420 d ă r ia a rea liz a t un etentie sporită asigurării la grădina de legume şl
piese pentru reparaţia capitală a v ; 1 tiu11j ! i—;-jr nu cxirns peste
abataj munca este mai bine or tone de oţel. v en it d r 7 8 .6 6 9 lei. unei puternice baze fu alte Ierburi.
furnalului nr. 5 cărora nu 11 s-au sarcinile planificate 1 86î tone IN POTOGRATIC: oţelarii Alexandru Nojoqan şi Alexandru Dulcpru,
ganizată, timpul de lucru mai bi P. URDF.A rajere. El au strîns cu gri SIDONIA MUREî> AN
adus nlcl-o obiecţlune din partea de cărbune. In timpul care s-a la tabloul de comandă al cuptorului nr. 3.
ne folosit, minerii dau viaţă mă corespondent jă lucerna şi trifoiul de pc corespondentă
controlului tehnic al calităţii. surilor luate pentru îndeplinirea scurs de la începutul lunii, pe
I. CRIŞAN înainte de termen a prevederilor întreaga exploatare, planul la
corespondent planului de producţie. Astfel pro- extracţia de cărbune a fost înde
plinit în proporţie de 106,4 pro Accenlul pe calitate W M W A V . W . V . W . W .
cente.
Indeplinindu-şi ritmic planul.de
Pe scurt producţie minerii din Urieani au O parte din minerii pchilcni o- a l e g e r e a s te r ilu lu i — c o m p l e t ă A f i tcplate La recepţie, cantitatea dc ţină succese in producţie. Minerii
bi}urnesc să le
spună ,.fraţii
lui
slcril năziise mult, era aproape ne
A n g a j a m e n t e
a s e m ă n ă t o a r e
reuşit ca în acest an să extragă Ncugum. Intr-un fel li se po/rivcflc ii p o a le. luat P o p o v ic i M ih a i, D o n o s e glijabilă. cu experienţă, care au o vechime
mat mare in producţie, munceau a-
fi - a u
de la corespondenţii voluntari peste sarcinile planificate 12 850 acest nume. li vezi sfătiiindn-sc. h a n ţi alţii O contribuţie deosebită la îmbu lătnn de cei care au venit de puţin
tone de cărbune de cea mai bună dhulu-si ajutor unul altuia si re F a ta ţ e l u l u i d e b r i g a d ă se în s e nătăţirea calităţii cărbunelui a a- timp bl brigadă, impăriăţindu-le din
zultatele. au intirzic să se arate n in ă dus-o ţi gazeta de perete. Colecti experienfa lor. Aţa de pildă, mine
calitate.
•In Valea Jiului, alături de ce Brad, au pornit fnlr-o excursie Brigada fui Ghcorghc Ncugu este — vul gazetei de perele, îndrumat per rii Cîmpenn Constantin, Găman Ua-
lelalte forme ale muncii cultural- prin regiune cu autocarul O.N.T. M MîHALCEA evident ia1 ă de mai bine dc trei A m î n c r e d e r e in voi toţi. manent dc organizaţia de partid, a sile ţi alţii, le-au dat un serios spri
educative de masă, propaganda „Carpaţi". Excursia organizată tn corespondentă luni. De aproape cinci luni n-a re 7 r c b u i e să n e p u n e m p e t re a b ă redactai materiale vii, interesante, pc jin noilor ortaci: Donose Ioan, Do-
prin conferinţe se bucură de o cadrul taberei de curte a pionieri but al nici o tonă dc cărbune Nu-i tn z ilele c a r e au u r m a t f i e c a r e tema calilăfH In articolele apărute roftei Gheorghc ţi celorlalţi.
m u n c e a m a i cu sirg. cu m a i m u lt
largă popularitate. lor de la această şcoală a avut acesta un succes dc invidiat ?
simţ d e r ă s p u n d e r e . A g it a t o r ii Po- minerii ţi vagonetarii sectorului I Comunistul Ghcorghe Neaga dis
Comitetul pentru cultură şi artă un deosebit rol Instructiv şi recrea I'ireste, pentru obţinerea acestor poxiiei M ih a i. 7 orna f l o r i a e r a u tot îji spuneau cuvintul in legătură cu cută deseori cu întreaga brigadă
al oraşului regional Petroşani, prin tiv. Timp de două zile elevii au Cele mai frumoase rezultate brigada a trebuii să stră tim p u l in m i j l o c u l o a m e n i l o r d in îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. despre sarcinile ce le stan in faţă
comisia de răsplndire a cunoştin tăcut cunoştinţă cu numeroase rezultate bată vii drum destul dc anevoios. b r i g a d ă . D is c u t a u a p rin s cu f i e c a r e Buna organizare a muncii i-a a- Dar. ori de cile ori face aceasta, nu
ţelor cultural-ştiinţiflce, a desfăşu obiective economice şl soclaj-cul- Chiar la începutul acestui an defi julat de asemenea pe minerii din uită să pună accentul pe calitate.
v a g o n e t a r d e s p r e im p o r t a n ţ a a l e g e r i i
rat o frumoasă activitate In do turale. Primul popas a fost făcut întrecerea ceferiştilor din Si- isi depăfca sarcinile dc plan. stătea şistu lu i vizibil, le e x p l i c a c u m t r e brigada lui Gheorghc Neaga să ob- L. DEMETER
meniul propagandei prin conferin în oraşul Deva unde copiii au vi slab cu entitatea Asta bineînţeles b u ie f ă c u t ă t r i e r e a s te rilu lu i. I n l r - o •’
ţe. Intr-o singură lună — Iulie — zitat noul cartier de blocuri, mu meria, organizată pe ture de ser pină intr-o zi cind Ghcorghe Ncagu zi, c i n d v a g o n e t a r u l u i G o r g o ţ o iit i-au w . 1V A % V .V .V .,.V .V A V A V .W .,.V A W .% ,.° .V i V eV .V .V .V .V .
In Valea Jiului s-au ţinut 12 con zeul regional, fabrica de teracotă, viciu, a cuprins toate sectoarele ţi-a adunai toată grupa ţi le-a vor scă p a t 5 t o n e d e c ă r b u n e c a r e c o n
ferinţe pe diferite teme. Cele mal Iar in drum spre Orăşlie s-au oprit de arJ‘witate. Din bilanţul eî reie bit mai pc îndelete: ţinea.u b u l g ă r i d c steril, a g i ta t o r u l Să grăbim ritmul
apreciate de public au fost con- cîtcva ore la Atelierele R.M.R. din se că toate turele au înregistrat Brigada lui Cucos nc-a lanl-o 7 orna H o r i o n - a ezitat sâ-i a t r a g ă
lerlnţele: „Cetatea Histria şl Isto Simerla şl In parcul dendrologic. înainte. La tone c drept că noi i-am atenţia.
ria geto-dacă" susţinută de tova Obiectivele industriale vizitate în în cinstea zilei de 23 August re întrecut, dar la calitate stăm slab. — N u a ţa n e - a m în ţeles P e t r e ! lucrărilor agricole
răşul Ion Paşa, conferenţiar din oraşul Sebeş le-au dat posibilitatea zultate frumoase. Pînă acum în Din această cauză nc-an luat-o mult 7 r c b u i c să in tri şi ta in r î n d c u
Bucureşti. „Realizările R.P.D. Co să cunoască şl activitatea munci fruntea întrecerii se află tura a înainte. Pe calitate se pune marc n o i to(i. ta e x e m p l u d c la A f i l i -
reene" prezentată de tovarăşul Cle torilor şl tehnicienilor din fabri treia, condusă de Cornel Muntea preţ. Nu putem privi realizarea pla p o a ic . e l n - a r c n ici o t o n ă r e p u t a Pregătesc hrana animalelor
ment Negruţ, secretar a) Comitetu cile acestei localităţi. nu. Ea şi-a depăşit planul pro nului in afara calităţii... tă. T o n e l e r e b u t a t e d c tin e nu n e $
lui de partid ,! oraşului regional Ultimul oraş vizitat, care a lă Minerii îl ascultau pe ţcful bri fa c d c lo c cin ste. In majoritatea gospodăriilor cu 230 tone, Pianul de Sus cu
Petroşani şi „Tulburări hormona- sat o frumoasă impresie micilor ex ducţiei globale cu 15 la sută şi găzii fură a scoate o vorbă. Sc sim I n t r - u n a d i n zile, G h e o r g h c N e a - agricole colective din raionul 200 tone, Ungurei cu 210 tone,
Ie" conlerlnţă susţinută de profe cursionişti, a fost Alba lulla. Sta a redus media staţionării vagoa ţeau vinovaţi Prea puţin au făcut g u a a d u s în g r u p ă o l a m p ă p n e u Sebeş a început zilele trecute re Lancrăm cu 170 tone etc.
sorul universitar Coja Nicolne din ţiunea Geoagiu-băi le-a oferit Ia nelor cu 25—28 la sută. pentru îmbunătăţirea calităţii căr m a t ic ă p o rt a t iv ă la l u m i n a că r eio coltarea şi însilozarea porumbu Acţiunea de însilozare a înce
Bucureşti. Aceste conferinţe au întoarcere un loc minunat de re- Rezultate bune a obţinut şi tura bunelui cxlras. se p u te a a l e g e m a i b i n e ţistul v i z i lui furajer. Organizîndu-se bine put şi în raionul Ilia. Astfel,
tost audiate de peste 1.100 oameni crelere. — E u . t o v a r ă ţ e N c a g u . m u a n g a
întîia condusă de Victor Sla- bil d in c ă r b u n e . C o l e c t i v u l b r i g ă z ii munca, asigurîndu-se tocătorile încă din primele zile, colectiviştii
al muncii din Valea Jiului (1. Chi- Instructivă şl plăcută, această je z să ti» m a i r c b u l e z n ici n to n ă s -a b u c u r a t . din comuna Veţel au însilozat 50
raş). excursie va rămîne multă vreme vischi care a sporit sarcina sta d e c ă r b u n e — sp u se h o tă ril B u m h a r şi mijloacele de transport nece
tică pe vagon cu 19 Ia sută. — C u a ţa l a m p ă n u n e sca p ă n ici sare s-a reuşit ca pînă acum să tone furaje, cei din comuna Sîr-
• La mina Lupenî decada cărţii fn amintirea copiilor din Luncolul V a site. un ac, g l u m e a u u n ii. Ş i a v e a u d r e p se însilozeze pe raion un număr
politice cunoaşte o susţinută acti de Jos. (Plorin Benea). EMIL CREŢU — Şi eu am să fiu mai atent la tate. R e z u lt a t e l e n u s -a u lăsat a ţ- de 1.790 tone porumb furajer bi 160 tone, iar colectiviştii din
vitate. Standurile organizate, pre • In comuna Luncolul de Jos corespondent Printre gospodăriile colective mai Bretea, într-o singură zi, au în
zentările noUor volume, ca şi ce recent a avut loc o serbare clm- avansate cu această lucrare se silozat circa 25 tone de porumb
lelalte forme de popularizare a penească. De mult succes s-a bu numără cele din comunele Răhău furajer.
cărţilor politice au făcut ca In oa- curat programul artistic prezentat
drul decadei valoarea cărţilor vin de către formaţiile căminului cul-
e t e să se ridice Ia 3.600 lei. Mulţi cural. Un ritm nesatisfăcător
tineri de la mina Lupeni, printre
La pregătirea şl prezentarea pro Colectiviştii din comuna Şibot, ha planificate s-au arat numai
care uteraiştil Tlberiu Munteanu,
gramului artistic s-au evidenţiat raionul Orăştie au terminat tre- 140 ha.
Constantin Dumitru, Arion Turcu,
M. Părcău, A. Gros şl I. Vellc, au Gh. Soba, FTena Martlnescu, Gh. ierişul încă dc la data de 12 au Acest ritm nesatisfăcător poale
adus o contribuţie dc seamă la Cenea, Dorina Simedrea, I. Groza, gust. Prin încheierea acestei lu fi intensificat dacă sfatul popu
crări au devenit disponibile o
buna desfăşurare a acţiunii cu Florlca Groza şl alţii. (Viorica lar şi consiliul de conducere al
seamă de mijloace şi forţă de
cartea politică (Eugen Popa). Smaranda). muncă, ca tractoare, atelaje pro gospodăriei vor lua măsuri ca
• La chemarea Comitetului exe e La construcţia noului local al prii etc. Cum era şi normal toate toate tractoarele să lucreze în
aceste mijloace trebuiau desti schimburi prelungite sau chiar
cutiv al Sfatului popular din co şcolii de 8 ani din comuna Ribl-
nate arăturilor de vară. In pre şi pe timpul nopţii. In această
muna Vingard, cetăţenii din salul ţa, raionul Brad, participă cu mull
zent însă aici ară numai un nu
Ghlrbom In frunte cu deputaţii au elan şl femeile. Sub îndrumarea măr de 4 tractoare, dar care nu direcţie trebuie pornit de la idcca
efectuat multe ore de muncă pa comitetului comunal al femeilor, sînt folosite la întreaga Iob ca că arăturile de vară executate în
triotică pentru terminarea mai de au fost prestate de către femeile pacitate. Numai aşa sc explică timpul optim vor constitui o bază
dc ce pînă acum din cele 450 sigură pentru recolta viitoare.
vreme a noii clădiri a Şcolii de 8 din comună un număr de 3.000 ore
ani. Pe Ungă ajutorul rambursa muncă patriotică. S-au evidenţiat
bil acordai de stat (159.000 lei) con Sabina Dorcea, Maria Trlfa, Miner- Cind paiele stau pe cîmp
tribuţia voluntară a cetăţenilor se va Vlad, Maria Tlrlcâ, Maria
Şapte tractoare a pus la dis puţin importante care pot li re
ridică la valoarea dc 41.000 lei. Avram, Sabina Trifa şi Niţă Anlţa.
poziţia colectiviştilor din comuna zolvate şi cu atelajele proptii ale
Se remarcă tn mod deosebit dra (Doina Tilianu). Vinţu de Jos, S.M.T. Alba, în ve gospodăriei. \
gostea cu care toţi cetăţenii din • Comitetul comunal al femei- derea executării arăturilor de Pe de altă parte consiliul de
Ghlrbom au participat şl partici din comuna Zlatna, raionul Alba vară. Numai că deşi treieratul conducere al gospodăriei nu a
a fost terminat dc multă vreme, analizat nici faptul că lăsîndu-le
pă tncă la lucrările de construcţie cu sprijinul organelor locale, a
aici nu s-au arat pînă acum decîi pe cîmp, paiele sînt expuse dete
a noii şcoli. Cu ajutorul lor Şcoala organizat o excursie la muntele 200 ha din cele 450 ha planifi riorării şi astfel ele nu mai pol
de 8 an! din Ghlrbom va ii dală Detunata din masivul munţilor A- cate. fi folosite ca nutreţ pentru ani
In tolosinţă înainte cu dteva zile pusent. Printre participantele la Cauza principală a acestei ră- male, în amestec cu alte furaje.
de începerea noului an de învăţă- excursie au fost Bena Poran, nuneri în urmă constă în faptul Se impune deci a fi mobilizate
câ majoritatea suprafeţei prevă toate forţele pentru ca terenurile
mint (Turcu Hle) Olimpia Pascu, Elena Bora, Ml-
zută a fi arată nu a fost încă eli destinate arăturilor de vară să
• Zilele trecute, elevii Şcolii de nerva Mladln, Maria Damlan, Ele După terminarea campaniei de recoltat şi treicriş colectiviştii din comuna Răhău, raionul Sebeş, au berată de paie. Din această cauză fie eliberate de paie în cel mai
8 ani din Luncolul de Jos, raionul na Petra, ele. (Septimlo Maior). trecui cu toate forţele la Însilozarea furajelor necesare hrănjrii animalelor pe timpul iernii. Pină acum aici tractoarele nu pot intra în brazdă scurt timp astfel ca cele 7 trac
s-au şi Însilozat peste 200 tone porumb furajer, şi ele sînt folosite la munci mai toare să poată lucra din plin.