Page 72 - 1963-08
P. 72
Nr. 2 M
ORI) MW SOCIALISMULUI
Pag. 4
K. Nkrumah: P î a ţ a C O m u n ă
OLTihai %m * ocnnui $m
din parlamentul grec este o m a n e v ră im perialistă
a partidului „Uniunea ACCRA 20 (Agerpres), — tlsmulul. Asemenea manevre trebuie
Ziarul ghanez „Evening News" pu combătute cu toată energia După
de centru" blică o declaraţie a primului minis cum bine se ştie, modul In care se
tru Kwame Nkrumah In care 6e ex desfăşoară tn momentul de fată re»
ATENA 20 (Agerpres). — plică ce riscuri prezintă pentru tărde latiile comerciale între unele ţări oc
Agenţia France Presse anunţă că cidentale mal dezvoltate sl cele tn»
Africii planurile unor puteri oociden-
grupul parlamentar ai partidului suficient dezvoltate creează serioasa
lale de a atrage aceste tărl In Pla
„Uniunea de centru" — partid de dezavantaje acestora din urmă. Ţă
S^Joî state s-au alăturat Tratatului N.S. Hruşciov a sosit la Belgrad opoziţie care numără 77 de deputaţi ta comună. „Am mal spus şi conti rile Industrializate plătesc din ce tn
In parlamentul grec — a hotărtt sfi nuăm sfl spunem — se subliniază in ce mal puţin pentru materiile prima
- de la Moscova BELGRAD 20 (Agerpres). — Moscova al P.GUS„ V, S. ToLstikov, nu mal participe, cu Începere de la dedaratie — că Piaţa comună e6lc pe care le importă din ţările Insu
MOSCOVA 20 (Agerpres). — terne al Indoneziei, Subandrlo, a de Răspunzînd invitaţiei Iul losip Broz membru al GC. al P.GU.S., prlm- 22 august, la lucrările parlamentului. o manevră imperialistă pentru a face ficient dezvoltate. Iar acestea plăteso
a
cu putintă exploatarea In comun
toi mal mult pentru produsele manu
Această hotărtre, precizează agenţia,
al
secretar al Comitetului regional
La 20 august, Halid Jaffar, ambasa* clarat că indonezia a hotârît să adere Tito, secretarul general al Uniunii P.C.U.S. pentru Industrie Leningrad. a fost luată fn semn de protest îm ţflrilor mat puţin dezvoltate ale Afri facturiere pe care le importă de la
dorul Kuweitului în Marea Britanie, la Tratatul de la Moscova cu privire Comunalilor din Iugoslavia, preşedin La aeroportul Surcln de lingă potriva refuzului guvernului de a sa cii de către promotorii neocolonia- primele.
care a sosit în mod special la Mosco ia interzicerea experienţelor nucleare te al Republicii Socialiste Federative tisface cererile * Uniunii de centru* _____ v
va, a semnat la vila Ministerului în atmosferă, în spaţiul cosmic $1 sub Belgrad oaspeţii au fost înttmpinatl fn ce priveşte acordarea unor garan
Afacerilor Externe al U.R.S.S, Trata apă. Iugoslavia, la 20 eugust a sosit le de Ioslp Broz Tito, preşedintele Iugo ţii pentru buna desfăşurare a alege
tul privitor la Interzicerea experien * Belgrad, la odihnă, N. S. Hruşciov; slaviei, cu soţia, E. KardelJ, preşedin rilor parlamentare fixate tn Grecia Deschiderea unei anchete
ţelor cu arma nucleară în trei medii. LONDRA 20 (Agerpres). — prlm-secretar al G G al P.C.U.S.. pre tele Scupşclnel Federative a R.S.P. pentru ziua de 3 noiembrie. Printre
Pînă la 20 august, Tratatul a fost La 20 augu6t reprezentanţii diplo şedintele Consiliului de Miniştri al aceste cereri, aminteşte agenlia Fran ia Braziavstle
semnat la Moscova de împuterniciţi matici ai Kuweitului, Columbiei $1 U.R S.S., cu soţia. N. S. Hruşciov a Iugoslavia, A. Rankovlci, vicepre ce Presse. figurau constituirea unul
din partea a 58 de state. Venezuelei au semnat la Londra Tra şedinte al Republicii, şl alte persoane guvern de tranziţie din care să nu
tatul cu privire la interzicerea expe fost lnsotlt de I. V. Andropov. secre oficiale, reprezentanţi al vieţii publi BRAZZAVILLE 20 (Agerpres). — lou“, unde sînt în prezent deţinuţi.
★ facă parte membri al partidelor poli Un purtător de cuvtnt al guvernu
rienţelor nucleare în trei medii. Prin tar al C.G al P.C.U.S, N. G. Egoricev, ce din Belgrad Agenţia Associated Press relatea
DJAKARTA 20 (Agerpres). — aceasta numărul total al ţărilor care membru al CG. al P.C.U.S, prim- tice $1 adoptarea sistemului electo ză că guvernul Republicii Congo lui a declarai că, potrivit unor eva
După cum relatează agenţia UPI au 6emnat documentul la Londra se I. B. Tito şl KT S. Hruşciov au rostit ral al reprezentării proporţionale sim (capitala Brazzaville) a ordonat la luări provizorii, sumele defraudato
secretar al Comitetului orăşenesc euvlntărl. 19 august deschiderea unei anchete se ridică la aproximativ 30 milioane
la 20 august ministrul afacerilor ex ridică la 61, ple Liderul „Uniunii de centru", Pa-
pandreu, care a anunţai hotărtrea gru tn legătură cu dispariţia unor 6ume Irancl congolezi.
de milioane de franci congolezi din Inlr-o cuvîntare radiodifuzată, noul
pului parlamentar aJ partidului sau,
ministru congolez de finanţe, Edu-
Tratativele pentru dezarmare R eactiunea din India a «ublinlat efi dacă cererile cu pri trezoreria statului în timpul regimu ard Babacka. a declarat că în tim
lui condus de Fulbert Youlou, care
co m p lo tează îm potriva vire la asigurarea caracterului re a fost răsturnat săptămîna trecută pul regimului tul Youlou „a exis
de la Geneva guvernului satisfăcute partidul .Uniunea de cen de la putere. In legătură cu aceas tat o violare permanentă a reguli
îl
prezentativ al alegerilor nu vor
lor financiare". Babacka a adăugat
ta. mat mulţi foşti miniştri au fost
că noul guvern va adopta o poli
— Cuvîniarea iui George Maeovescu — DELHI 20 (Agerpres). — licipare la blocuri militare, împotriva tru" ar putea boicota alegerile. Interogat! în tabăra militară „You- tică de „austeritate" economică.
La 19 august, în Parlamentul Indiei dirijării economiei tării pe făgaşul După cum a arătat el, viata luxoasă
GENEVA 20 (Agerpres). — baze in cursul primei etape a pro au început dezbaterile în legătură cu
La 20 august a avut loc şedinţa cesului de dezarmare. moţiunea de neîncredere în guvern militar. El a luat atitudine penlru pe care au dus-o foştii miniştri, în
Comitetului celor 18 state pentru de In încheierea cuvîntârii sale, G- prezentată de partidele reaetiunii in reglementarea paşnică a divergente U neltirile forţelor reacţionare în N orvegia limp ce mM de congolezi stnt şomeri
zarmare. sub preşedinţia lui Charles Maeovescu a dat citire Declaraţiei gu diene — „Swatantra'\ „Jan Sangh", lor de frontieră Intre India şl China OSLO 20 (Agerpres). — Dar adevflrata eauzfi o constituie ne st trăiesc In mizerie, a constituit
Stelle (S.U.A.), avînd pe ordinea de vernului roinîn publicată la 3 au „Hindu-Mahasabha" si partidul socia principala cauză a răscoalei oare a
zi problema ,.Măsurile de dezar gust oi ocazia încheierii acordului list Indian. După cum se ştie, aceste La 20 august tn Stortîngul (Parla mulţumirea marii burghezii faţă de dus la răsturnarea guvernului You
mare privind bazele militare străine tripartit dc la Moscova privind în Un milion de grevişti mentul) norvegian au început dezba politica guvernului oare urmăreşte lou.
şi forţele armate aflate pe aceste cetarea experienţelor cu arma nu partide se opun „politicii de neanga- îa Bombay terile In legătura cu propunerea opo lărgirea sectorului de stal.
baze sau In orice alt loc pe teri cleară în atmosferă, în spaţiul cos |are". promovată pînă în prezent de ziţiei burgheze de a vota o moţiune Liderii partidului conservator decla
torii străine*'. mic st sub apă, cerînd secretariatului guvernul Indian in frunte cu Nehru. BOMBAY 20 (Agerpres) — de neîncredere în guvern După cum ră fătls că. dacă vor veni la drma „Războiul agricol*1
Primul a luat cuvlntul reprezen conferinţei ca această Declaraţie să Reprezentanţii reaetiunii si monopo Agenţia UPI transmite că la 20 se aşteaptă în capitala Norvegiei, tării, se vor orienta spre lichida din sudul Franţei
tantul Republicii Populare Rominc, fie consemnată ca document oficial august aproape întreaga activitate din dezbaterile vor fl furtunoase, Intrucîi rea întreprinderilor de stal, înfiin
George Maeovescu, care a arătat că al conferinţei de dezarmare de la' lurilor au Îndemnat făţiş, în prima zl oraşul indian Bombay a fost paraliza conducerea blocului burghez nu as ţate tn tară tn anii postbelici, sl spre PARIS 2J (Agerpres). —
în preambulul Tratatului dc la Mos Geneva. a dezbaterilor, la răsturnarea guver tă, ca urmare a unei greve generale cunde că este hotărîtfi să facă totul revizuirea sistemului fiscal tn favoa .Războiul agricol", cum denumesc
cova se subliniază ca principal tel Apoi a luat cuvinlul reprezentan nului. declarată de oamenii muncii in spri penlru a răsturna guvernul. rea patronilor. Cercurile de dreapta ziarele şl agenţiile de presă occiden
al părţilor contractante realizarea tul Uniunii Sovietice, S. K, Ţarapkin. Reactiunea s-a străduit sfi Influen jinul grevei funcţionarilor municipali, Ca pretext pentru moţiunea de ne nu ascund, de asemenea, că Intenţio tale conflictul dintre mieii producă
cît mai grabnică a unui acord cu El a subliniat că lichidarea bazelor ţeze opinia publică Împotriva politicii •are a fosl declanşată săptămîna tre încredere în guvern serveşte catas nează să obţină o majorare simţi tori agricoli sl viticoli din 6udul Fran
privire la dezarmarea generală $i to militare străine de pe teritoriile al cută. Potrivit agenţiei Reuler, aproxi trofa care s-a produs la 5 noiembrie toare a alocaţiilor pentru pregătirile ţei şi autorităţi a retneeput. In
tală sub un strict control interna tor state si evacuarea personalului de pace sl de neangajare, promovată mativ 1.000.000 din sei 1.400.000 de 1962 Intr-o mină de stat din Spltzberg. militare. sudul Franţei organizaţiile micilor
ţional. militar străin dc pe teritoriile altor de Nehru, să obţină demisia Iul $1 6ă salariaţi din Bombay au Încetat lucrul producători vltleoll au Iniţial demon
Vorbitorul a amintit că In repe state ar micşora intr-o măsură con Împingă tara 6pre calea periculoasă a pe timp de 24 de ore. După cum re straţii şl mlllngurl de protest împo
tate rinduri delegaţia R. P. Romine siderabilă riscul unul război nuclear, alianţelor militare cu puterile oecl- levă agenţia, greviştii protestează triva polltldl autorităţilor care re
a subliniat în Comitet importanţa ar însănătoşi atmosfera internaţio împotriva „creşterii preturilor, impo Boicot instituit de Sudan împotriva fuză să asigure desfacerea surplusu
specială pe care o acordă măsuri nală $i prin aceasta ar contribui la denlale. zitelor mărite şl condiţiilor de viaţă rilor de vinuri din Franţa meridio
lor concrete de dezarmare care tre crearea unor condiţii favorabile pen In cursul dezbaterilor a luat cuvln excesiv de grele". Ca urmare a gre Portugaliei şl Africii de sud nală.
buie să fie luate încă în prima cla tru înfăptuirea dezarmării generale tul prof Hirendra Nath Mukerjl, lide vei, portul Bombay este în Întregime La 19 august, a-a anunţat că poli
pă a procesului de dezarmare gene rul fracţiunii din Camera Populară a KHARTUM 20 (Agerpres). — de mărfuri produse In aceste ţări nu ţia a arestat şapte viticultori acu-
si totale. S. IC. Ţarapkin a criticat paralizat. Majoritatea celor 1.000 de
rală si totală si că acest criteriu o Agenţia Reuter relatează că guver vor fl Importate fn Sudan. A fost, de
proiectul american privitor la pri Partidului Comunist din India, care a autobuze, precum st 7.000 de taxiuri asemenea, Interzis tranzitul comercial zîndu-1 de a fl încercat «ă blocheze
călăuzeşte şl în abordarea importan nu au circulat, magazinele au fost nul Republicii Sudan a hotârît la 19 unui din drumurile principale din re
tei probleme a măsurilor de dezar ma fază a dezarmării. In care se tre scos în evidentă „pericolul unei de închise, iar telefoanele si serviciile august să Instituie un boicot fn aer, al acestor târî prin teritoriul Suda giunea Montpelller. După cum s-a
mare cu privire la bazele militare ce sub tăcere totală problema baze plasări pronunţate spre dreapta In comunale nu au funcţionat. pe mare, precum şl comercial împo nulul. mal anunţat, blocarea circulaţiei pe
străine $i la forţele armate aliate pe lor militare străine si a personalului sinul guvernului". El a declarat că triva Portugaliei şl Africii de sud. Hotărtrea a fost adoptată fn semn şosele constituie una din formele de
Teritorii străine. militar străin de pe teritorii străine. este de datoria Iui Nehru să râmină Potrivii agenţiei, numărul arestări Avioanele şl navele aparţlnînd celor de protest împotriva politicii rasiste protest ale agricultorilor sl viticul
„Nimeni nu poate nega că bazele In cadrul şedinţei din 20 august prim-ministru, dar este necesar să se lor operate în cursul 6ăptămlnll tre două ţări nu vor putea să treacă prin duse de guvernele celor două ţări. torilor din Franţa.
militare străine reprezintă unul din au luat, de asemenea, cuvlntul re remanieze guvernul, lndepărtindu-i pe cute In rîndurile activiştilor sindicali apele teritoriale $1 spaţiul aerian al
se ridică la 850, Iar peste 2000 de
elementele esenţiale ale pericolului prezentanţii Poloniei, Canadei si Ita Republicii Sudan, firmele sudaneze IÎ.SH5BSt!8S25B52SB5ZS2£2SB5BSB5BSBSE5BSS2SB5?SZ5853SESB5BS25ZSP2525ZSSBSZ5i)‘;
războiului nuclear oare planează asu liei. miniştrii reacţionari. Prof Mukerjl funcţionari, care au participai la gre nu vot mal face comerţ cu Portu- jjj
ve, au fost concediaţi. r0
pra omenirii", a spus delegatul ro- Următoarea şedinţă a Comitetului s-a pronunţai cu holârire pentru spri galla şl Africa de sud şl nld un lei g COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" 0 E V A
mln precizind că existenta acestor color 18 va avea loc la 23 august. jinirea politicii de pace şi de nepar- ---------8
baze „înmulţeşte riscurile şl perspec rij i
Lo
tivele războiului prin accident". e x e c u l â l o c o m a n d ă :
In continuare G. Maeovescu a su Dezbaterile din senatul S.U.Â. Foştii generali hitlerlşti Heuslnger şl Speidel
bliniat că „dacă bazele militare or § — m obilă de orice f e l y lustruită sau
ganizate pe teritoriul străin si dls- WASHINGTON 20 (Agerpres). — de stat major In schimbul voturi decoraţi la Bonn
punlnd de arme atomice sînt cele Luni au continuat audierile In lor lor în favoarea ratificării Tra BONN 20 (Agerpres). — | vopsită;
mal periculoase, nu este mal pulln diferite comisii ale Senatului State tatului. Aceste „garanţii", sublinia cancelarul Adenauer, Iar lut Speidel
adevărat că şl bazele militare străi lor Unite în legătură cu Tratatul ză agenlia citată, se referă, printre Preşedintele vest-german Lubke, a de preşedintele R.F.G. LObke. ■ — reparaţii, relustruiri şi revopsiri
ne înzestrate cu armament conven pentru Interzicerea experienţelor nu altele, la continuarea unui program conferit înaltul ordin „Pentru merit" Foştii generali hllleristi Heuslnger
ţional, nenuclear reprezintă o pri cleare în atmosferă, spaţiul cosmic intens de experienţe nucleare sub generalilor Bundeswohrulul Adoif şi Speidel au deţinut funcţii înalte a de m obilă şi binale
mejdie penlru pacea şl securitatea st sub apă terane $i la menţinerea laboratoa Heusinger şi Hans Speidel. Lui tn Germania nazistă El au avut un jO Y
Internaţională, crefnd multiple posi Luind cuvinlul în Comisia senato relor nucleare care prelucrează da Hetisinger ordinul l-a fost tnmlnat de rol de seamă în pregătirea $1 dez Cererile se pot prezenta la birourile cooperafft/el
bilităţi di dezlănţuire a unor con rială pentru problemele afacerilor tele rezultate din experienţele cu lănţuirea agresiunii hltleriste. ^ din strada Aurel Vlaicu nr. 1
flicte armate". externe, generalul Curtis Lemay, şe Hrme atomice
Vorbitorul n arătat în continuare ful comandamentului forţelor aerie Singurul dintre generalii audiaţi
că existenta bazelor militare peri ne ale SU A., a declarat, după cum luni care a adoptat o poziţie ostilă Dispute între S.U .A . şi M exic
clitează în mod grav însăşi securi transmite agenlia Associated Press ratificării Tratatului, arată agenţia
tatea statelor pe al căror teritoriu că sprijină ratificarea Tratatului dc UPI. a fost generalul Thomas Po privind apele fluviului Colorado O . C. L. P R O D U S E IN D U S T R IA L E •:
sînt situate, Iar din punct de vede wer. şeful comandamentului strate
către senat. Totodată, generalul Ear-
re politic ele constituie o sursă le Wheeler, şeful comandamentului gic aerian. C1UDAD DEMEXICO 20 (Agerpres). fluviului penlru anumite operaţiuni
permanentă de înrăutăţire a situa In acelaşi timp, după cum tran Ziarul britanic „Times"" a publi IN T E R R A IO N A L A D E V A
armatei, amiralul Davtd Mcdonald. chimice ceea ce face oa mai depar
ţiei Internationale, de alimentare a smite agenlia Associated Press, la cat un reportaj din Mexic In oare te. pe teritoriul mexican, aceste ape V-
războiului rece. şeful operaţiunilor navale $1 gene Nev./ York a fost înfiinţată o orga se relerâ printre altele la sentimen sfi dăuneze culturilor agricole me
G. Maeovescu a Înfăţişat apoi per ralul Davld Shoup. şeful comanda tele de nemulţumire manifestate de A N U N Ţ Ă
mentului trupelor dc Infanterie ma nizaţie denumită „Comitetul naţio xicane. „Apele Infectate din Arizona
spectivele care s-ai deschide prin nal împotriva Tratatului de la Mos populaţia mexicană a regiunilor de
rină, adaugă agenţia UPI, „au sub — scrie „Times" — provoacă pier
lichidarea acestor baze încă în pri cova". format din sase redactori ai frontieră cu S.U.A. lată de abuzu deri recoltelor de cereale şl de al- câ in vederea unei bune aprovizionări :•
ma etapă a procesului dezarmare? scris la poziţia adoptată de Lemay". săptămânalului reacţionar „The Na rile săvirşile de auloritălile ameri (alfa din Mexic".
In acelaşi timp el au încercat să jus
s-ar crea o atmosferă de destinde tional Review". cane în ce priveşte folosirea apelor Protestelor formulate de fermierii
re în relaţiile internaţionale, s-ar tifice rezervele lor faţă de Tra In ciuda afirmării unor poziţii ne- fluviului Colorado. Intre Statele mexicani, marii proprietari americani cu uniforme şcolare, primeşte comenzi £
croi calea pentru desăvîrşlrea com tat invoclnd superioritatea Uniu Unite $i Mexic esle in vigoare un le-au răspuns „cu cinism" — după
plexului de măsuri necesare lichi nii Sovietice în domeniul bom g?.livre. după terminarea audierilor acord prevăzînd că populaţia din cum subliniază „Times" — că In speciale pentru elevii care prezintă mă- :•
de luni din comisiile senatoriale, pre
dării primejdiei unul război nuclear, belor nuoleore cu mare putere de şedintele Comisiei senatoriale pen regiunile de frontieră ale ambelor acordul cu privire la folosirea de
s-ar înlătura unul din principalele distrugere". ţări poate beneficia de apele rlului suri excepţionale. £
tru problemele afacerilor exlerne, către ambele ţâri a apelor Colora-
obstacole în calea trecerii spre în El au insistat insă Sn discursurile William Fulbright, a declarat cu : respectiv şl trebuie să se ablină do dowlui „nu se vorbeşte desprz cali
făptuirea de noi măsuri de dezar lor să fie transpus in practică „pro ..în prezent se poale conta în senat la infectarea acestor ape, foarte ne tatea acestor npe". . Ministrul de ex Comenzile se pot depune zilnic la magazinele >
mare. gramul activ de dezvoltare", care pe o majoritate covîrsiloare care cesare mai ales In regiunile de de terne al Mexicului a arătat însă,
Reprezentantul romin a arătat apoi sert din Mexic. S-a dovedit insfi. „CONFECŢIA*4 din localităţile: Deva, Slmeria £
face parte din „garanţiile" cerute de se pronunţă în favoarea ratificării scrie ziarul, că In acord se speci
netemeinicia argumentelor celor ca notează ziarul „Times", că marii fică textual efl apele fluviului tre şi Cuglr. ;j
re se împotrivesc eliminării acestor I generalii Comitetului mixt al şefilor Tratatului de la Moscova". proprietari funciari din stalul Arizo- buie să fie utilizabile pentru lucră
na. în S.U.A, se servesc de apele rile agricole. ". V » • • V .-.-.-.V .V .V .-.V .V .V .V .V .V ...-.V .-.V 1-.,.,.V .ţ
I
Criza regim ului sud-vietnam ez se agravează
ÎNTREPRINDEREA pentru recuperarea, i
tjvBş ■ I K ■. v? ■ y■ ■ ■ M s w Atacuri dezlănţuite de forjele patriotice RtCONOlŢIONAREA Şl VALORIFICAREA i
SAJGON 20 (Agerpres). — agcntîa Reuter, a coincis cu ziua ani l
Potrivit relatărilor agenţiilor de versării a 18 ani de la dezlănţuirea f
presă occidentale în ultimele zile in războiului de eliberare împotriva co AMBALAJELOR DEVA %
Vietnamul de sud arc loc o Intensi lon! Oştilor francezi. i
ficare a luptei forţelor patriotice îm Tnlr-un comunicat ai Agenţiei VI- m
potriva trupelor dîeinisle. La 10 au etnamezp dp Informaţii se arată că A N U N Ţ A i
gust, forţele patriotice au atacai din fl
în primele şapte luni ale acestui an m
nou două puncte întărite ale trupe
r Y * S î S jl lor diemiste din nordul ţârii. In au fost doborite sau avariate 1(4 vacante urm ătoarele posturi la s
Kte r u V f i
timpul ciocnirilor, sase soldaţi dle- ovloane militare americane care de- birourile centrale din Deva:
mlştl au fosl ucişi, Iar al(i 14 au s«Mves< trupele guvernului de la I
g — un post şef serviciu plan cu studii
fojf rănltl. Acesf atac, subliniază Salgon.
k
Puternice acţiuni antiriiemiste ale budiştilor \ I.S.E.P., juridice, economice sau matematice; \
W
ti
| — un post revizor de gestiuni.
SA1GON 20 (Agerpres). — secuţiilor la care sînt supuşi budiş-
Agenţia UPI relatează că la 20 au tii. S-au înregistrat ciocniri între de
gust autorităţile diemiste au insti monstranţi $i armată care a deschis Ocuparea acestor posfun se va tace prin concurs. |
<■
3
• I tuit „legea marţială" în oraşul Da focul. Şase demonstranţi au fosl ră 8 Candidaţii trebuie sa aibă la bază studii medii şi J
Nang. niţi.
Criza care a luat naştere In Viet La Hue. studenţii de Ia universi 6 de specialitate, \
| Y ?>!’.• ’• *
namul de sud tn urma conflictului
m m i dintre populaţia budistă şi aulorilă- vor boicota cursurile ln semn de Cererile se vor înainta la I.R.V.A. Deva, strada Tralan 'J
tatea din acest oraş au anunţat că
tlle diemiste continuă să se agrave protest împotriva demiterii rectoru 3) Vuia r 20, 2
ze Potrivit unor informaţii trans lui acuzat de autoritătl de a fl sim Dosarele pentru concurs se vor prezenta cel tîrziu la data «
mise de agenţia Associated Press. patizat cu budistll. Situaţia se men i de 5 septembrie 1963. 5
Ln localitatea Da Nang a avut loc ţine încordată şl la Satgon, unde Concursul se va ţine pe data de 10 septembrie a.c. *
Demonstraţie a studenţii or din Karaci (capitala Pakista nului) impui riva amestecului im o demonstraţie la care au participai după cum anuntfi agenţie Associated
perialiştilor americani în aface rile interne ale ţării. aproximativ 10.000 de persoane ex- Press, au loo zilnic manifestaţii de I Informaţii suplimentare se lu» ia telefon 16 34 Deva. 2
i
IN FOTO : Pe pancarte sc rie : „Yankei, căraţi-vă acasă T. prlmlndu-şi protestul împotriva per protest ale populaţiei budiste. «(lu u iiu in iiiiitiitim u tin iitiT m tiu n itim ttiiiK im r .n n u t i *
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, telefon 15 86, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătit* ln numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr, 283.326 din 8 noiembrie 1949. - Tiparul. întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva.