Page 71 - 1963-08

Nr. 2(90 m m sociAiiSKOin

| Declaraţiile preşedintelui
Toată atenţia creşterii şi educării Comitetului internaţional

Olimpic
candidaţilor de partid MOSCOVA 19 (Agerpres)

In cadrul unei conferinţe de presă,
0 preocupare Importantă a birou­ ocupe de atragerea la munca în studiere al Statutului P.M R. au fost preşedintele Comitetului Internaţio­
lui organizaţiei de bază P.M.R., a gospodărie a acelor colectivişti care cuprinşi lotl cel 15 candidaţi de nal Olimpic (C IO ), E. Brundage,
tuturor comuniştilor din G.A.C, Lă- obişnuiau să lipsească de la lucru. partid precum şl numeroşi tovarăşi aflat la Moscova cu prilejul
puşnic, raionul lila, o constituie edu­ Tov. Maxim Cărmăzan a dovedit că din activul fără de partid. Spartachladel popoarelor, a de­
carea partinică a noilor membri şl ştie să se apropie de oameni, 6ă-i Pentru a asigura o continuitate In clarat: „Sînt uimit de amploarea
candidaţi de partid, Înarmarea lor eu facă pe aceştia să Înţeleagă rostul munca de educaţie a candidaţilor sl mişcării de cultură fizică din U.R.S.S.,
hotărlrile partidului nostru. In mun­ muncii lor în G A ,C Acum flecare membrilor de partid, organizaţia de a cărei sărbătoare a devenit Sparta-
ca dc educare a candidaţilor de membru al echipei partiolpă cu re­ bază s-a îngrijit ca peri<*dic să aibă ehiada. Frumoasa deschidere festivă
partid, la îndrumarea comitetului de gularitate la muncă. Echipa a avut loc expuneri în fata lor pe teme ca:
partid, ni-am orientat după exemplul astfel posibilitatea 6ă efectueze la despre disciplina de partid, calităţile i epartachiadei, exerciţiile si. de­
altor organizaţii de boză care atrag timp întreţinerea culturilor, să He morale ale comuniştilor, apărarea avu. monstraţiile de gimnastică, au consti­
pe candidaţii de partid, încă din pri­ printre primii la recoltarea pâioa- tulul obştesc ele. îndeosebi, după în­ tuit o privelişte de neuitat. Dar ceea
ma zl a stagiului de candidat, la ac­ selor. cheierea anului şcolar în învătămlnlul ce entuziasmează In mod deosebit
tivitatea concretă ce o desfăşoară or­ Organizaţia de bază nu se mulţu­ de partid, «ub îndrumarea comitetu­ este adevărotu] caracter de masă al
ganizaţia de bază. Cel 15 candidaţi de meşte doar să repartizeze 6arcini con­ lui de partid, nc-am preocupat să sportului sovietic. In Uniunea Sov’e-
partid din organizaţia noastră de bază crete candidaţilor de partid ci şi ur­ extindem şt mal mull propaganda prin tică a devenit !nlr-adevăr populară
*c numără printre cel mal bum co­ măreşte în permanentă cum muncesc conferinţe. Am reuşit astfel să înlă­ deviza „Sportul pentru totl". Act st
lectivişti care luptă cu abnegaţie pen­ candidaţii, cum reuşesc să se achite turăm acea ,,pauză- în educarea cun- lucru este cu atlt mai plăcut a) dt
tru înflorirea gospodăriei colective. de sarcinile încredinţate, acordindu-le didatilor care îşi făcea loc and tre- cc ucide Intru totul Idealurilor olim­
Ei participă activ la acţiunile între­ ajutorul necesar alunei cind se simte cull în activitatea noastră. pice, visului Întemeietorului Olimpia­
prinse de organizaţia de bază, sini nevoie. Iată de ce liecare comunist Ocupindu-ne zi 'de zi de creşterea delor moderne Pierre de Coubertin".
agitatori înflăcărau penlru populari­ şl educarea candidaţilor si a noilor Cile o dată, a subliniat preşedin-
zarea melodelor Înaintate de lucru. membri de partid, munca întregii or­ lele C.I.O., se uită că In sport prin­
Cum am reuşit să obţinem asemenea ganizaţii de bază s-a îmbunătăţit. Can­
succese? O metodă bună eare o fo­ didaţii de partid printre care Filimon cipalul nu-J constituie numai recor­
losim esle încredinţarea de sarcini Crişovan, Maxim Cărmăzan, Victor durile. Scopul activităţii noastre este
concrcle fiecărui c^ididat. Să dau ni experienţă mai bogată are sarcina $uiogă. Cornelia Tămaş, Maria de a creşte generaţii sănătoase. Im-
clleva exemple concrete. Para­ de a se îngriji de creşterea sl edu­ Crişovan, au efectuat pînă acum un binînd armonios înalte ealitâli fizice
lel cu lupta pentru sporirea carea a l —2 candidaţi de partid. mare număr ele zile-muncă, slnt exem. şi morale. In atenţia noastră: sporirea continuă
producţiei de cereale la hectar, Candidaţii de partid Maria Crişovan, piu şi îndemn pentru ceilalţi colecti­ In continuare Brundage a răspuns
colectiviştii noştri pun mare preţ pe Viclor Suioga şl Aron Simade sînl vişti. Ca urmare a creşterii nivelului la întrebările puse de ziariştii sovie­
creşterea animalelor. Sectorul zooteh­ bine cunoscuţi prin hărnicia de care lor politic sl ideologic, ei l$i adu® tici şl străini. a producţiei de fontă
nic se dezvoltă necontenit. Aceasta dau dovadă în muncă. Primind sar­ contribuţia la problemele ce se dez­ El a subliniat că problema princi­
piesupune ridicarea de noi construc­ cina de a fi agitatori in cadrul echi­ bat In adunările generale, lac pro­ pală care stă in fata Comitetului In­
ţii. Primul grajd ne-a costat cam mult. pelor în care lucrează, nu prea reu­ puneri valoroase. ternational Olimpic este de a nu Faţft de anul trecut, noi avem ajuns l-am înlăturat prin con­ doar cîteva din măsurile aplicate,
O/qanizatia de bază analizlnd pro­ şeau să se achite de ea. Comuniştii In munca de educare a candidaţilor sn -jna să producem în acest an struirea şi montarea la încărcare care ne-au permis să obţinem de
blema construcţiilor, a propus consi­ Traian Cercea, Lncrctia Moise si şi a noilor membri de portid mat arlmile sub nici o formă discriminarea cu 5.000 tone fontă mai mull. a două site vibrante acţionate Ia o lună la alta o producţie de
liului de conducere al G.A.C. să în­ Maxim Bădâvi le-au arătat cum se or­ avem însă şl lipsuri. Slab ne-am In- şl de a feri pe sportivii amatori de Cu prilejul dezbaterii cifrelor de electric. Folosirea lor ne permite fontă tot mai mare. Pierderile
credinţeze candidatului de partid Fi- ganizează o convorbire colectivă, leresat cum Îşi petrec timpul liber profesionism plan, făcînd o analiză a posibi­ de la începutul anului, nu numai
limon Grişovan sarcina de a constitui cind trebuie să sten personal de vor­ candidaţii de partid, cum se com­ Brundage a declarat că CI.O. in­ lităţilor de care dispunem, ne-am acum utilizarea simultană a două că au fost recuperate, dar în
o echipă de constructori. Ajutat de bă cu cîte un colectivist ele. Ajuto­ portă el in societate. în familie. A- tenţionează să ceară guvernelor tu­ angajat să producem în plus sau trei sorturi de cocs, în pro­
biroul organizaţiei de bază si consi­ rul concret primit din partea comu­ vem membri de partid şi candidaţi turor statelor să nu facă discriminări 4.000 tone de fontă. porţii bine definite, deterrainînd. semestrul I am reuşit să produ­
liul de conducere, el a ales colecti­ niştilor n farul ca activitatea lor de tineri care pol 6*1 desfăşoare o rod­ fată de sportivii altor ţări, acordin­ In vederea realizării acestui paralel cu alte măsuri luate cum cem şi în contul angajamentului
vişti din activul fără dc partid sare agitatori să fie tot mal bună. nică activitate culturală Prea pulină du-le vize de intrare penlru partici­ angajament am depus eforturi ar fi desulfurarea fontei în afara 342 tone de fontă. însufleţiţi ele
aveau înclinaţie 6pre aceaslă mese­ Din propria noastră experienţă preocupare a existai din parleo birou­ pare la competiţii. sporite încă. din primele zile ale acest ; acces, ne-am angajat ca
rie. Ecl ipa de constructori a ridicat ne-fltn convin* ce Importantă mare lui organizaţiei de bază penlru a-l în­ In legătură cu aceasta, a spus pre­ anului, dar iarna s-a dovedit ca­ furnalului etc., reducerea procen­ pînă la 23 August să procluctnn
un adăpost pentru 2000 păsări şl o ore asupra creşterii şl educării can­ demna să facă acest lucru. Apoi mai şedintele Comitetului Internaţional O- pricioasă si nc-a provocat mari tului de declasate (numai în lu­
în nirînd va fi terminală construc- didaţilor. a membrilor de partid si sînl membri si candidali de partid limpie, rlreplul rle organizare a Jocu­ greutăţi. Trebuie să arăt însă că na iulie, procentul de declasate peste plan 2.600 tone fontă.
IU unul grajd de 115 capele. Impor­ a colectiviştilor din nclivul fără de care nu citesc in suficientă măsură rilor Olimpice va fi acordat numai nici noi nu am efectuat toate pre­ a fost redus cu 43 la sulă faţă Munca însufleţită a furnaliştilor
tant este că acesle construcţii au co- partid, studiul făcut in cercurile în- cărţi beletristice $i de lileraimă po­ ţărilor ale c3ror guverne vor prezen­ gătirile necesare, conform planu­ de primul semestru). noştri s-a dovedit şi de astă dată
st-it mal puţin ea preţul prevăzut In vătămînlului fie partid. In anul şco­ litică. Asupra acestor probleme im­ ta garanţii serioase pentru acordarea lui întocmit dinainte, fapt care deosebit de fructuoasă. In schim­
deviz. Tov. Flllmon Crişovan a lar 1962— 1963 a funcţional un curs portante penlru crcşlerea nivelului de vize sportivilor oricărei ţări. Tot în scopul sporirii produc­ bul I din ziua de 16 august, an­
mobilizat întreaga echipă la procura­ seral anul II. In acest an, ma|oritalea politic şi cultural va trebui să in­ a provocat neritmicitate în apro­ ţiei de fontă, am mărit intensi­
rea unor materiale pe plan local — cursanţilor au cerut să studieze la sistăm pe viitor. Numai a$a vom cres­ Referlndu-se la discriminarea rasială vizionarea cu materii prime. Ca tatea dc ardere Ia ambele fur­ gajamentul luat în cinstea măre­
piatră, nisip — ceea ce a contribuit un curs de Istorie P.M.R. anul I şi te comunişti cu o înaMă tinulă mo­ din Republica Sud-Africană. Brun­ urmare, furnalele au funcţionat nale, prin creşterea debitului de ţei sărbători, a fost realizat. De­
U reducerea preţului de cost a con­ un cerc de studiere a Statutului P.M.R. rală care să lupte cu ţoală hotărî- dage a menţionat că C.l.O. va aplica mult timp redus, sub capacita­ aer şi am dublat presiunea gazu­ sigur că nu ne vom opri aci. In
strucţiei grajdului. Atn tinut cont de aceaslă dorinţă rea pentru ca gospodăria noastră co­ cele mai 6erioasc sancţiuni In cazul atenţia noastră va sta în conti­
Observînd că în echipa ponrlusă dc Pe cei mai buni lovarăşi. membri dc lectivă să devină tot mai puternică. cind Comitetul Olimpic naţional al tea normală de exploatare şi a lui epurat. nuare găsirea unor soluţii prac­
candidatul de partid Maxim Cârmăzan partid cum sînl Sabina Mihăilă. Ver- ANONIE CHIAR A acestei lări nu va putea convinge gu­ fost înregistrat un procent mare Presiunea acrului a fost mă­
nu este o mobilizare la muncă de gilla Crişan, loon Rrlnduşa, Pelru secretar al organizaţiei de bază vernul Republicii Sud-Africane asu­ de declasate. Primul trimestru al rită în luna iulie cu 29 la sută, tice noi, care să permită sporirea
sulă Ia sută, biroul organizaţiei de Căceo, î-am încadrat la cursul de P.M.R. din G.A.C. î.ăpuşnlc pra promovării egalităţii In drepturi anului l-am încheiat cu un mi­ faţă dc trimestrul I la ambele şi mai mult a producţiei dc fontă.
bază i-a încredinţat ea sarolnă să se Istorie P.M.R, anul I. La cercul de raionul lila dinlre sportivii negri si albi. NICOLAE PILLY
nus dc peste 3.000 tone fonlă. furnale. Am ajuns în aceeaşi pe­
tehnician, adjunct al şefului
Situaţia creată nu putea să ne rioadă la o temperatură medie
secţiei Iurnale de la uzina
mulţumească. Ne-am dat scama că
ş c o a l a b r i g ă z i i pe lîngă greutăţile pe care le-am Au fost aduse îmbunătăţiri şi „Victoria — Călan
de 785rtC la furnalul nr. 2.
înfruntat, în activitatea noas­ la furnalul nr. 1. înlocuind ven­
tră îşi făcuseră loc şi unele lip­ tilatoarele vechi la caupere cu Au realizat
suri interne. De aceea comuniştii altele noi. mai pulernice, am ob­
Ş e f u l 'de B r i g a d ă F o s t u A l e x a n d r u — Sintem de acord. Miinc putem tim p scu rt f i ş e l e b ib li o te c ii s e c t o r u ­ le le a p ă ru te , m i n e r i i c u v e c h i m e in planul lunar
d e la s e c t o r u l l A a l m i n e i L u p e n i începe — fu părerea mnjoriiăfii, lui s-a u în m u lţ ii cu p e s t e 5 0 t in e ri m u n c ă scriu d i n e x p e r i e n ţ a lor, d e s ­ au an^li/at cu. profunzime posi­ ţinut o crcşlere a temperaturii
s tâ lc a n e c lin tit . P ri n c a p i se p e ­ A d o u a zi f i e c ă r u i „ v e t e r a n " ii cititori. C îte e n i g m e n - a u d e z l e g a t p r e c ă ile s u c c e s e l o r lor. bilităţile dc care dispunem pen­ aerului cu încă 10U"C la caupe- Meşteşugarii din cadrul sec­
r i n d a u m u l t e a m i n t i r i : a n ii d e ş c o a ­ f u s e s e rep a rt iz a t c ile u n tin ă r c ă ­ ci ca a j u t o r u l c ă r ţil o r t e h n i c e 1 Z i l n i c tin e ri i d i n b r i g a d ă in v a fă tru a le înlătura şi au cerut con­ rul nr! 3.
la, u c e n i c i a în m i n e r i i , a p o i.... d a r ru ia t r e b u i a să-s a r a t e t a in e le m i ­ B i b l i o t e c a r u l s e c t o r u lu i I A B a ciu cîte c e v a A s e m e n e a lo r işi î m b o ­ ţiilor cooperativei „Rciezatul"
4 ducerii secţiei să ia toate măsu­ îmbunătăţirile aduse aparţin
n e r i t u l ai. L u p a P e t r u , X a g y V il m o ş. G h e o r g h c , o b iş n u ie şt e să Ic s p u n ă g ă ţ e s c c u n o ş t i n ţ e l e şi c e i d i n b r i g ă ­ din Haţeg au reuşit ca în cins­
iată că u n u l d i n o rta ci îi î n t r e r u p e 4 unui grup de lucrători format din
in g l u m ă . zile m i n e r i l o r V c r e c lo a n , D ascălii 4 rile în acest sens.
f i r u l a m in t ir ilo r. M o l n a r F r a n c i s c şi a lfii au p rim it inginerul Viorel Monda, maiştrii tea zilei de 23 August să reali­
— Ei, flăcăilor, a-fi mai făcut 4 Astfel, avîndu-se în vedere fap­
— D o a r n u eşti n e c ă j i t S a n d u l e , un s p r i j i n p i c f i o s / l e la m i n e r ii D u m i t r u , S p ă ta rii G h e o r g h c şi c e i ­ Marcel Semciuc şi Alexe Pirvulcţ. zeze planul de producţie pc luna
vre-o descoperire ?... lalţi. Şi r e z u lt a t e le a c e s t e i m u n c i 4 tul că furnalul nr. 2 urma să in­
ii s p u s e m i n e r u l F o l d y lo sif, d u p ă F o l d y lo s i f, K a lo i lo a n , fo a n i f e s e n 4 Un alt grup de inovatori în august cu 16 zile înainte de ter­
c e - l b ă tu p r i e t e n e ş t e p e u m ă r. S p i r i d o n , A c e ş t i a d in u r m ă fi al fi Uti a j u t o r p r e f i o s in r i d i c a r e a c a ­ n - a n întirziat. să se a ra te. A c u m ti­ 4 tre curînd în reparaţie capitală
lific ă r ii tin e rilo r d i n s e c t o r u l l A n e r ii d in s e c t o r u l 1 A al m i n e i L u - frunte cu comunistul Rudolf men. Printre secţiile care şi-au
— E d r e p t că n u p r e a sint. d a r „ d a s c ă l i " ai m i n e r i t u l u i , îi in v u fa u 4 şi că timpul devenea din ce în
al m i n e i L n p c n i îl d a u in g i n e r i i fi p e n i f tiu m a i ni alte. lu c r e a z ă m a i Renk a conceput acţionarea cu realizat sarcinile dc plan sint
p e c r i tin eri c u m t r e b u i e lu cra t c u 4
m ă f r ă m i n t ă u n e l e g i n d u r i V e z i tu, ce mai favorabil, am hotărît să
t e h n i c i e n i i P c li n g ă d i s c u ţ iil e z iln ic e b in e. B r i g ă z ile în c n r e lu c r e a z ă ei 4 motoare electrice a şuberelor de cele de confecţii pentru bărbaţi
în b r i g a d a n o a s tr ă sint a lifia tin eri p i c t ia m e r u l p e n l r u ca r a n d a m e n t u l să
p e d i f e r i t e t e m e , c a r e a u lo c in tre o b ţin s u c c e s e tot m a i m o r i. In p r i ­ 4 facem pregătiri intense la furna­ gaze arse la caupere, prin care
î n d ră g o s ti ţi d e m i n e r i t , tin e ri c a p a ­ f i e m a i m . T c . c u m t r e b u i e fă c u tă o categoria I*a (responsabil Teo­
..m e z in ii" s e c t o r u l u i fi c a d r e l e t e h ­ m a d e c a d ă a lu n ii a u g u s t b r i g a d a t lul nr. I, pentru ca acestuia să s-au înlăturat timpii morţi la
b ili să i n v e f e m i n e r i t u l c u m s c r i e la a r m ă t u r ă b u n ă in d i f e r i t e c o n d iţii fi i dor Raţă), geamgii (responsabil
n ice, l u n a \ i n g i n e r i i fin c o n f e r i n ţ e c o n d u s ă d e m i n e r u l D ascălii D u m i ­ schimbarea cauperelor de pe pe­
c a r te , or noi, p e n t r u c a l i f i c a r e a tor lo c u ri d e m u n c ă , c u m să p r e g ă t e a s c ă f i se asigure o funcţionare cît mai losif Popa), curelărie (responsa­
in t e r e s a n t e fi urile p e t e m e d e m i ­ tru şi-a î n d e p lin it p l a n u l în p r o ­ rioada de gaz pe aer şi invers.
a m fă cu t p r e a pufxn. . m a i b i n e lo ca l p e n t r u a r m a r e , p e n ­ 4 bună. Apoi am rezolvat problema
n e r ii, în c a r e e x p l i c ă p e în ţe le s u l p o r ţ i e d c 10.5 ta su tă , c e a a lui G o ­ Intr-un timp, furnalul nr. 2 a bil Francisc Schenk), cismărie
4
— A s ta d a , în tă ri F o l d y lo sif. tru p n ş c a r c e le . S u b s u p r a v e g h e r e a f i e c ă r u i a că ile î m b u n ă t ă ţ ir ii calităţii lea N i c o l a e în p r o p o r ţ i e d e 1 0 3 la 4 nefolosirii eficiente a sorturilor funcţionat prin surpări, ceea ce comandă (responsabil Alexandru
X t t - i lîrz iu în că . P u t e m f a c e d i n b r i ­ m i n e r i l o r c u e x p e r i e n ţ ă , tin e rii e x e ­ c ă r b u n e l u i , s p o r ir ii p r o d u c t iv it ă ţ i i sută. î n t r e g s e c t a r u l I A a l m i o r i 4 de cocs cu care eram aprovizio­ ducea la pierderi mari de produc­
g a d a n o a s tr ă o adex<ărnlă şcoală. c u t a u d i f e r i t e lu c r ă r i, la în c e p u t f i ­ m u n c i i , f e l u l c u m t r e b u ie e x e c u ­ L n p c n i a e x tr a s p e s t e s a r c i n ile d e 4 naţi. ţie. Pentru îmbunătăţirea funcţio­ Crainic), reparaţii ceasuri (res­
r eş t e m a i s im p le , a p o i, p e zi c e t r e ­ 4 ponsabil Arcadie Rozenfeld), ca­
„D ascăli"' in m i n e r i i a v em . tate d i f e r i t e l u c r ă r i m i n i e r e ctc. p l a n d e la î n c e p u t u l a n u l u i şi p î n ă Cu toate că înregistram un con­ nării lui am început înlocuirea
D u p ă a c e a s tă d i sc u ţ ie cei d o i o r ­ c ea . m a i c o m p l i c a t e ..D a s c ă lii'' ii L a g a z e t a d e p e r e t e a sec lo r ului a c u m 2 0 0 0 t o n e c ă r b u n e . F o a i e a - 1 gurilor de vînt. Aceasta, în sco­ re au realizat planul de produc­
î n d r u m a u p e tin e ri la b ib lio te c a t e h ­ 4 sum ridicat de cocs, nu reuşeam
taci au xmrbit m a i p c î n d e l e t e cu s - oii scris d c a s e m e n e a a r tico le vii. c e s t e s u c c e s e , e i le î n c h i n ă r ilc i d e 4 pul măririi secţiunii de insuflare ţie în proporţie dc 102,80 la
tofi m e m b r i i b rig ă z ii. Şi ră s p u n s u l nică , Ic r e c o m a n d a u câ rtite c e l e m a i i n / e r e s a n f e . c a r e c o n t r i b u i e la r i d i ­ „ 2 3 A u g u s t " . 4 să obţinem o temperatură ridi­ a aerului cald şi micşorării vite­ sută pînă la 118,62 la sută.
fu s e s e p r im it fă ră a n i m ă r i . fo lo sito a re. A s a se f a c e că in tr-u n c a r e a c a li fic ă r ii tin e rilo r . In a r ti c o ­ D. LAZAR 4 cată în furnale şi o producţie de zei aerului în limitele admise. N. SBUCHEA1
fontă corespunzătoare. Acest ne­ In cele de mai sus am arătat corespondent
In anul 1960, numit pc bună drep­ dentaJI franceză, din Uniunea afro-
tate „Anul Alricii", şi Franţa a fost D O C U M E N T A R malgaşă (UAM). Această organizaţie,
obligată să satisfacă revendicările cunoscuta şl sub denumirea de
lpgitime ale tăriîor din Africa ecua­ grupul de la Monrovla, îşi Înscrie
torială franceză, printre care se nu­ în programul ei lupta pentru unita­
mără si cele două ţări pc care le Dulii) STATE AFRIUE: CIAD $1 AFRICA tea africană şl progres social şl e-
vom prezenta : Ciad şi Africa Cen­ conomlc; Majoritatea statelor care
trală. sint In „UAM" păstrează însă pu­
★ ternice legături cu fosta lor metro­
Pe străzile oraşului Fort — Lamy. de pe conlinenlul negru. Ciadul esle pe materr prime (bumbac, came, populalia Republicii Africa Centrală cifice acestei vegetalii. Pe acest te­ ciente chiar pentru Industria slabă polă, Franţa, şl dotorltă pozillei lor
capitala Republicii Ciad, populaţia a o tară agrară foarte slab dezvoltată piei, arahide), iar importul pe pro­ a trăit şl ea momentul de impor­ ritoriu trăieso 1.200.000 locuitori, în a Republioil Africa Centrală, ţesă­ de minimă rezistentă Împotriva pe­
sărbătorit în noaptea de 11 august Agricultura, principala ramură a e- duse finite şi alimentare, mărfuri de tantă istorică. In noaptea dc 12 au­ special din rasa bantu (baiamadia, turi, alimente, materii prime etc. netraţiei monopolurilor străine, ră-
1960, printr-o mare serbare populară. conomiei tarii, onipîml 90 la sută larg consum, carburanţi, maşini. Pri­ gust, această tară, fostă şi ea co­ rabwaca, zande, nzkara) şi triburile Principalul loc In comerţul Republi­ rnîn la remorca politică şl econo­
acorslarPo independentei acestui ţări din populaţie, are un caracter ex­ mul loc în importul şi exportul a- lonie în Atrlca ecuatorială franceză, sudaneze (banda, sara ctc). cii Africa Centrală II deţine Franţa mică a careurilor colonialiste. Da­
subjugată timp rle aproape 6 decenii tensiv înapoiat In goana după pro­ ceslei tăn îl ocupă Franţa. In 1959 a trecut in rfndul statelor indepen­ Republica Africa Centrală, ca şi torită poziţiei unor lideri din aceste
de colonialiştii francezi. fituri cit mai mari, companiile stră­ Franţei i-au revenit 55% din impor­ dente de pe continentul negru. Ciadul, Volta Superioară, Dahomei, şi alte ţări din zona francului. Ta­ ţări, neocolonialismul ist găseşte un
Invătăinlntulul şl
asistentei
bloul
Republica Ciad csle situată în a- ine, in majoritate franceze, au trans­ tul Ciadului şt 80% din export, ceea şl altele este o (ară agrară slab dez­ teren propice de pătrundere. După
dineul teritoriului african, inveci- format Ciadul înlr-o regiune de mo- ce arată in continuare dependenţa voltată, cu o industrie embrionară, sanitare se aseamănă cu cel din cum se ştie, numeroose ţâri ale
Ciad. Foametea, bolile larg râspln-
nîndu-se la nord cu Libia, la est de nocultură. Cea mai răspîndită cul­ acestei ţări de fosta metropolă. Ca limitată la o fabrică dc ulei, o fa­ dite oa malaria tropicală, frigurile UAM 6Înt membre asociate ale
Republica Sudan, la vest cu Nigerul tură csle cea de bumbac (240000 şi în alte ţări africane, situaţia în- brică dc săpun, cîteva fabrici de galbene, boala somnului, tifosul de Pieţei comune, primind din pârlea
şi Nigeria, iar la sud cu o parte din ha cu o producţie cifrată pe an în vâtămîntuluî este serioasă. In anul egrenat bumba.t. Ocupaţia dc bază savană, ciuma, holera fac anual mit acesteia „ajutor" economic Urmă­
medic de 94.000 tone). Se mai cul­ 1960, numai 11 Ia sută din copiii dc
Camerun ?i cu Africa Centrală. Te­ a populaţiei o constituie agricultura, do victime. rind fondurile pe care Piaţa Comună
ritoriul lării esle un şes acoperit dc tivă mei sl sorg (060 mii tone), vîrslă şcolară frecventau şcoala. A- principalele culturi fiind bumbacul, le-a puş la dispoziţia statelor afri­
arahide, orez, porumb, maniocul, sislenla medicala cunoaşte aceeaşi Principalul portid politic este Mişca­
savane care la nord se transformă situaţie: în 1958, un medic revenea (40.000 tone anual) şl arborele de rea penlru evoluţia socială a Africii cane se vede că luote pe cap de
lnlr-un deşert de nisip unde cresc yamnl, si foarte puţin grîu. In a- cafea (G.000 tone). Companiile fran­ negre (MESAN), care deţine toate lo­ locullor sumele sint ridicol de mici
tufe rle mărăciniş. In partea de coastă tară locuitorii se îndeletni­ la 57.000 locuitori şi 7 paturi de ceze exploatează zăcăminte de dia­ curile în Adunarea legislativă. Înte­ $1 nici pe ansamblu nu aduc vreo
cesc şi cu creşterea animalelor (în spital 1p 10.000 locuitori.
apus a lării se află lacul Ciad. cel mant şi de aur, care se găsesc la Îmbunătăţire în viala economică a
special vite cornute mari si capre) Principalul partid din viaţa poli­ meietorul acestui- partid a fost ţăra­
mai mare din Africa, de unde pro­ sud-vest de Bangui. In subsolul tării acestor ţări slab dezvoltate.
vine şi numele teritoriului. Supra­ şi pescuitul in locul Ciad şi cîteva tică a acestei ţări este Partidul Pro­ se mai găsesc toriu, titan, staniu, nul Roga.nda, fruntaş politic mar­ In ultimul timp în cadrul UAM
riuri. Deşi are un subsol bogat de gresist din Ciad, care sprijină In ge­ cant, care a murit în anul 1959.
faţa Republicii Ciad este de 1.284.000 minereuri (wolfram, staniu, cupru, zinc, plumb, cesiu, grafit, dar pros­ pare a se Înregistra un reviniment.
km. pătraţi, fiind mai mare deci de neral linia de alianţă politiGo-mihta- pecţiunile au fost făcute In mod in- Actualul preşedinte al republicii şi Recenta conferinţă la nivel înalt
uraniu, toriu, sodiu) extraclia este ră şî economică cu Franţa. AJte
pesle 2 ori deci! cea a Franţei După sufioîent şl anarhic. La Boami există prim-ministru. David Docko, unul din a ţărilor UAM. ţinută tn luna iulie
o statistică din anul 1960, numărul foarte redusă. De o industrie mo­ partide politice mat importante sînt singura hidrocentrală din tară care conducătorii partidului MESAN,- 1963 în capitala Dahomeyuluî a dis­
dernă nu se poate vorbi. Nivelul Partidul naţional african, care are
locuitorilor este de 2 700.000 în oare produce anual 6 milioane kWh. Si­ care a venit la putere în 1959, duce cutat, de pildă, problema industria­
sint cuprinse triburi si populaţii a- tehnic esle aşa de scăzut Incit soda un program de realizare a unităţii tuaţia transporturilor este şl mal lizării. In conformitate cu hotărîrile
si sorea gemă se extrag prin me­ naţionale a tării şl progres politic, proastă dedt în Ciad Pe lingă fap­ o politică de skrtnsă colaborare ou conferinţei de la Addis—Abeba. care
frioane: berbari. hausa, fulbe, sora.
tode meşteşugăreşti. Industria Cia­ economic şi social, Mişcarea soda. tul că nu există căi ferate, din re­ Franţa, şi o politică de reprimare a a preoonizat înfiinţării unei organi­
ioioko Nîafrioonii, in special fran­ dului se reduce la siteva întreprin­ ţeaua de 17 mit km a drumurilor celorlalte curente politice din ţară zaţii unice a tuturor ţărilor africa­
cezi, sînt în număr de ceva peste listă africană, Gruparea independen­
deri de morărit, dc egrenat bumbac, ne. conferinţa de la Dahomey a
7.000. In afară de capitală, Fort— ţilor rurali toate trei partide de ©- numai 6.000 km sînt practicabili tot de nuanţă democratică. Aceste ştir­
de ulei şi mici tăbăcârii. Energia pozitie. Există de asemenea cîteva scos în ovidontă necesitatea adap­
Lamy (94.000 de locuitori), mai pot electrică este dată de două mici organizaţii sindicale centrale. Situată la sud de Ciad. 1n centrul anul. Comerţul exterior al acestei biri ale libertăţilor deraoaratice nu tării structurii Uniunii afro-malgase
li menţionate oraşele Mundu si centrale electrice (6 milioane kWh Africii, Republica Africa Centrală se ţări reflectă caracterul agrar dl eco­ pot dedt area posibilităţi mal largi fie în direcţia unei armonizări, fie
Port—Archambault. Limba oficială în — Fort—Lamy). Transporturile în Orientarea partidului de guvernă- mal Învecinează cu Camerunul la nomiei. Principalele articole de ex­ de ofensivă pentru politica neooo- In direcţia unei uniri progresive cu
Ciad este franceza, consecinţă a în­ Ciad se reduc li cîteva şosele, la mint spre cooperare cu vechil stă- Vest, cu cele două Congourl la Sud port sint bumbacul (peste 50 la sută lonialistă.
delungatei dominaţii coloniale. drumurile de caravană şi un număr pini face ca această ţară să ,aibă si cu Sudanul la Est. Relieful ţării din Întregul export), cafeaua (25 la ★ Organizaţia unităţii africane. Aceas­
tă tendinţă a Uniunii afro-mxlgaşe
Stăpînit îndelung de colonialiştii de linii aeriene, punctul central al relaţii strinse cu Franţa de la care reprezintă un platou muntos, nu
francezi, Ciadul a fost transformat, lor fiind Fort—Lamy, oare are un primeşte „ajutor" tehnic şl financiar. prea înalt, care la Nord coboară sută), diamantele (10 la sută), ara- Republica Ciad şi Republica Afri­ spre o linie de mal mare Indepen­
denţă nu poate 11 decît favorabilă
ca şi alte teritorii ale Africii ecua­ mare aeroport. In această ţară, ea ★ lin spre lacul Ciad. Aproape Întreg hldele, cauaducul, susanul, cheres­ ca Centrală fao parte, alături de evoluţiei politice şl economice a ţă­
toriale franceze, într-o ţară a ruinit şl In allele din Africa, căi ferate nu La o zl după ce Republica Ciad teritoriul este acoperit de savane, teaua. Se Importă maşini, utilaje— alte 12 state africane, In majorita­ rilor respective.
esonomice, una din cele mal sărace există; Bxportul Ciadului se axează şi-a dobîndit independenţa politică, patria a zeci de mii de animale spe­ aceste® îo cantităţi oq totul Insufi­ te®- loi (este ţojosil Atriea oee4 ;.j A. DUMITRBSOU