Page 73 - 1963-08
P. 73
Trăiască 23 August, ziua eliberării Romfniei de sub jugul fascist,
cea mai mare sărbătoare naţională a popo ului nostru!
PROLETARI DIN TOATB TARILE. IJN1ŢI-VA I
AUGUST festiv
ffgfr <®|& S p e cta co l
Oamenii inunrii din patria noaslră tinţă ni dimensiunile concrete ale eliberării ţării de sub jugul fascist
sărbătoresc anul aresta la 23 August furnalului de 1000 mc., ale noilor se oglindeşte cu deosebită forţă in
cea dc-a XlX-a aniversare a elibc- cuploare de citc 400 tonc/şarjă, ale aceea că planul producţiei globale I e r i a ( M i i to c lo G r a d i n a d e
tării kominici do sub jugul fascist. noilor linii de laminoare, ale noii Industriale pe primul semestru al
v a r ă d i n o r a ţ u l D e v a s p e c t a c o
Insurecţia armată din august 1014, fabrici dc aglomerare a minereuri anului 1963 a fost indcpllnit în pro
organizată şi condusă de partidul lor dc la Hunedoara Şi noii prepa porţie dc 102,2 la sută reallzindu-se lu l fe s ti v p r e z e n t a t d e f o r m a ţ i
comunist, este incununarca luptei raţii de cărbune de la Coroeşti pre o producţie cu >1,5 la suta mal mare ile a r tist ic e d e a v ia to ri d i n r e
dusă ani dc a rindul dc clasa mun cum şi ale celorlalte obiective dato dccit în perioada corespunzătoare a g i u n e a H u n e d o a r a , f r u n t a ş e la
citoare diu ţara noastră împotriva In folosinţă in ultimul timp sau anului trecut. Cit dc mult a crescut
c e l d e - a l V I 1 -lea c o n c u r s .
exploatării şi asupririi capitaliştilor aflate în construcţie I puterea economică a patriei se vede
L a s u s ţ i n e r e a s p e c t a c o l u l u i
şi moşierilor, împotriva fascizării Ce era ţara noastră înainte de şl din faptul că in 1962 producţia
ţârii şl a războiului anlisoviclic, 23 August 1944 ? O ţară in care mi industrială globală a fost dc 0.8 ori f i - o u d a t c o n t r i b u ţ i a c o r u l fi
pentru l:bcrtdto şi independenţă na nerii, după munca Istovitoare din ma! mare faţă de 1938. o r c h e s t r a s in d ic a t u lu i C o m b i n a
ţionala. adine cran închişi în carcere, o (ară Transformări uriaşe s-au produs t u lu i s i d e r u r g i c d i n H u n e d o a r a ,
In condiţiile favorabile create de în care ccl mai mare centru carbo in satele patriei. Urmind îndemnul e c h i p a d e d a n s u r i a c ă m i n u l u i
Ofensiva sovietică, partidul a unit nifer era sortit să rămînâ veşnic o partidului, ţărănimea şl-a organizat
forţele patriotice antifasciste care la „Vale a Plîngcrii", în care bogatele munca şl viaţa Intr-un mod nou, pc c u l t u r a l d i n S i n g ă t i n . r a i o n u l
23 august 19M au declanşai insu resurse naturale erau sortite să ră- baza proprietăţii obşteşti asupra mij S e h e f , t a r a f u l c l u b u l u i J .C . S .H .,
recţia armată şi au răsturnat dicta mină nevaloriticate, in care mai bine loacelor dc producţie, munceşte cu e c h i p e l e d e d a n s u r i a le C o o p e
tura anlonesciauă însufleţită de de trei sferturi din populaţie era entuziasm în gospodăriile colective r a t i v e i m c f t e f u g ă r e f l i „ R e t e z a
cauza dreaptă a războiului antihitle sortită să umhlc in zdrenţe şl opinci, pentru a obţine recolte mal bogate, t u l“ fi c ă m i n u l u i c u l t u r a l d i n / An
rist, Armata Romină, la chemarea desculţă şl flămîndă. Numai minţile pentru a-şi făuri un trai mai îmbel
partidului, a întors armele împotriva cele mai îndrăzneţe şl mal clarvă şugat şl a contribui mal din plin la P ă u c i n e f t i , r a io n u l H a ţ e g , o r i : M r
Germanici hitleris'e, şi a luptai cu zătoare puteau să-şi Imagineze cu înflorirea patriei. In această- direc c h e s t r a d c m u z i c ă u f o a r ă a c l u
hotârirc şi eroism, col la col ni două decenii în urmă uriaşele pre ţie, ea se bucură de sprijinul nepre b u l u i d i n 7 e lin e , fo r m a ţ i a d e
Armata Soviclicâ. pină la victoria faceri care aveau să sc înfăptuiască cupeţit al statului. In primii trei ani d a n s u r i a C S . H . f i t a r a f u l C a i m m
finală asupra fascismului german. inlr-un timp Istoric atit dc scurt ! ai şcsonalului agricultura a primii sei r a i o n a l e d e c u lt u r ă d i n r & M
23 August a devenit cea mal marc Ca urmare a realizărilor obţinute 33.000 tractoare, 40000 pluguri de
sărbătoare naţională a poporului sub conducerea înţeleaptă a parti tractor, 17.200 combine pentru pă- O r ă ft ie .
romin. dului pc tărimul Industrializării so loasc şl numeroase alte maşini agri S p e c t a c o l u l s -a b u c u r a t d c
Insurecţia armată din august 1944 cialiste şl în transformarea socialistă cole. Partidul şf guvernul acordă o s u c ce s .
a marcat începutul revoluţiei popu a agriculturii, în Republica Populară grijă deosebită dezvoltării zooteh
lare. care a schimbat din temelii în Romină socialismul a învins defini niei, ridicării creşterii animalelor Ia
făţişarea palrlel, a deschis poporu tiv la oraşe şt sate, nivelul unei ramuri de bază a agri
lui calea spro virlorla asupra clase Prin înfăptuirea consecventă a po culturii socialiste.
lor exploatatoare, spre făurirea vi liticii partidului dc Industrializai
Toate cile s-au făcut şi se fac In
itorului luminos, socialist. socialistă c ţârii, a preocupării pen patria noaslră sini Indrcplale către în întimpinarea marii sărbători
Cu fiecare an ce trece, poporul tru valorificarea cit mal deplină a
un sinqur ţel suprem : ridicarea con
nostru se distanţează toi mai mult resurselor naturale, întreaga econo tinuă a nivelului dc trai material
dc trecutul de asuprire şi mizerie ; mie naţională se dezvoltă armonios,
şl cultural al oamenilor muncit dc
cu flecare an ce trece, facem noi pe o linie continuu ascendentă. Rea la oraşe şi 9ale.
paşi spro ţelul câlre care ne con lizarea in primit trei ani ai şesena- Minunatele realizări obţinute in Darul Remorcînd trenuri Numai produse de calitatea /
duce partidul, spre făurirea bunăstă lului a unul plm mediu anual de
dezvoltarea economica a patriei. în construcţii iior
rii şi fericirii celor ce muncesc. creştere a producţiei industriale de construirea sorlalismului însufleţesc cu suoratonai Anul trecut, Icxlitişlii intră in procesul dc pro sulă faţă dc prevederile
Economia, cultura, întreaga viaţă 15,R la sulă, faţă de 13 la sută cit poporul nostru ta luptă şi mal avîn- de maşini de In fabrica ,,Sebeşul" ducţie, înfiinţarea cursu
se dezvoltă cu un avînt fără pre a fost prevăzut In Directivele celui tată. II unesc şl mai strîns în jurul Ş i in a cest un Un obiectiv important al întrecerii însuiîcţilc ce o din Schoş an pornit va rilor dc ridicare o cali planului.
cedent, patria înfloreşte necontenit. de-a! lll-lea Congres al P.M.R., cons partidului — călăuză slqurâ si con c o n s t ru c t o r ii d c m a - desfăşoară merani cli şi fothişlii depouritor C.I: R. Si* loroasa iniţiativă: ,, Nu ficării la secţiile Colton Morilă 6u fie eviden
Pe locuri care cu un an sau doi in tituie o dovadă dintre cele mal grăi ducător încercat pe drumul desăvîr- f i n i d c la U . M incria şi Teiuş, îl constituie reducerea consumului mai produse dc calita şi încheiat, aplicarea u- ţiat faptul că de la tn-
urmă nu era nimic sc ridică noi toare ale realismului acestor preve cepului anului şi pină
şlrll construcţiei socialiste. C u g i r o b ţin r e z u l specific de combustibil convenţional. Atest lucru ei tea r .
unităţi de producţie şl noi aşeză deri, ,i entuziasmului cu care po tate tot m a i b a n e nul marc număr dc ino acum IB muncilor! din
Munca plină de elan a poporului il realizează, nu numai prin menţ nerea unui bilanţ
minte social culturale; obiective porul nostru dă viaţă sarcinilor în- p c f r o n t u l p r o d u c Sub- directa îndru vaţii. Ca urmare, produc fabrică au reuşii 6ă rea
noslru pentru înfăptuirea măreţului
care cu un an sau doi în urmă abia sufleţitoare, măreţelor oblodive fi program al desăvîrşlrll construcţiei ţiei P in ă a c u m ei termic complet, ci şi prin îmbunătăţirea gradului dc mare â organizaţiei de ţia do calitatea I « fost lizeze numai produse de
se plămădeau In mintea proiectan xate dc partid Avîntul nestăvilit cu au liv ra t p e s te utilizare a locomotivelor, creşterea tonajului brut pc parlirl. au fost luate calitatea I. Prlnlre aceş
socialiste se împleteşte strîns cu sporită în primele 7
ţilor. se conturează astăzi tn beton care oamenii muncii luptă pentru lupta neobosită pentru apărarea şl p l a n 7 .4 2 0 m n f i n i lron, folosirea din plin a puterii de rcinorcare. Procc- din timp o serie de mă- luni ale anului tn curs tia se numără Mihal Trîp-
şl tîer, înălţindu-se către cer. Şi înfăptuirea hotăririlor celui de-al d c cu su t „ I l e a n a ' $n. N far ia Ştefani, Mar ia
consolidarea păcii. Poporul noslru, dind astfel, colectivele color două deponri au remor suri tehnice şi organiza- Ia ciorapi rclon şi trico*
dacă cineva puno la îndoială cit de III-Tea Congres al partidului, cu fi a u rea liz a t î n Vintilă, Nicolae Moga.
ca şl popoarele din celelalte ţări so cat de la începutul anului 3.292 trenuri tu suprato-
cit această afirmaţie, să Iacă cunoş care cinstesc măreaţa aniversare a s e m n a t e e c o n o m i i lorice ca recepţia cali tajc bumbac cu 0,01 la Elisabeta Mlhăltan şt
cialiste are nevoie de pace pcnlru naj, ceea ce a permis sâ se înregis treze o economie
a se consacra in linişte măreţei cau la p r e f u l d e cost. tativă a materialelor ce sută şi respectiv 1.7 la alţii,
de 4.520 tone co mbustibit convenţional.
ze a socialismului. Politica externă P ri n r e d u c e r e a
a Republicii Populare Rontlne, po- c h e l t u i e l i l o r d c m a E. CRETU. V. STREMŢAN
Iltirâ activă de pace $1 colaborare n o p e r ă s> r e g i e , corespondenţi
Internaţională se bucură de aprobare fo lo s ir e a c u c h i b O iniţiativă mereu actuală
şl sprijin deplin din partea Intrequ- z u in ţă a m a t e r i a Furnaliştdi continuă şiriuH
îut popor. Oamenii muncii dtn pa su cceseb r
le lo r fi S D V . - u r i
tria noastră au primii cu un senti lo r. c o l e c t i v u l d c „Nici un vagonef de minereu
\\
* ment de vie satisfacţie întocmirea m u n c ă al V . M dobindite in primul se bilul şi temperatura aeru
însufleţiţi de
succesele
lui insuflat, a fost
întă
şl parafarea Tratatului cu privire la
\\ tnterzlrerea experienţelor m arma C u g i r a în re g is tr a t mestru al anului, colecti rită disciplina în muncă, rebutat"
nucleară tn atmosferă, tn spaţiul în 7 lu n i e c o n o m i i vele de muncitori, ingineri Drept urmare, în primele
cosmic şl sub apă. tratai la care a şi tehnicieni de la sediile două decade ale lunii au C u m a i b i n e d e d o i u n i iu u r
d e 2 7 5 0 . 0 0 0 Ici. fie îm b u n ă t ă ţ ii i l u m in a t u l, ia r a l t
aderat şl guvernul Republicii Popu I-a şi a lf-a furnale gust. Jurnaliştii de Ia sec m ă o b r i g a d ă d c m i n e r i d e lu E M c i n e v a , să sc e x e c u t e a l e g e r e a fi
C e l e m a i h u n e r e
lare Romtne. ale Combinatului siderur ţia I-a au produs pesle T c l i n e , c o n d u s ă d c l o n n Al. P u
Zi ’3Mjr»îr?a z u lta te au fost o b p e t ra s e u l c u p e i. A f a s e f a c e c ă
\ Strîns unit tn jurul partidului, po gic din Hunedoara, au luai plan 1.103 tone dc fonlâ, p a , u p o r n i t i n i ţ i a t i v a : „ N i c i u n azi s c r e p e r u l n u m a i t îr ă ft e steril .1
\ porul nostru păşeşte ferm înainte pc ţin u te d e sec(H le noi măsuri de sporire a iar cei dc la secţia II-a v a g o n c t tic m i n e r e u r c b u t a l " . E u d i n v a tră , ia r a t u n c i c i a d a p a r e 5
fh.-. drumul luminos deschis de 23 Au m e c a n i c ă d e serie, producţiei de fontă. S-a 316 tone de fonlă, procen a f ă c u i r e p e d e î n c o n j u r u l r e g i u n i i , v r e u n b u l g ă r e , e l s e o p r c f l e p i n ă iă 3
gust 1944. neprerupeţind nici un t î m p l â r i e fi fo r fă. tul de declasate fiind re d e v e n i n d u n o b i e c t i v d c b a z ă al c c sc î n d e p ă r t e a z ă f i ap o i, ifi c o n • i
•i
efort fn lupta pentru desăvirşirea acordat astfel mai multă î n t r e c e r i i so cia liste a m i n e r i l o r . N u tin u ă cursa . d
CORNELIA ALBU atenţie respectării reţete dus cu mult sub £ifra ad îi
construirii socialismului fn patria m ă r u l b r i g ă z il o r c a r e s-att a n g a
A c u m b r i g a d a lu i I v a n G h c o r - •a
noastră, pentru triumful cauzei pârli. corespondentă lor dc dozare, a crescut de misă ja t s-o a p l i c e a c r e s c u t r e p e d e , la g h e se n u m ă r ă p r i n t r e e v i d e n ţ i a
f i e c a r e e x p l o a t a r e . R e z u lt a t u l a t e l e în t r e c e r i i socialiste p e e x p l o a
e x is ta t lu n i 5|
fo st c ă c u f i e c a r e l u n ă c e t r e «I
tare. I fi p ă s t re a z ă a cest titlu în că
c e a . p c g r a f i c e l e s e c t o a r e l o r. - se d i u l u n a a p r i l i e . A u
în sc r ia u tot m a i p a t i n e r e b u t u r i,
î n t r e g i cind. n - a r c b u t a l tiici un
c r e ş t e a c o n ţ in u t u l d e m e t a l in m i • •
v a g o n c t cu m i n e r e u ( d c fa î n c e M
n e r e u r i . ia r p r o c e n t u l d c c c n u f ă
p u t u l a n u l u i fi p i n ă a c u m n r e d o a r
d i n căi b u n i d e v e n e a d i n c e în c e 5Î
14 v n g o n c t c rcb iita tc).
m a i m ic. L a 7 c lin e, c u m tic a ltfe l A s e m e n e a e i p r o c e d e a z ă m u lt e 2$
r e bră liftrtă d e in iţia tiv a b r i g ă z il e . i m - alte b rig ă z i. N o u l — r o d al g in - y
fost
a
fi
fi re s c ,
to a te
Ş i
tlirii c o l e c t i v e —
î n t il n c jt i
îl
f U R p e n t r u a f i la in u l f i m e , o a m e n i i tot p a tu l. A d e s e o r i p o (i v e d e a la
in n
nu în c e p u t să v î n â c u fe l fi fe l
a b a t a j e un g r u p tic m i n e r i c e r c e 1
d e p r o p u n e r i cu p r i v i r e lu f e lu l iu
tin d c u n tcn (io f e l u l iu c a r e sc
c a i c t r e b u i a e x e c u t a t ă p u f c a r c u ,
e x e c u t ă p u f c a - c u fi s e l e c ţ i o n a r e a M
«a?srp n *? a l e g e r e a s t e r ilu lu i, i l u m i n a r e a m i n e r e u l u i , d in ii î n d r u m ă r i . E s t e 2
f a in tl A f a s c f a c e c ă n u m a i iu
o e c h i p ă d e c o n t r o l o h f t c s c a l c a 99
c it c v n l u n i p r o c e n t ui d e s te r il in
lităţii, foi m u tă tlin o r ta c i tic m u n
• 4 1*3 V m i n e r e u l liv ra t f u r n a l i f t i l o r a s c ă c ă d e la s e c t o r u l r e s p e c t i v . A t u n c i i
r . f ţjf H ţ) Ş ffk L ţin u t u l d e m e t a l a c re s cu t. iar D e a- t i n d sc o b s e r v ă steril, m a finile. se w
p r o c e n t e ,
c o n
cu
c it e v a
zut
o p r e s c p i n ă c e sc în lă t u r ă . I l u m i n a - ^
t u n ci, în f i e c a r e n u , in f i e c a r e s e
fii m e s t r u , l a a cest i n d ic a t o r al p l a tu l in c a r i e r ă e s t e m u l t m a i p a t e r -
tv , , T <AJ
î n c a r c ă s e p a r a t M
nic.
E x c a v a t o a r e l e
n u l u i — ca lita t e a — ,<z*
î n r e g i s
s te r ilu l f i m i n e r e u l . P u f c a r c n s elcc -
i § S i m
tre a z ă u n n o u salt s p r e m a i b in e,
s e m n tăi in ifia tiv a e s t e m e r e u a c tîv ă s c a p l i c ă p e s t e to t. in cl u s iv la -«
D e a c r e a , f a p t u l că n u
ii mi tu a lă fi că m i n e r i i s e s t r ă d u i e s c m ă r u l b r i g ă z i l o r c a r e l u n i d c - a rin -
s u p r a f a ţ ă
di
m u lt s u c
e u
s-n
tot
a p l i c e
m a i
d u l n u tlau n ici u n v a g o n c t c u reb u t ia
ces. s p n r c f t c , n n m i r ă p c n i m e n i ( a c u m $
n ' m m I n l u n i l e c a r e s - a u scu rs d i n n u m ă r u l lo r e s t e d c a p r o x i m a t i v 99
$ n f f is T im acest n u tic m u lt in a b a t a j u t lu i 3 o r i m a i m a r e d c c it In î n c e p u t u l ♦
a b a t a j e l e
a n
m i n e i
in
7 c -
liu c s-o u p r o d u s m u l t e s c h im b ă r i...
a n u l u i ) . C ă î n c ă G b r i g ă z i in a f a r ă
P iu a
tic c c a a Ini I v a n . c e l e n le lu i C o n
G h e n r g h e I v a n , v a tr a s e f ă c e a tlin sta n tin U ir ib n i, C u ş m a C n l c c a . "t
o* d i n f r o n t, o d a t ă cu m i n e r e u l , fi l o a n Bătnn{. f i U a s ile P o p a II sint %)
s t e S K fl steril. C u p a s c r c .p c r u lm tin i a s t fe l A d a l b c r t D o m o ro f . fu l in 7 o m o a ie , ««
o c a n t it a t e d e p ia tră .
aricit
D e c i.
ii s-a r fi s tr ă d u it m i n e r i i să p u f t e tle c l a ra tc e v it lc n li a t e in î n t r e c e r e ş
•«
în f i e c a r e l u n ă i n c c p i n d tlin a p r i
a l e a g ă
s e l e c t iv ,
s te r ilu l
să-l
in
lie, este c e v a fire s c. F i r e s c e ste şi
f r o n t , in v n g o n c t c tot o p ă r e a A -
d e c i fi fa p t u l c ă d c la î n c e p u t u l iS
R S Ş f f l i [ | ™ cea sta. f a n ă c i a d . î n l r - u n a tlin z i a n u l u i f i p i n ă in p r e z e n t c o n ţ i n u
% FIER BETON PENTRU le, b r i g a d a s-a în tr u n it să d i s c u tu l d e m e t a l p l a n i f i c a t în m i n e
t e serio s p r o b l e m a ca lită(ii. U n u l
»vv. fa £6 339.838 d i u m i n e r i , N i c o l a e C a i lo r , a p r o r e u l liv ra t f u r n a l i f t i l o r tic la H u 1
p e s t e 3 la
' ■ m 30.000APARTAHCJITC c o n f e c ţ i o n a t ă d i n steril, c i d i n m i s u t ă ... GH COMŞUTA HI
n e d o a r a o c r e s c u t c u
p u s a t u n c i ca v a tr a să n u m a i f i e
U n a ltu l, a m a i p r o p u s să
n e r e u .
2_ V*<5 LiVcî c^Vdl oaVJ n