Page 7 - 1963-08
P. 7

Mr.  2674
                                                                                                                   MDMDl'  SOCUlISHIflOI                                                                                                       Pag.  i


                                                                               Veşti  din  tran sp o rtu ri                                               P rin



                                                                                           Trenuri  cu  tonaj  sporit
                                                                                                                                                                                                                                                      0
                                                                               Remorcarea  trenurilor  cu  to­  ţie  pleacă  zilnic  trenuri  cu  to­  Rele râtul  —  aceşti  munţi  de  o   Retezatul,  cu  al  său  piesa}  sobru  fi   acest  amfiteatru,  înlîlnim  sumedenie   0
                                                                             naj  sporit  şi  reducerea  consumu­  naj  sporit.                      frumuseţe  maiestuoasă,  se  află  acolo   impunător,  atrage  an  do  rvs  tot  mai   de  tauri  şi  Incuri  alpine  înşirate  pe   0
                                                                             lui  de  combustibili  sînt  preocu­  De  la  începutul  anului  şi  pînă   unde  lanţul  Carpaţilor  Meridionali   mulţi  drumeţi  care  ii  străbat  poteci­  sub  Slăvciul  —  lacurile  Pin.  Ama.,   0
                                                                             pări  principale  ale  mecanicilor   în  prezent  mecanicii  de  locomo­  face  un  cot  larg  înspre  sud,  indrep-   le.  văile,  admirind  frumuseţea   cir­  Viorica  fi  IToricu.  Undeva  mai.  sus,   0
                                                                                                                                                                                                                                                      0
                                                                             de  locomotivă   de   la   depoul   tivă  din  Petroşani  au  remorcat   tindu-sc  spre  Dunăre.        curilor  şi  lacurilor  alpine,  culmile   pitulat  între  blocuri  enorme  dr  gra­  0
                                                                             C.F.R.  Petroşani.  Deşi  au   de   1.603  trenuri  cu  tonaj   sporit.   Cetatea  de  piatră,  axând  aproape   uvîntale  cutie  cer.  In  Retezat  se  \n-   nit,  în  decorul  ‘1 untului  Poiţii  şi  al   0
                                                                             străbătut  secţii  grele  ale  circu­  Tonajul  transportat  în  plus  se   SăO  kilometri  pair aii,  este  dominată   tilncsc  frumuseţi  montane  nccgalate   Judelui  se  află  gingaşul  Tău  /Igfl-   0
                                                                             laţiei,  la  cererea  lor,  din  sta­  ridică  la  224.000  tone.       dc  silueta  semeaţă  a  virfulue  Rete­  nicăieri  in  ţară.    ţat.
                                                                                                                                                     zat.  Ea  include  peste  20  de  alte  vîr-   „Cetatea  Retezatul ni9  poate  fi  cu-   Retezatul  este  împodobit  cu  S0  de
                                                                                        Fier  vechi  pentru  oţel  nou                               (ari  mai  înalte  de  2  '100  m>  şi  aproa­  ceiită  mai  uşor  trccînd  prin  „poarta"   asemenea  lacuri.  După  numărul  aces­
                                                                                                                                                     pe  40  de  2 200  m ;  altitudinii  medii,   de  la  Nucşoara,  de  aici  prin,  poiana  tora,  el  se  situează  pc  primul  loc  in
                                                                               Deseori,  după  orele  de  servi­  388.000  kg  fier  vechi.          pe  care  nu  le  atinge  nici  unul  din  ce­  Clinic,  uimind  poteca  ce  şerpuieş­  Car păţi.
                                                                             ciu,  lucrătorii  secţiei  L  5   Pe­  In  acţiunile  de  colectare   a   lelalte  masive  din  Carpaţi.  te  pe  malul  sting  al  pir ud ui  Nuc­  Unul  dintre  cele  mai   frumoase
                                                                             troşani  efectuează  munci  patrio­  fierului  vechi  s-au  evidenţiat  lu­  E nona setea  sălbatică  n  munţilor  a   şoara  printre  păduri  de  fag  ţi  brad,   masive  din  Retezat  este  Pclcnga.  al
                                                                             tice  pentru  colectarea  şi  încăr­  crătorii  din  districtele  L   Pe­  înflăcărat  fantezia  populară.  I.egeu-   spre  cabana  Pietrele.  Vrând  pe  va­  cănit  vii f  cu  cci  2.   vj  ui,  săi _ se
                                                                             carea  fierului  vechi  în  vagoane   troşani,  Baniţa,  precum  şi  ccî   dele  spun  eă  prin  acesle  lacuri  au.   lea  Rtiniţnara,  după  un  diurn  grea   numără  printre  ade  mai  înalte  din
                                                                             ce  uiTTiează  a  fi  trimis   Hune­                                    trăit  cindva  uriaşi  ni  un  singur  nclti   ajungi  în  Sima  Retezatului,  ţi  de   Cur păţi.  Dc  aici.  dc  la  inălţhnea
                                                                             doarei.  Astfel,  de  la  începutul   drn  sectorul  „clădiri"  care   au   in  frunte.  Ciad  mergeau,  hune un  ins   aici,  peste  blocuri  mari  din  granit,   norilor,  privsica  cuprinde  larg  zări­
                                                                             acestui  an  şi  pînă  în  prezent,  ei   prestat  cele  mai  multe  ore  dc   picior  in  Rnuna  şi  altul  pa  Pfl(‘aga,   pe  sar fu!  lăturalnic,  teşit,  al  Rete­  le.  piscuri  şi  văi  în  sclipiri  multi­
                                                                             au  predat    I.C.M.-ului   peste  muncă  patriotică.                   apoi  păţeau  dincolo  de  custura,  toc­  zul ui ui.  Truda  drumeţului  este  răs­  colore.  lacuri  tăcute  ţi  piraie  repezi,
                                                                                                                                                     mai  pe  Gruniul.  Chiti  se  luau  la   plătită  din  plin.  De  la  o  mâlţhne  dc   cărări  ce  se  pierd  iu  negura  f fi du­
                                                                                   Exemplul  şoferilor  de  la  autobază                             harţă  aruncau  cu  pietre  unul  in  al­  2.-tS >  m  se  desfăşoară  priveliştea  mi-  rilor.  iar  în  depărtare  sale.  şi   oraşe
                                                                                                                                                     tul.  împrăştiind  peste  tot  stinci  fi                        în  care  oamenii  îşi  clădesc  o  viaţă
                                                                               Trasportul  materialului  lemnos   mare  că  cele  cîteva  maşini  ale   bolovani.  Intr-o  hirjno.nu,  intui  din­
                                                                             de  la  pădure  pînă  la  depozitul   7  F.  nu  mai  puteau  face  faţă.   ş t  tre  ciclopi,  slind  cu  plugul  culcat  pe   D e   la  un  c a o ă t   nouă.           0
                                                                                                                                                                                                                                                       0
                                                                             final  al  I.F.  Put  se  face  pe  un   Atunci  s-a  apelat  la   autobaza   0  brazdă.  jos  pe  rîmb  la  llateg,  s-a                  In  partea  de  sud-vâst  a  Referatu­  0
                                                                             drum  de  o  rară  frumuseţe.  Dar   I.R.T.A.  din  Petroşani.  Conduce­  p  supărat  pe.  vecinul  sun  fi.  'uimi  cu­  la  a ltu l  al  ţării  lui,  către  izvoaielc  dc  vest  ale  Jiu ­  0
                                                                             pe  cit  este  de  frumos,  pe  atît   rea  autobazei  a  repartizat  aici   f  ţitul  dc  la  plug,  l-a  annuiut  in  el  .            lui.  culmile  îşi  micşorează  ină/ţinfde,   0
                                                                             este  de  greu.  Curbe  şi  denive­  doi  şoferi  cu  experienţă  :  Vasile   j  să-l  răpună  Numai  că  rrlăhi't  i-a                  fără  a-şi  jiierda  insă  frumuseţea..  Aici   0
                                                                                                                                                                                                                                                       0
                                                                             lări  pronunţate  de  teren  te  în-   Bucşan  şt  Kdlo  Blazim.     )  ferit  fi  fierul  de  In  ţd.uy,  a  izbi1  in   muiată  a  rezervaţiei  ştiinţifice  din
                                                                             lîmpînă  la  tot  pasul.                                             4  căciula  muntelui,  rete-Au.7-o  .pe  dală.                      se  află  aşn-numila  zonă  calcaroaiă,
                                                                                                                  Abia  sosiţi  la  noul  loc  de  mun­                               Retezat  Taunle,  Ge/nenile  ţi  Negru                           0
                                                                               De  curîod  harnicii  tăietori  au   că,  cei  doi  şoferi  şi-au  şi  mani­  $ *  De  atunci  ţi  pînă-n  zilele  noastre,   reflectă  in  apele  lor  culmile  ţi  ve­  din  care  fac  parte  creasta  Piule-
           Ţnv.  Voinici  Ştefan,  inovator  de  la  U.R.U.M.  Petroşani  a  conceput  fi   coborît  în  vale  foarte  multe  lem­  festat  nemulţumirea  asupra  fe­  0  shune  povestea,  a  rămas  muntele   getaţia  din  ju r;  se  înalţă  iu  depăr­  Plcaşn,  Virful  Albele,  Piatra! Iorgo­
        dat m  folosinţă  un  dispozilor  pentru  încheiat  tuburi  de  aerai.  ne.  Grămada  a  ajuns  aşa   de  lului  în  care  se  făcea  transpor­  9  fără  moţ  ţi  cu  numele  (>t  potriva   tare  vii facile   Zănoaga  şi   Şesele,   vanului  şi  Căldarea  Scor.oţii,  Con/i-
                                                                                                                tul.                              /  chipului  său :  Retezata...     Rueura,  P el ca ga,  Păpuşa  şi  Virful   guraţia  stincilcr  urmează  o  linie.  deo­
                                                                                                                 —  De  ce  nu  se  folosesc  re­  0 0  Desigur  ac(iunca  fantastică. I imagi­  Mtue                 sebită  da  cea  intilnită  pînă  acum
                                                                                                                                                                                       Străhăthul  Custura  Retezatului  te
              îmbunătăţirea  activităţii  biroului                                                             morcile ?  —  i-au  întrebat  et  pe   i  vestii ilar  populare,  este   explicaţia   a/unge  in  Poarta  Rncuiu,  străjuită   doabă  rară  şi  neasemuită,  a  maniilor
                                                                                                                                                     nară.  a  acestor  uriaşi.  eroi  ai  po­
                                                                                                                                                                                                                      Aici  sălăşuieşte  floarea  ilc;:  colţ,  po­
                                                                                                               ceilalţi.
                                                                                                                 —  Cine  arc  curaj  pe  un  ase­  t t  naivă  a  unm  fenomene  de  neînţe­  de  virful  Rueura  fi  virful  Judele,   noştri,  ocrotită  de  lege.  Da  altfel,  in   i r
        organizaţiei  de  bază™ chezăşia  obţinerii                                                            menea  drum ?                      0  les  culminară  oamenilor.  Pe  aici  nu   inirns  turn  <le  grami,  pe  care  puţini   Retezat  supravieţuiesc  cele  mai  vechi   0
                                                                                                                                                                                                                                                       0
                                                                                                                                                  t
                                                                                                                 —  Noi.  Şi  chiar  a  doua  zi  nu
                                                                                                                                                                                      s-au  încumetat  să-l  urce  Dc  o  parte
                                                                                                               început  să  transporte  cu  remor­  0  S-an  hăitui  tn iaşii  între  ei.  ci  foiţele                şi  moi  rare  plante  fi  animale  din: ţa­  0
                                                                                                               cile.                              t  descătuşate  ale  naturii.   In  cuater­  se  găseşte  Tăul  Şt uliului,  iar  da  cea­  ra  noastră.  Pentru   ocrotirea   lor,   I
                          unor  importante  succese                                                              Astfel  stivele  de  lemne  de  foc   t i  nar  —  ultima  perioadă  din  istoria   laltă  se  deschide  un  imens  amfitea­  muntele  o  fost  decimat  parc  naţio­
                                                                                                               şi  buşteni  din  staţia  Pui  au  în­  0  geologică  a  pâini ii tul ni  —  acum  arca   tru,  hotărnicit  de  muchea  ascuţită   nal,  iar  în  codrul  acestuia  a  fost
         La  gospodăria  agricolă  de  stat  din   tarea  părerilor  tuturor  membrilor  bi­  precedenţi.  S-a  dezvoltat  şeptelul,  a   ceput  să  crească  văzînd  cu  ochii.   0 4  1 000 000  dc  ani,  înălţimile  cele  mai   a  Slâvciuhii.  de  vii furile  Judele,   d( limitată  o  rezervaţie   ştiinţifică,
        Cătai n  activitatea  organizaţiei  de  'nză   roului  sl  adoptarea  măsurilor   care   crescut  producţia  de  lapte  pe  cap  de   Lucrul  a  mers  destul  de  bine,   $  mari  dm  (ara  noastră,  printre  care  fi   Bucura  şi  Teleaga.  Aici  eslc  lacul   llulădaicsc  aici  în  voie  zimbri,  vultu­
        RM R.  6-a  îmbunătăţit  mult  în  ulu-   sînt  rodul  glmlirii  creatoare  a  între­  vacă  furajată,  producţia  de  lină,  s-au   dar  după  cîteva  zile,  cei  doi  şo­  0  munţii  Retezatului,  nu  fost  acofrerite   Rueura.  O  mică  mare  alpină,  stră­
        ma  vreme.  Acest  lucru  se  datoreşte   gului  birou,  a  tuturor  membrilor  de   asigurat  condiţii  mai  bune  de  între­  feri  au  fost  din  nou  nemulţu­  0        lucind  plină  dc  farmec  fi  poezie,   rii  pleşuvi,  cei  bruni  fi  cei  bărboşi,
        in  primii)  riiul  muncii  rodnice  des­  partid.  Semnificativ  in  această  privin­  ţinere  a  animalelor  etc.  miţi.               ţ  de  puternici  gheţari,  care  au  dăi­                           zăganuf,  pajura,  caprele  negre,  cerbii
        făşurate  de  către  biroul  organizaţiei   ţă  este  faptul  că  biroul  dă  o  deose­  faptul  că  fiecărui  membru  al  birou­  Se  pierde  prea  mult  timp   0  nuit  multe  zeci  de  mii  de  ani.  dis-   care.  împreună  cu  alte  lacuri,  eslc   şi  căprioarele...
        de  bază,  Birou]  organizaţiei  de  br/.ă,   bită  atenţie  pregătirii  fiecărei  adu­  lui  i  s-a  trasat  ca  sarcină  să  se  ocu­  cu  încărcatul  autocamionului  şi   1 4  păiînd  n  dotă  cu  îndulcirea  clima   găzduită  în  cel  mai  complex  şi  mai   Retezatul  cu  priveliştile  sale  si)l-
        rc.cpcrlind  întocmai  principiul  mun­  nări  a  organizaţiei  de  bază.  In  cursul   pe  cu  toată  răspunderea  de  întări­  a  remorcii.  Sînt  pica  puţini  în­  i  tului,  Accftin  au  lăsat  urine  incon-  !   grandios  circ  glacial  din  Car păţii
        cii  colective,  a  reuşit  să  conducă  $1   lunii  martie,  pe  baza   dezbaterilor   rea  rîndurilor  organizaţiei  de  bază,   cărcători  —  au  zis  ei.  Şi  tot  ei   4  de  sud.  Odinioară  îşi  eroea  origina   ba-lice  incintă  ţie  cei  care   cutează
       să  îndrume  activitatea  curenta  poli-   ee-au  avut  Ioc,  biroul  a  constituit   nu  a  însemnat  cituşi  de  pulin  că   au  găsit  şi  soluţia.  Le   trebuia   0  testahilfi  ale  existentei  }i  activităţii.  *   în  aceste  locuri  cel  mai  lung  ghe­  să-l  străbată,  lată  de  ce  el  naşte  in
        'iră  şi  organizatorica  în  aşa  fel  îneît   un  colectiv  căruia  i-a  încredinţat  sar­  ar  fi  fost  prejudiciat  domeniul  de  ac­  doar  cîte  o  remorcă  în  plus.  De   0  lo r:  circuri  glaciale  —  cxcuva/iunî   ţar  din  munţii  noştri  —  Lăpuşnicnl   inimile  (Innncţiior  bucurie,   dorinţa
          fie  lot  timpul  strins  legate  de  ce­  cina  să  studieze  şi  să  întocmească   tivitate  dc  care  răspunde   fiecare.   unde  s-o  ia  ?  In  depozit  văzuse­  t  cuoime  in  faimă  de  amfiteatru  —   puternică  de  a  reveni  in  nccstc  minu­
       rinţele  vieţii,  de  planul  de  producţie,   un  referat   cu  privire  la  realizarea   Dimpotrivă.  Munca  colectivă  a  întărit   ră  cîteva  remorci  defecte.  Jn  cî­  0  î/i  care  era  adunată  ma.sa  ghefei -•  ,!   —  cu  o  lungime  de  0  kilometri  de   nate  locuri.
       de  nevoile  cullural-educalive  cres-   preţului  de  cost.  referat  ce  apoi  a   răspunderea  personală   n   fiecărui   teva  după-amieze  le-au  pus  Ia   0  văi  în  formă  de  iiluc  uriaş  cit  pe­  fluviu  dr  gheaţă.  Plivit  de  pe  curmă­
       cimie  ale  colectivului  de  muncitori,   fost  supus  discuitei  tuturor  comuniş­  membru  din  birou,  a  complctat-o.  punct.  Astfel  .şi-au  pus  în  prac­  0         tură.  virful  Retezat  are  o  altă  înfă­  VASILE  sen cu
       tehnicieni  şi  Ingineri  care  lucrează   tilor.  Acelaşi  lucru  l-a  făcut  şi  cu   De  activitatea  de  propagandă   şi   tică  noul  sistem  dc  lucru.  Acum,   0 0  reţii  drepţi,  cu  fundul  plot :  uria­  ţişare :  na  i  mai  lipseşte   moţul"...  Cercelălor,  Institutul  de Geologie
       in  cadrul  acestei  unităţi.      prilejul  analizei  în  organizaţia   dc   educarea  politică  a  membrilor  şi  can-   în  timp  ce  maşinile  veneau  la   i  şe  trepte  de  piatră ;  lacuri  glaciale  j   Cohnrind  din  Poarta  Bucurii  iu  şl  geografic  al  Academiei  R.P.R.
         Munca  colectivă,   sprijinul  primit   bază  a  a.ltor  probleme.  Biroul,   pe  didotilor  de  partid,  răspunde  in  că­  Pui  cu  lemnele,  muncitorii  în­  f  —  cărora  ciobanii  le  spun  ,.ochiuri j
       din  partea  tuturor   membrilor   de                                tinii  biroului  iov.  Aurel  Giurgiuman.   cărcaţi  cele  două  remorci  de  ie­  0 0  de  mare''  şi  in  cote  cred  că  sînt ir I*
                                                                                                                                                                                   I T
       partid,  au  permis  biroului  să  stabi­                            fl  s-a  îngrijit  şi  se  îngrijeşte  ca  toii                      0  scufundate  pâlnie  locuite,  dc  zincle\4
       lească  de  fiecare  dată  măsurile  cele                            membrii  şi  candidaţii  de  partid  să   zer vă,  iar  Ia  înapoiere  se  făcea   f  ferm ecate;  custuri  —  creste  zimlafe.j*
       mai  eficiente  menite  să  convingă  şi                             (ic  încadraţi  în  diferite  forme  ale  în-   doar  încărcarea   autocamioane­  0
       să  antreneze  masele  de  oameni   ai                               vătă-nînlului  de  partid,  să  se  organi­  lor.  Timpul  de  încărcare  a  fost   0  greu  de  străbătut  ;  mnrene  —  gră-  |
       muncii  la  lupta  pentru  înfăptuirea  ho.                          zeze  o  agitaţie  vizuală  eficace,  să  se   redus  astfel  cu  mai  bine  dc  ju­  0  mezi  imense  dc  piatră  aduse  de  ghe- jf
       lărîrilor  partidului   $i   guvernului.   baza  planului  de  muncă  întocmit,  o   tină  conferinţe  ele.  Acesle  lucruri  nu          0  far  pe  spinare...
       Viata  însăşi  a  demonstrat  că  tn  ac­  discutat  de  asemenea  unele  probleme   !c  face  Ksă  întotdeauna  singur.  Tot   mătate  de  oră  la  fiecare  trans­  0     I
       tivitatea  politică   şl   organizatorică   stabilind  luarea  măsurilor  necesare   biroul  l-a  ajutat  mai  ales  in  rezolva­  port.  0 t  Munţii  Retezatului  sînt  alrălmti în  ţ
       nu-şi  poate  face  loc  întâmplarea  sl   în  6Copul  îmbunătăţirii  muncii.   In   rea  unor  probleme  mai  grele.  Cu  oca­  Trin  noua  metodă  s-a  ajuns  la   f  cea  mai  mare  /tarte  din  şisturi  cris-  ^
                                                                                                                                                                                   i
       formalismul   dacă   biroul   organi­  cursul  lunii  februarie,  biroul  a  discu­  zia  selecţionări  propagandiştilor  pcn­  5 6  transporturi  pe  zi  în  loc  de   0  latine  fi  granit.  —  mei  tun,  cure  au  t
       zaţiei  de  bază,  fiecare  membru  al   tat  In  şetlinlă  lărgită  felul  In  care   lru  conducerea  curburilor  învătămîn-   4,  cîte  se  făceau  înainte.  f  rezistat  in.  faţa  forţelor  distrngătoa-  *
       acestuia  este  conştient  de  necesitatea   se  face  difuzarea  presei,  în  luna  mar­  tulni  de  partid,  bi-oul  a  analizat  cu    I  rc  nle  nai m ii:  ploile  fi  viului.   .
       de  a  acţiona  conlucrînd  tot  timpul,   tie  —  activitatea  personalului  de  la   răspundere  propunerile  făcute  şi  a   I.  CRIŞAN                                  t
       de  a  răspunde  în  egală  măsură  pentru   cantină;  in  luna  aprilie  —  reîmpros­  stabilit  In  colecîlv  tovarăşii  cărora   corespondent                            i
       toate  domeniile  muncii  de  partid,  de   pătarea  activului  fără  de  partid;  în   li  s-a  încredinlat  această  sarcină  de
       a  cunoaşte  viata,  cerinţele  acesteia  şl   luna  iunie  —  activitatea  bibliotecarei   mare  importantă,  De  asemenea,  tov.
       a  acţiona  potrivit  acestor  cerinţe.  De   etc.                   Aurel  Giurgiuman  a  fost  sprijinit  in
       aceea,  biroul  organizaţiei  de  bază  de   Dar  a  conduce  activitatea  organi­  organizarea  agitaţiei  vizuale.  în  des­  Carîea  îehmeă  tof  mai  Sârg  răspmdifă
       Ia  GA.S.  CSÎan  a  pus  şl  pune  un   zaţiei  de  bază  nu  înseamnă  numai  de   făşurarea  muncii  de  educaţie   prin
       deosebit  accent  pe  respeolarca  nea­  a  elabora  masuri,  a  le  rezuma  la  şe­  conferinţe   ele.   Tov.  Jlaric  Marcat   Prinlr-o  mai  slriusă   rolaborarc   Kuufmon  şi  simpozionul   „Raliona-
       bătută  a  principiului  muncii  colec­  dinţe.  Principalul  constă  In  a  şti  să   este  Iod iilor  ai  secretarului  organi­  intre  bibliotecile  cluburilor  şi  cabi­  lizarea  aerului  comprimat  in  minerit"
       tive,  pe  sădirea  în  conştiinţa  fiecă­  organizezi  munca  pentru  înfăptuirea   zaţiei  de  bază  In  afară  de  faptul  că   netele  tehnico,  munca  cu  cartea  teh­  organizat  cu  concursul  irig.  Ioan  Di-
       rui  membru  al  său  a  răspunderii  co­  hotărîrilor  adoptate,  de  a  atrage  între­  îl  ajută  pe  secretar  In  îndeplinirea   nică  a  înregistrat  realizări  frumoase   r.uloscn.  Ca  rezullal,  interesul  muie­
       lective  sl  personale  pentru  îndepli­  gul  birou,  pe  toii  comuniştii  la  în­  sarcinilor  sale,  el  răspunde  şi  de  pro­  în  Valea  Jiului.  In  accsl  an,  la  bi-   rilor  pentru  cărţile  dc  specialitate  a
       nirea  sarcinilor  politice  si  economice   deplinirea  măsurilor  elaborate  de  or­  blemele  muncii  organizatorice.  Tn  ve­  b'ioleca  din  Lupeni  au  fost  organi­  crescut  lot  mai  mult.  Din  cele  19.524   **'   'W f
       încredinţate   organizaţiei  de  partid,   ganizaţia  de  bază.  Dezbălînd  posibi­  derea  îndeplinirii  acestor  sarcini,  el   zate  largi  acţiuni  de  popularizare   volume  împrumutate  de  la  biblio­
       întregului  colectiv  de  muncă  al  gos­  lităţile  de  întărire  a  organizaţiei  de   este  de  asemenea'  sprijinit  dc  între­  a  cărţii  tehnice.  Din  cele  59  acţiuni   teca  clubului  de  către  oamenii  mun­
       podăriei  agricole  de  stat  din  Călen.  bază  prin  primirea  de  noi  membri  şi   gul  birou.     organizate,  12  sint  simpozioane  pe   cii  clin  Lupeni,  1.996  sînt  cărţi  teh­
        Nivelul  la  care  se  desfăşoară  acti­  candidaţi  de  partid,  biroul  a  şi  Înot   Muncind  astfel  biroul  organizaţiei   teme  ale  cărţilor  dc   specialitate.   nice.
       vitatea  organizaţiei  de  bază  depinde   măsuri.  Membrii  biroului  organizaţiei   de  bază  P M.R.  de  la  G A  S.   Câlan   Dintre  acestea  amintim  simpozionul   Rezultate   frumoase  a  obţinut  In
       în  mare  măsuţă  de  biroul  organiza­  dc  bază  au  primit  sarcina  de  n  se   reuşeşte  să  cuprindă  mai  bine  pro­  pe  tema  :  „Gazele  de  mină.  praful   aceaslă  privinţă  şi  biblioteca  clubu­
       ţiei  de  bază,  de  exigenţa  ni  care  coor­  ocupa  de  creşterea  şl  educarea  unor   blemele  şi  să  atragă  pe  toţi  membrii,   de  cărbune  şi  măsuri  pentru  pre­  lui  din  Vulcan  care,  dc  la  începu­
       donează  activitatea  comuniştilor,  pre­  muncitori  cu  calităţi  deosebite   în   c.andid-alii  de  partid.  întregul  colectiv   veni rea  exploziilor",  care  a  fost  or­  tul  anului  şi  pînă  tn  prezent,  a  îm­
       găteşte  adunările  generale,  depinde   producţie  pentru  a  deveni  candidaţi   ta  Înfăptuirea   sarcinilor  trasate   de             prumutat  color  2 514  cititori   poşte
       de  stilul  de  muncă  şi  metodele  folo­  de  partid.              partid.                           ganizată  cu  concursul  mg.  Emilian   19000  volume  din  care.  6.000  sint   Monument  al  naturii,  Cheile  Tăii  incintă  privirile  celor  caie  se  îndreap­
       site  în  raporturile  pe  care  lc  are  cu   In  acest  scop  s-a  dat  o  deosebită       GM  C     Meiuş  şi  o  tehnicianului   Tiberiu  căiţi  tehnic-»                   tă  spre  tabăra  de  vară  a  elevilor,  aşe  zatu  in  lunca  florii  (Valea  Jiului).
       membrii  şl  candidaţii  do  partid,  cu   atenlie  educării  tovarăşilor  din  acti­
       organele  dc  conducere  ale  organiza­  vul  fără  de  partid   repartizlndu-Ie
       ţiilor  de  masă,  cu  cadrele  economice,   ocestora  sarcini  concrete,  invitîndu-l
       cu masa  largă a muncitorilor. De  aceea   să  asculte  conferinţe,  organizînd  cu
       prîncîpola  sarcină  ce  si-a  propus  s-o   oi  discuţii  pe  probleme  politice,  eco­                 PRIM AVARA
       realizeze  biroul  organizaţiei  de  bază   nomice  ele.  Aceasta  a  dat  posibili­
       de  la  G.A.S.  Colan  este  ridicarea  ne­  tate  biroului  să  remarce  pe  cei  mal
       încetată  a  simţului  de  răspundere  al   buni  dintre  muncitori  şi  să-l  pregă­  Stan  azi  înliia  oară  faţă  in  faţă   Poposind  în  locuinţa  unei   vechi   parte  a  oraşului.  La  şantierele  na­  dernă  de  cuie,  sirmă  şi  lanţuri,  o   oraş.  Figuri  geometrice,  semne  con­
       fiecărui  tovarăş  pentru  îndeplinirea   tească   pentru  a  intra  în  mulurile   cu  Galaţiul  pornit  util  de  decis  pe   cunoştinţe,  am  vizitat  unul  din  nc-   vale.  Autobuzul  m-a  purtat   astfel   lubrică  de  panouri  prefabricate  pen­  venţionale,  colorate  diferit,  marchea­
       sarcinilor  încredinţate,  pentru  rezol­  candidaţilor  de  partid.   In  acelaşi   dramul  reconstrucţiei  şi  imaginea  sa   număratele  blocuri,  cu  ziduri  paste­  prin  cartierul  Budălan  —  considerat   tru  construcţii  dc  locuinţe,  o  între­  ză  principalele  obiective.   Viitorul
       varea  celor  mal  complexe  probleme   timp.  alţi  mulţi  membri  de  partid  au   proaspătă  inii  pare  o  explozie  a  ti­  late,  cu  ferestre  largi  şi  balcoane  co­  in  trecut  cea  din  urmă  terasă  a  Ga-   prindere  pcnlru  confecţionarea  pla­  Galaţi  va  cuprinde  mai  multe  cartie­
       ale  muncii  de  partid  st  economice.   primit  sorcina  să  so  preocupe  de  în­  nereţii.  Jl  văd  cum  mă  cheamă  cu   chete.  Camere  mari,  luminoase,  de­  laţ iul ui  Puzderii  de  case  fără  stil.   selor  pescăreşti  din  fibre  sintetice  şi,   re.  Pentitt  fiecare  sint  prevăzute  ci­
       Tov.  Tudor  Lozăr,  secretarul  organi­  tărirea  rîndurilor   organizaţiei   de   braţele  lungi  fi  veşnic  agitate  ale   pendinţe,  încălzire  centrală  —  ceea   fără  perspectivă,   unele  înfipte  în   cu  u  încununare  a  tuturor  acestor   nematografe,  case  de  cultură,  maga­
       zaţiei  de  bază  ce  străduieşte  tot  tim­  bază.  Nn  peste  multă  vreme  an  înce­  macaralelor,  îl  urmăresc  fură  clipire   ce  trebuie  pentru  a  satisface  preten­  pumînt  pînă  la  briu.  atit  de  piper­  realizări,  dineul O  dc   TîgUna,  la   zine  universale,  restaurante.  In  cen­
       pul  ca  biroul  să  lucreze  ca  un  co­  put  să  fie  primiţi  candidaţi  de  partid,   şi  făta  rc$piro(ie  cum  işî  cumpăneşte   ţiile  oamenilor  de  azi.  nicite  ilicit  un  excavatorist  poate  în­  marginea  om ful ui,  pe  un  imens  plu­  trul  noului  oraş  va  începe  iu  cursul
       lectiv  bine  închegat,  să  îmbine  in   organizaţia  de  bază  P.M R   puţind   zidurile  in  văzduh  şi  cum  se  împli­  Dar  nu  numai  in  centru.  Ţiglina.   cărca  una  întreagă  in  cupa  maşinii   ton,  se  construieşte  marele  combinat   acestui  an  construcţia  casei  dc  cul­
       modul  cel  mal  just  conducerea  şi  răs­  să-şl  exercite  tot  mai  puternic   in­  neşte  in  fiece  minut,  il  revăd  apoi   această  parte  a  oraşului  caic  in  tre­  sale.  Aici  locuiau  ceferiştii,  munci­  siderurgic.  tură  a  sindicatelor.  iar  alături  dc
       punderea  colectivă  cu  cea  personală   fluenţa  sa,  fapt  care  s-a  răsfrînl  în   oglindindu-se  in  albia  Dunării  abia   cut  rivaliza  cu  fosta  groapă  Florcaş-   torii  de  la  fostele  ateliere   na:>ale   ir  aceasta,  in  următorii  ani  sc  vor  ri­
       fată  de  înfăptuirea  tuturor  sarcinilor,  mod  pozitiv  asupra  activităţii  econo­  slobozită  de  sub  carapacea  smălţui­  ca  din  Bucureşti,  a  început  să  ia  în­  „F onic",  hamalii  din  port.  dica  clădiri  pcntiu  teatrul  dramatic
        In  munca  de zi cu  zl,  principiul mun­  mice.  In  acest  an  rezultatele  obţinute   tă  a  ternii...  făţişarea  frumosului  cartier  bucu-   Multe  din  aceste  case  nu  mai  sînt   lută-mă  din  mm  pc  strada  Repu­  fi  cel  muzical  şi  alte  construcţii  jo-
       cii  colective  se  realizează,  înainte  do   —  aşa  cum  ne-a  spus  tov.  Kosca  Co-   încerc  să  apropii  cu  ghidul  oraşul   reşleau  de  azi   Peste  fosta  mahala   azi  locuite  Foştii  locatari  s-au  mu­  blicii.  Pe  si.b  luminile  de  neon,  un   cial-culhn ale.
                                                                                                                                                                                    fluviu  de  oameni  curge  neîncetat.
       toate,  prin  dezbaterea  în  comun  a   rol,  director  al  acestei  gospodării  de   dc  ieri  dc  imaginea  sa  dc  astăzi,  ma­  unde  casele  vechi  şi  şubrede  păreau   tat  în  apartamente  noi,  confortabile.   Sînt  oameni  ai  muncii  de  toate  ca­  Gospodarii  oraşului  se  gîndcsc  câ.
       principalelor  probleme,  prin  confrun­  stat,  sînt  mult  moi  bune  ca  în  anii  sivă  dar  tiilbinător  de  gingaşă.  Fosta   îngenuncheate,  zeci  de  blocuri  îşi   De  altfel,  o  parte  din  acest  cartier   tegoriile.  Sc  iîndreaptă  spic  cinema­  in  viitorul  mai  îndepărtat, iu   jurul
                                                                               Calc  Domnească,  artera  care  şerpuia   ridică  semeţ   fruntea  spre   soare   a  şi  fost  demolat.  iar  zilele  celeilalte   tografe.  spre  trăire,  spre  institutele   actualului  stadion  să  construiască  un
                                                                                                                Aproape  4 000  dc  apartamente  sint
                 Poşta  redacţiei                                              ca  un  rin  în  pustiu,  in  lungul  că-   locuite  încă  din  toamna  anului  tre­  părţi  sini  numărate.  dc  Uivăţâminl  supei iar.  spre  restau­  parc  dc  cultură  şi  odihnă.  Aici  gălâ-
                                                                               reiu  se  amestecau  miresme  dc  lei,
                                                                                                                                                                                                                                    la  dispoziţie
                                                                                                                                                                                                                     frnii  vor  avea
                                                                                                                                                                                                                                                  u sală
                                                                               cafea,  citrice,  vin  şi  {iţei,  şi-a  schim­  cut.  Intîlncsc  în  cuprinsul  acestui  car­  ★    rante..  Teul ml  dianialir,  înfiinţat
         VIRGIL  BARBU  —  Pianul  dc  Sus:   D.  ÎONAŞCU  —  Pclrila  :  Si  des­  bat  complet  înfăţişarea.   Magazine   tier  nou  —  Tiglina  l  —  şcoală,  ci­  Dc  la  intrare  in  şantierul  naval,   acum  şapte  tini,  a  avut  in  lf)ti'2  peste   de  expoziţie.  bibliotecă,  amatorii  de
       Materialul  trimis  recent   redacţiei,   pre  materialul  dumneavoastră  inti­  dc  lot  felul  eu  vitrine  laigi,  bogat   nematograf,  complexe  comerciale.  Nu   macaralele  ca  nişte  girafe  metalice   100 000  de  spccldhn i   leah u l  mu­  spml  un  velodrom,  un  bazin  de  înot
       privitor  la  dezvoltarea  localităţii  In-   tulat  ,,Inlr-o  zi  la  librărie"  se  poate*   şi  ispititor  aţn ovizionate  au  înlătu­  lipsesc  nici  terenurile  de  joacă  pen­  mă  saluta  cu  plecăciuni   repetate   zical,  cel  de  bă puşi,  filarmonica  <le   acoperit,  c â   mici  —  un  orăşel  ol
       tregalde  în  anii  puterii   populare,   spune  acelaşi  lucru  Nu  e  suficient   rai  penii a  totdeauna  cafenelele  fi   tru  copii  şi  locurile  dc  rccreere  pen­  Mă  uit  iu  jur.  Nimic  din  cele  ce   stal.  sînt  frecventate  cu  acelaşi  in­  lor  cii  tot  ce  le  hcbnic  pentru  a-fi
       nu  poale  vedea  lumina  tiparului.  A-   argumentat  prin  date  concrete   In   localurile  dc  noapte  ce  ‘înşiruiau  fir­  tru  cei  vîrslmei.  Alături,  este  pro­  cuprind  cu  ochii  nu  aparţine  trecu­  teres.  Via[a  artistică  pulsează  şi  în   petrece  copilăria  in  mod  plăcut  La
       ceasto,  deoarece  otit   referirile   la   plus.  nu  precizaţi  dacă  cifra   dc   me  ţipătoare  Jc-a  lungul  străduţe­  iectat  cartierul  Tiglina  11.  In  curind   tului.  Maşinile  automate,   podurile   numeroasele  cluburi  ale  întreprinde­  Dunăre,  la  piciofn!  falezei,  ca  să  fo­
       viata  grea  din  trecut  a  oamenilor   00.000  lei  reprezintă  valoarea  căr­  lor  tare  coborau  către  fluviu  şi  iu   excavatoarele  vnr  muşca   puinîntul   rulante,  aparatele  de  sudură,  maşi­  rilor,  în  casele  de  cultură.  BUdin-   losim  expresia  consacrată,  să  amena­
       dc  aici,  cit  şi  cele  privind  transfor­  ţilor  vindute  prin  librărie  dc  la  in-   interiorul  cărora  negustorii  şi  aima-   pentru  fundaţiile  noului  cartier.  nile  moderne  de  tăiat,  dc  copiat  şi   leca  centrală  poate  oieri  cile  palm   jeze  o  p jjă ,  un  debarcader  pentru
       mările  ce  au  avut  loc  la  Ini regalele   cepului  anului  sau  valoarea  volume­  (orii  puneau  la  cale  marile  afaceri,           de  trasaj  optic  etc.,  arată  marile  în­  volume  pentru  fiecare  din  cci  peste   bărci  de  agrement  şi  lot  ceea  ce  este
       în  ultimii  ani  sînt  generale,  nu  con­  lor  cumpărate,  tn  acelaşi   interval   hotărau  preţui ile  articolelor  de  lux   Un  constructor  care  priveşte  ală­  noiri  care  s-au  petrecut  în  anii  noş­  100.000  de  locuitori  ai  oraşului,  ca   necesar  în  asemenea  locuri.  Brateşul
       ţin  date  concrete  semnificative,  care   de  timp.  de  către  lucrătorii  minei   aflate  iacă  in  larg.  turi  dc  mine  spre  TigTma  11,  reflec­  tri.  in  şubredele   ateliere  ale  lui   să  nu  mai  vorbim  de  bibliotecile  şc'>-   acest  minunat  tac,  va  intra  şi  cl  in
                                                                                                                                                                                                                     planul  viitoarelor  transformări.  Cil
                                                                                                                tează  cu  un  optimism  bine  întemeiat:
       să  trezească  Interesul.  Vorbiţi,  de   amintiţi  în  material.         Socialismul  a  spulberat  cenuşa  rui­                          Fernic.  Dar  nu  numai  aici.  Vechiul   lare,  de  cele  ale  institutelor  de  invn-
       exemplu,  despre  faptul  că  mulţi  din   Aşteptăm  de  la  dumnevoastră  noi   nelor  şi  a  mistuit  cocioabele,  mate-   „Viitorul  cartier  se  va  naşte  intr-un   laminor  'de  tablă  subţire,  cu  instala-   ţănunt  superior  şi  ale  'întreprinde­  priveşte  budinca  Girboavele.  ea.  va
       cel  ce  nu  ştiau  carte  in  trecut,  vin   scrisori  în  care  să  ne  relataţi  des­  rializindu-fi  pe  loc  neted  concepţia   timp  pe  care  probabil  mulţi  —  din   (iile  rudimentare,  a  fost  înghiţit  de   rilor.  De  mai  mult  de  zece  ani  Gct-   fi  transfni mnt 7  tulr-un  al   doilea
       acum  seară  de  seară  ia  căminul  cul­  pre  dragostea  pcnlru  cărţi  a  pelnlc-   sa  urbanistică  Mărturiile  acestei  ope­  cei  ce  văd  astăzi  cimpul  acesta  aproa­  moderna  uzină  de  astăzi,  cu  linii  au­  laţiul  este  centru  universitar.  Insti­  pare  al  Galaţinlui...
                                                                                                                                                                                                                        Originea  Galaţinlui  sc  pierde  in
       tural,  dornici  să  ia  parte  la  acţiu­  nilor.  despre  preocupările  pe  cure   re  vaste  îmi  răsar   una  cîte  mut  în   pe  gol  —  nici  riu-l  bănuiesc.  Căci   tomate  şi  semiautomate  de  laminare   tutul  politehnic  (t  pregătit  peste  / 300   negina  vremurilor.  Sc  spune   c.h'.ar
       nile  cuUural-cducative  de  aici,  să-şi   le  au  în  timpul  liber   fa(6  ochilor:  tirada  Reconstrucţiei...   pe  şan/îercle  construcţiei  de  locuin­  a  tablei.  Fostele  ateliere  C.F.R..  veş­  de  ingineri,  iar  cel  pedagogic  sule
       îmbogăţească  cunoştinţele.  Dar  nu   AUREL  IlOZU  —  Vulcan:  Despre   Strada  Muncii  voluntare...   Pasajul   ţe  din  Galaţi,  prin  noile  metode  care               de  cadre  didactice.            eă  i  s-ar  fi  p'.s  piatia  fundamentală
                                                                                                                                                                                                                     cu  sule  de  ani  in  urmă  înfăţişarea
       arătaţi,  din  păcate,  ce  anume  acţiuni   brigada  complexă  „G  August"  a  apă­  Brigadierilor....  şi  alături  de   noile   tind  să  reducă  munca  la  operaţii  de   nic  innccale  in  fum,  au  devenit  o
                                                                                                                                                                                                                     noilor  cari icre  construite  cit  şi  a  ce­
       au  loo  la  căminul  cultural.   cum   rut  un  material  in  ziarul  nostru  nr.   denumiri,  toi  atit  de  pregnantă  îmi   montaj,  un  apartament  se  realizea­  mare  uzină  mecanică,  unde  te  lu­  •Ar  lor  care  fiinţează  deocamdată  pe  hir-
       răspund  ele  dorinţelor,  setei   ce   2 656  din  12  iulie  ac.  Deoarece  ar­  apare  pe  unul  din  panouri   cifra   ză  astăzi  dc  patru  ori  mai  repede   crează  'după  procedee  tehnologice  mo­  Galaţiul  sc  reconstruieşte  din  te­  tîa  de  calc  şi  in  machete,  arată  că
       cultură  n  localnicilor.          ticolul  dumneavoastră  nu  aduce  nou­  ;.Q7.?  —  numărul  apartamentelor  con­  dcâl  acum  3—4  ani.  In  6  zile  min­  derne,  industria  textilă  a  fost  ren-   melii,  ‘după  planuri  in  care  utilul  şi
                                          tăţi  cu  privire  la  activitatea  brigăzii                                                                                                                               in  zilele  noastre  oraşul  înfloreşte  pe
         Vă  rugăm  să  reluaţi  acest  mate­                                  struite  pe  fosta  Cale  Domnească,  as­                          tilală  şi  organizată  pe  principiul  ma­  frumosul  alcătuiesc  o  adevărată  sim­  o  nouă  hiatră  fundamentală.
                                          amintite,  el  nu  a  putut  fi  publicat.                            tii im  un  apartament”.
       rial  şi  să-l  îmbogăţiţi  cu  cil   «mai                              tăzi  strada  Republicii.  Galaţiul  otit                          rii  producţii  rAtt  apărut  întreprin­  bioză.  ’Ajutat  de  arhitectul  Ştefan   C  ZLAVOG
                                           Vă  rugăm  să  ne  mai  scrieţi  despre                                            *
       multe  cifre  şl  fapte  semnificative   viaţa  minerilor  din  Vulcan,  despre   de  brutal  lovit  de  hitlerişti  întine­  Treburi  m-au  dus  şi  în   cealaltă  deri  noi ■  fi  fabrică  metalurgică  mo­  Bobocea,  am  urmărit  planul   noului  redactor  Agcrprcs
       din  viata  nouă  a  localităţii.  în  acest   activitatea  lor  în  producţie  3Î   în   reşte.
       fel,-  el  va  putea  fl  publicat;  orele  libere.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12