Page 74 - 1963-08

Nr. 2691
1 DRUMDl SOCIALlSMUim

C r o n ic ă d® şam tier T I N E R I I C R E A T O R I

C ÎN T Â V I A Ţ A N O U Ă

S-a terminat n zi dc muncă. Din ră a alfabetului. A — reprezvo •> cite-
i m a g i n e a a d e v e n i i f a m i l i a r ă
uzinele, întreprinderile $i inUiluţulc va blocuri... Alfabetul se completa
D e la un cuinii Iu celă la lt al r e ­
regiunii nonsirc sc îndreaptă spic ca­ apoi cu flecare 7.i Şi asîfel s-a ajuns
g iu n ii. c u l m d e p a st e la t e iile n o ih n
să mii şi mii de oameni ai muncii, Li la O M (oraşul muncitoresc). C S li .
h l n c u ii d e I o n i in ie in cin tă o c h iu l
sint slăpîniţi de un sentiment de sa­ 1CS 11., I) CC. ,fii zi na Yncv'chiinică).
c e l vilii />i e lc n (u > i. Şt j u s t e lot, o r i ­
tisfacţie pentru munca rodnica depu­ O.S.M. 2 (noua oţclăiie Martin) Lti
u n d e în to rci fn ivit c u . l a n d u l u i dv
să, de mîndrie mîndria omului liber, Hunedoara se lăurcşfc nu doar un al­
un roşu a j n in s ut no ilo i c u m ! i t u ­
crescut şi educat de parlid, stapîn pe fabet nou ci o cmniiâ humea . Fo­
lii ivi/ii c / n i u i l c d e d a n l u J ă r m , h c -
soarta sa losind iuti ea,ca işaină de litei? hu-
Iclui v m h a c i t i j / n e f i l m u l trejn - ncdorcnii scriu două cnvinî^ cuc vor
d n n l ul m u n c ii M u r a i a l el e, cu La unele ferestre lumina stăruie
b rr/ir i n h m e . rid in i uni n i v e le d e pînă tir/iu. Aici. aceiaşi oameni care răminc ucşl'~rse în istoria patinei noas­
c o n f o rt fi e l e g a n t a P este (ut. a c o ­ cu cîtcva orc inamic munceau la fur­ tre t ,,11unedoara sor ialt-la"
lo u n d e roşul citi untr. d o r sh a i u ­ nale, in oţclăm sau în mine. stau Un alt sector tîoi.it de cratorii re­
r e ş t e in b ă la ia suin elin . u n d e <(- acum şi meditează ndînr, cu timplcle giunii cslc Valon Jiului Cu o evo­
jun a l ele d e su d m ă im jnnn şt'ă j d - în palme. In vcrsui i. scluţc, rcpmUa- cau: a lipitelor eroice ,de minerilor
b r tlfi sch llci. m i n i m i i ic h in ib n în- jc ori Udelor literar ei rînla viaţa penhu libertate şi piinr, noc'ul Ion
ju {i f u r c a vecdnlni aşezăm h u n r d n - nouă a regiunii mias're. avînlul o câ­ Ciodci incinlu'ii al cricului literar
r c n c . f ă u r i n d d in u lei. sticlă, c u t ă - tor al oamenilor muncii must no mn ,.Mi ne rul “ dm l’et coor.i, sene in
im ită Şi h r f o n f r u m o s u l cultdiuit. ai socialismului ..Rondelul caroalelor".
ca rn et e rist ic s n c ic tă ţn n o u s tic so ­ Unul dintre aceşti riealmi este şi Vm iu1 Im / ifin c it g m fl roşii
cialiste. poetul muncilor 'liaian l'ilimon mnn-
Pe u n tlc-u ‘29 a <ur\ s i n g e
luai al cercului literar ..Ion SI.iviri'’
H U N E D O A R A . O ra ş u l c e l o r
din Deva In versuri ca.Mc şi emo­ Ana Soit dedică o pnene 'deţii nei
d o u ă tlnra^e*. S - u u in tih u l aici
ţionante el îşi arată ivruimşhnţa 1 ivi- do azi a muierilor :
d o u ă lu m i. I n t r - u n u se i'ăd I m ­
Inolc faţă de partidul clasei munci-
n u r i c r e n e l a t e , r id ic a i c p r i n s u ­
luare, conducătorul spre ferim e al I .m m it-a lantjui. n ă lu c ă albit, a h o i l c o .
do area. m i ilo r d e io b a g i iar în
poporului : E r i n !uri d r t iid c c thn g t t l c n d r - a la rg .
c ea la ltă , la m i c ă d ista n ţă . c o n s ­
A im it. n i m ic nu m a i in h tn c c â
tru cţii m o d e m e fă u r i t e in z ilele
P e n t r u im n ipttrra j i u t c n l n r d e p l i n e M 'm d .iti d e m i n e r tlesfa şn ra ta ca nzi
n o a s tr e d e a d e v ă r a ţ i i slăjiîni ai
A investit jiai titlul iiicictU u r iu n u n a . s tea g
H u n e d o a i e i A u fă cu t c o n s t ru c t o r ii
M i- a - n c i t ti i ti (ai j i u » insul şi
..C e tă ţii d e fo c " cu u lui ar] d e v e ­ bxcmplclc citate nu constituie dccît
t in e r e ţ e a (ăi ii
c h e a a ş e z a r e m e d i e v a l ă ul c r e m u l o mică parte dm imunul de lucrări
S n le tojirsc iu s u jlrt şi să Ir d a u
un o ra ş n o u. p e c a r e h u n e d o r e n i i ale tinerilor creatori dm regiunea imas-
c. in im ii
îl n u m e s c s im b o l ic O M . , lite re r e iriî caic slaver,c sa,iţa muia O pa:;e
fioartă s e m n i f i c a ţ i i r c v e l a l u m r : O maic parte dintre creaţiile mem- dintre acestea se referă şi la salul
O .M . —• o r a ş u l m u n c i t o r e s c , o ra şu l hrilor cereuiilur 11 te fi»re sloi dedu a- mm, .socialist, care cunoaşte o înflo-
c e se în a ltă in f i e c a r e zi si c â r m a le cetăţii de foc — Hunedoara, ’l ină- rirc continua. Mai ! rec veni s 11a ba t c
n u m a i în u n u ! 1 9 6 3 c o n strn eto t ii rul poet Victor N-iţă, membru al fer- arcasla idee din folclorul roriteiTipo-
Ş a n tieru lu i v r. 4 al I .C .S //, i-an Blocuri svello. spaţioase şi luminoase au apărut pe Icrcmiri virane cuini lilcrai1 ..Flacăr;i“, compară Hu­ rnn lată re ne spune crraioml Ro-
dăruit. în că 2>2 a jun t a m r n / c noi sau in Iovul caselor vechi. nedoara — în poezia intitulată ..Mai mulus llunra, din (Jrăşlie. despre eroii
P E T R O Ş A N I A i c i s-a nă scut ÎN I Ol OCR AFIE: Vedere diu oraşul Deva. Fapta din gospodăria aproape de .soare'* — cu un \*uict pic- de azi ai satului nou ;
ceI m m ti m ir c a r t i e r d e p c m a l u ­ Tolo : YIRGIL O NOU) luni: de mare, cu heamăiul coniiinui m i?
rile but r in u l ni. J i u . C o n s t r u c to r ii / inişlitn apa a Tirnavci, care bovine, 417 porcine, 1.228 ovine, al acesteia. Şi poetul se simte mai pu­ / lu d e a caiC-nE: p l a t e
au rid ica t, d in a n u l 19.1$ şi jn n ă ** sc scurge pe la marginea sa­ 3 grajduri. 2 maternităţi pentru ternic. mai plin dc vigoare în mijlo­ l.nCră la guSjm ihlriC
a rm ii (>c<tc I .MO a p a r t a m e n t e . lului. cslc martora multor îniîm- scroafe, ctc., ctc. cul clocotului creator al Imncdnrcni- Eli I nit Inrn l l>e Ognal c
v iu (ă u n u i n o u a l fa b e t, scris cu li ­ b lo c u r i tir lut iu n j e th n c m tiert'lc l ) e c i a d s o a r e le r n s m r ...
P r i n t r e m a ş i n ile c a r e tians p o rtă plări petrecute în satul Cistci. lor.
t e r e tnari d c c ă r ă m id ă , m o rt a r şi A u c r l î M u n i t . P i n g r e s n l , K m l M a r x . X oale bunurile gospodăriei, D a r şi cu. h ă th (u d r a g ă .
c ă ră m iz i, m o rt a r , f i e r b e to n n u mat In anul 19-19. era în sat un cio­
beto n . A - u r i l e , l i - m i l e . C - u r i l e cu e d i f i c i u l p o ş ! n şi s ilu et e le sv cltc J viaţa nouă a oamenilor au C î n d Spun I I m i r d n a i a. V m li i r n n a in b r i g a d a .
este n u n a a p a ri fin c a m i o a n e l o r în- ban, pc nume Mihaila Cîrnaţ. Om
jiestc St)t) a p m t o m r n l c nilu/nistcsc a le ( h u lirilo r d in e m u l u l u i 23 A u - fost dobîndite prin grija partidu­ V ă d c c n d p lin d e s tele V o i m a n e i, aşa Sa ştii,
e a i c n ' e cu m o b i lă m o d e r n ă , n nu- inimos, clar sărac Toată lumea il
n u m e r o a s e fa m ili i d c „Iniieşi". A ici gusl lui, prin munca conştiincioasă a C i d m r i n d la />u lO t/rde m r l r ,
w r o m e l o r f a m i l n d e m i n e r t. EJc cunoştea. Locuia înlr-o căsuţă cu f i r l>c v a le jiim l-n vii.
m e i m u n c a n -a în cetat. A n a l acesta 106 1. este unul iu cm c <mi\tru'- colectiviştilor. Sarcinile trasate dc V ă d jn ld u ri d e s c h e l e şi fu r n a le . Şi thn zori jiinii-n x cra t.
pot h in ii!u ite ta l.n p e a i . V u l c a n . o singură cameră acoperilă cu
n o u ! c m h c r s-a m m în treg it cu Inrii thn D e v a tiu j i n d u l hhn urile cel dc-al TTT-lca Congres al parti­ V ă ii im jih n iu t h t -s e C a să str in g e n t r o d b o g a t.
P etri/a . n u d e u n u l a resta c o n s h u c - paie.
112 ajun t u n icu tc fl i n c o l n tic no uI I ,1 / //. / c' <c ’tînmimr.ă 9 1 a- dului privind ridicarea gradului l ' i e c m n z b m tle pnm re. sjn p zare.
l o r d 7 1 1 (111. na p r e d a t la ..c h e ­ Intr-ima clin zile s-a înlîlnii cu Colectivistul Ioan David. din saî’ul
p e is a j d i t a i ian s c h c h d c im jiă/icn jc- j>m 'luminile. P.slr unul in cm r <om- de conşi liniă al oamenilor muncii
i e " jif str 2 9 0 ajiai la m riile . In l o ­ Mi hai Dobîrtă, om cm c cunoş­ Acelaşi poet dedică poezia intitu­ Bucium, îşi exprimă aceleaşi sentimen­
IICSC alte b lo c u r i aflate, ia c o n s ­ Irucloni II uncdnurci nimicesc In de la sate au stal mereu în aten­
cul v e c h i l o r străzi d e s f u n d a t e şi tea mai bine noile lîncUticli. lată ..Dragonul de fnc“ Lroului Mun­ te :
tructiv. l'in ă la ,\firşi.lnl a n u lu i Ici minarea ( clor t m blocuri luni. ţia comitetului do partid si a
m u r d a r e , a ca s elo r in s a lu b r e, in cii Socialiste, oţelarubii Ştefan I ripşa
1963. m u s t i m Im n v o r m m j n r d n cu cîlc 100 upnrtunrfntc fiecare. — Lasă măi Mihăilă c-oin fer­ conducerii gospodăriei colective
Inrn l c e n u ş iu l u i o h osito r a u a p ă ru t l)n]iâ cc-l surprinde ]ic oţelar în lupta V o m m a n e i in c o le c ti v a
iu tă 120 a p u r l u u i c n l c cn iifm la bile, la acest an la C u g i r , c o n s t r u c t o ­ ma noi o coleclivă şi numai să din Cistci. In Icgălură cu acest S a c i i să ne stea în stivă.
f'n r i şi l u m i n ă c a r e f a c v ia ta f o ş ­ încordată cu flăcările, prezintă şarja
D E V A . S h ă j u t t d c s e v a iln lru rii au p r e d a t o a m e n i l o r n im icii I I I vezi cc binc-o fi. lucru iov. Mihai Dobîrtă, preşe­ C ă c i p a r t i d u l n c - a - n d r u n u i i.
tilor ..s c o r m o n i t o r i" aî a d î n c u r i l o r (dragonul de foc) îmblîn/.ită. supusa
cctăl'ti s e c u i m e , fo stu l oraş li n iş ­ a p a r t a m e n t e , la A l b a lu liu . f.ujieu i. Dc atunci Mihăilă aştepta eve­ dintele colectivei, dă cîtcvo exem­ E l c o n t h ie e (a ra b in e .
m a i fr u m o a s ă , m a i p r o s p e r ă . ple. voinţei omului Oţelnrd lui 1 ripşn îşi
tit d c p c m a l u l M u r e ş u l u i cu n m iş - Z lu t n a . V u l c a n . S e b e ş şi S i m a iu nimentul cu o marc nerăbdare. P e n t r u m i n e , p e n t r u tine
U R A I ) . O r a ş u l u n d e a ltă d a tă şterp cu mîncen salo])clel sudoarea
tc azi m e t a m o r f o z a g e n e r a t ă tic se a flă noi b l o c u r i tir l o c m n j c in In anul 1950 cînd a luat fiinţă — Am cultivai în acest an 50 P e n t r u g ri/ti-i p ă r in t e a s c ă
..nu se in thn p\ a'‘ n i m ic , îşi tră ieşte dc pe frunte. Li se simt învingători,
e n t u z ia s m a i n im icii c o n s t r u c t o r i ­ c o in t n ic (ic P reţ ut in t im i e d if ic iile colectiva clin Cistci. Mihăilă Cîr- ha cu sfeclă dc zahăr. Dc buna P a r t i d u l să n e t ră ia s că /,
astăzi a d e v ă r a t a t i n e r e l e . U n d e l e pulernîci pentru că :
lor. d c d o r i n ( a lor a r z ă t o a r e d e a m o d e r n e , a i linii e l e g a n t e. c lă d ite nat s-a înscris printre primii. Ii întreţinere a ci sc ocupă hri-
C r i ş u h n A l b jniiic.se j>arcă m i r a t e Chiar dacă o parte dintre lucrările
r id ic a f i e c i n e bloc. m a i r e p e d e , m a i tir m iin i h m m r e , se inttl(ă v e s ele cian dragi animalele si de aceea că/.ilc a I-a şi a I T-a După calcu­
n o ile c o n s t r u c fi i d e l n c u i n ( e c e se D r a g o n u l d e fo c citate mai »us au încă unele stîngâcii
b in e . P lin n im ic a la i. in ib tn în d u t i ­ s p r e soare, j i n iie c lin d j>e c e r u l o r a ­ a cerut să-l pună îngrijitor In lele făcute, cele două brîcă'/i nu
in a l(ă la j>oalele d e a l u l u i I J a . C u S c z b a te în vins stilistice, ele vor răminc file valoroa­
lul ca fr u m o s u l, ei mi dat 'viată şelor r c g u i n n n o a s tre n o n a a r h i t e c ­ nurci. Dc alunei an trecut 13 ani. puteau executa în timn prima pra­ hr p i c i o a r e ... 1
n u m a i c i(iv a a n i în u r m ă c o n s t r u c ­ n u n i o ra ş m o d e i a, cu b u l e v a r d e tura a ţ ă m . Gospodăria sa dezvoltat neconte­ ştia, Brigadierii Ioan Breaznsi Va- se care se vor adăuga la cronica vie­
torii au ajiărut şi aici. E i au d u l la rg i şi flo ri. M ă r t u r i e stau n o ile A OAR GA nit. O dată cu ca au crescut si silc Lupea, au venit în aiulorul Un reportaj sugestiv despre cita­ ţii noi pe care o scrie poporul nostru
«•••■■■■■■•■a
- e • 0 g • • veni lini le colectiviştilor. Dar, să-l brigăzilor, iar lucrările au fost dela metalului este scris şi de Cor­ muncitor, sub conducerea înţeleaptă a
vizităm pe Mihăilă Cîrnat aca­ executate la timpul optim. Oa­ nel Armean. Inlitulîndu-şi lucrarea partidului.
să Te m imeşte acum Mihăilă cu menii se a iută între ei. In fios- ..Alfabet lumcdoicnn", el explică cum CORNELII! RUDA
un zîmbet larg. pndăric există si o brigadă hnr- oraşul oţelului îşi arc dc fapt înce­ metodist principal al Casei
i ' p — Tacă. mi-am construit şi cu lîviticoln. Primăvara trebuie să putul acolo unde se află prima 1 ite- regionale de creaţie
m % ■BW. cxcculc nurlie lucrări: altoit,
o casă, dă el explicaţii.
Totul eslc îmbietor la Mihăilă nlantnt dc vilă şi legume ctc.
Cîrnat. In casa nouă şi-a intro­ Tonic brigăzile au venit în snri-
dus curent electric, are aparat dc linul hortivitîcullorilor în mi­
radio, mobilă. Ca el a fost şi mă vara acestui an. Colcctivisih
ştiu că dacă o cultură c.stc com­ C R E Ş T E R E A
Ştefan Nagv. Şi el, a intrat în co­ promisa au în primul rînd ci dc
lectivă încă de la înfiinţare. Dc pierdut. numărului oe cadre
m % r 10 ani este îngrîjitor-mulgător. £> este tot. în gospodăria agri­ MEDICO-SANITARE
— Am tot ce-mi trebuie — colă colectivă clîn Cistci înlîl- În REGIUNEA HUNEDOARA
spune Ştefan Nagy. Casă nouă, nesti buni gospodari. Ei îţi vor­
besc cu mîndrie despre realizări­
aparat de radio, mobilă, patul, le lor, de viaţa nouă ţie care o
« f li r w 5 ! bucătărie... trăiesc Nu uită să amintească şî
« SflITITI Dar nu numai ei şî-au construit faptul că în anii regimului clcmo-
t* îDf « § s s s m case. 80 )a sută dintre colecti­ crnt-popnlar au introdus în sat
viştii din Cistei şi Obreja (cele curent electric, că au amenajat
» ^ s * w w m . . . două gospodării s-au unit într-una un cămin cultural, că în prezent
se afla în construcţie un local
marc) şi-au construit sau amc
J I S i l f n 3!! 18 '81'« I « î w r u j najat casc. Majoritatea nu apa­ dc şcoală. In timpul liber colecti­
• si l .λira » ““ J « tS,, -------- vişti ca Letiţia Man, Marîoara
rate dc radio, biciclete, ceasuri
% ■ de mină ctc. Avram. Ioan Cenuşar, Otilia Cîr­
% t i . . . rviw* n :wm La Cistci sînt oameni harnici nat, Traian Serbii şi muţii al­
r
jj
. ' • . * • '8 * şi pricepuţi. Avuţia obştească a ţii, merg Ia căminul cultural
.if V t v gospodăriei colective este dc unde îşi petrec clipe plăcute.
2 ^ Kt WM ' ■ 5 ''' V'-'- - ) Aici, ca şi în iureşul muncii s-au
3.097.967 lei, iar fondul de bază dc
1.793.747 lei. Dar să enumerăm format oameni cu înalte calităţi
Construilt din beton, sllclă şi cărămidă noua şcoală medic din Cugir oleră condiţii din cele inai optime cîieva elemente caic compun avu­ morale, cu o conştiinţă înaintată.
de InvătSjnlnt. Foto: ILEANA TEREK ţia obştească: 3 camioane, 479 V. ALBU
M A R T U R I I . . . to ru lu i V ic to r I.iingii, d a t h i d
A c e s t e a
a-
d e
şco lii
e l e v i i
a n a l 19-11 : d in tu n ci a le lijisesc tlin a r h i v e l e e l e nu 4-5 d i n t r e ((Cum 5 — G a m c a r e a u cultăţi. Ce preocupări au In prexent
şco lii
sini —
că
p e n t r u
a b so lv it
şcolarii din Galaţi ? Fac parte din
..Invăţămînlul funcţionează în mod e x is ta u n ici in r e a l i t a t e ... d u p ă c c an u r m a t şcoli jiro fe- formaţiile artistice ale salului, sini
ntigicnie, înir-nn lucal împrumutat ...Ş c o a la c c e a m m fr u m o a s ă c l ă ­
D e c i l e v a o r i r ă s p u n s u l p e ca>c b i b l i o t e c ă ; c u m n g u z i c jicu tn i b n g n - rep td en ti. d i n ca u z a a b s e n ţ e l o r . 1 1. t io n u l c — m u n c i t o r i c a li fic a ţ i, 11 pasionaţi cititori (biblioteca şcolii
de comună de la C.A.1VS. (C a s a a u ­ d i r e th n sal S e v i in d r e s c g ă l ă tc n i i un al este i n g i n e r , i
l-ctm p r i m i i a fost, in v a r ia b il , a cesta ; tul m a t e r i a l d i d a c t i c e x is te n t : i a M o t iv u l ii b s n i i c l m Y E c o n s e m n u l suit. t e h n ic ie n i, arc circa 1 200 volume), le place
— Ş c o a l a n o a s tr ă t A ic i, a p r o a p e in te rn a t şi c a n t in ă ; cu n c a r t e SCC, in fht'j'liil f i e c ă r u i e l e v : f o a r ­ t o n o m ă a p ă t h u i l n r s a lu lu i — A IV) }i cojiiii Iar ca a c e a s tă şco a lă no u ă . sini în v ă jă t ori. 2 sînt o f i ( c n , 6 5 d i n ­ poezia ori chimia, matematica ori
cc arc o vechime de peste 170 am cu d a scă lii ci ti/cn (i, ca m i n u n a t e l e
0 g ă siţi d u m n e a v o a s t r ă că e cea l a r g ă s tr ă ju it ă d c m e r i, cu b ă n c i te sărac ii c a b s o lv e n t ii şco lii sint p l e c a ţ i a- desenul, sportul... Pasiuni care uşi
şi care este în curs de ruinare. Cînd C ondiţii d e s ta d iu jir c u i e le a u In
tnai f r u m o a s ă c l ă d i r e d i n s u l ... g o s p o d ă r e ş t e a şez a te d e - a l u n g u l In c a t a lo g u l u r m ă t o r u l u i an şi ii­ c m n In s tu d ii d i n t r e c a r e 6 2 la şco li găsesc pe deplin realizarea.
SC revarsă piciul ( V a l e a G a l a fi u lu i c a t a l o a g e l e tle c.iei ale a m l m >egi- m e d i i şt p r o f e s i o n a l e , iar trei la f a ­
A ş a te î n d r e a p t ă g ă l ă (c n ii sj>rc g a r d u l u i c e - o î n c o n j o a r ă ; tu teren lor. i n v ă t ă t n in l M i r a u M'untt <mn — -V P ) arest loial de şcoală sc m u l n i dt n m cr n t - V. CHIŞ
şco ală . N u - ţ i s p u n să m e r g i i n n m t e , d c b a sch et-; — aşa urată şco ala in f a c e o o b s e r v a ţ i e s e m n i f i c a t i v ă />/:- umple iii apă pînă la ferestre Şcoa­ l>oj>iilur. in a r h i ­
p e f i r u l V ă i i A m p o i n l u i , la s th ig u , c a r e p r i m e s c astăzi l a m i n a căi (ii. m t o m e Io c n n s e n n (el c t r a i i i ' n m i ­ la mi are dcrît I ti căiţi potrivite v e le noi a le Şco­
c ă t r e p i n u l G u ln fu tilii, o ri s-o iei la su b î n d r u m a i ca a t e n tă n ,V c a d r e tli- z e r d m d e m o li D in cei /./ nvvr pentru învăţăminl Şcoala nu are lii a p a r alte n a ­
d r e a p t a , p c mut d i n t r e u liţe le d r e p t e , d act icc b i n e p r e g ă t i t e , cojii ii m o l i ­ Oi c la u 'i tt l-a . I I p n u r l ă m i n a t o ­ mei o catedră... nu arc bănci a talii. E l e v o rhest
c u r a t e , P e n t r u ci c e a m a i s ig u r ă i n ­ lo r d in sat. C o j n i i}tc(i. v c u d i , b in e rul c a l i f i c a t i v : il ah n u triţi doi elevi... nu are material didactic d e s p r e o altă v i a ­
d i c a ţ i e d a l ă v iz ita to ru lu i stră in sini îm b r ă c a ţ i şi h r ă n iţi, ( a r e tră iesc o In a n u l ş co la r 1910 /1 9 -1 1 . în ca- aproape de Ine . nu arc medica­ tă, ra d ic a l tlcose-
a c e st e v o r b e , ro stite eu d e o s e b ită v ia tă d e m n ii, c m c au în d r ă z n r u l n t a ln a g elu r la s e lm u l-a . a II l-a . o mente..." hită d e c ea din
m i n d r i c : şco ala e c ea m a i fr u m o a s ă in su lu i înniajint şî c e r t i t u d i n e a î n d e ­ I V - a şi a V - n . în v ă ţă to rii A m el .'NH' 1 'Vr, tu
Ş i ia ră o o b s e rv a ţi e , fă ciiiă in l i c e u l, d e s p i c m i ­
c l n t h r e d in sal... p l in ir ii lu i în v a ţă in tr -n şco ală imaii d e j a . M a n a ll în s a şi V i i t o r h a n g ii, îs M ’iiS
Catalogul clasei a l- a tUn n u n i ş c o ­ n u n a t e l e emiţi 1(1 i gg* , -Tî
şi m a r c , b in e în z estra tă cu lat. n e ­ n o tea z ă :
S a tu l G a la ţi, d in r a io n u l A l b a . t u r tle inxiălătm ă şt
c e s a r u l u n u i s tu d iu t e m e i n ic . lar am in tit m a i sas. in d r e p t u l r u ­
m u lt e c lă d ir i f r u m o a s e c e p o a rtă ..Copiii poailă amprvnlclc şalelor
b i n i i jm nipo s in.ttitilnle „Se vor ară­ d i/igtislcn d r • rn-
a m p r e n t a c o n s t ru c ţ iil o r r e c e n t e . N o i ­ /I şa nu trăit, aşa au învăţat şi dc munte cu specificul nmeriei sa­ ta în scris penii u fiecare elev preo­ te tl m u ţilo r, des-
le ca s e ale lo ca ln ic ilo r , cu z id u ri p u n n fii. l o r ? A v e a u a c e le a ş i visări, telor de moţi Mediul din rare vin j o c a sjm u t iile lai
cupările sale evlraşcolarc de prc<l;- *n s a l
t ra i n ic e şi f n c s l r e lu m in o a s e , in a ce le a ş i c ert itu d in i, a celea şi bat a t u ? c sub (oală critica. locuinţe ncicrc- sj>ic m at h i n e şi
r.ttrcrvcaua c u r m a rid fl o ri le , cu şi S ă ră s fo im t îlcv a tlot n m e n t e jnls- nice şa pbî.L't sociale " Ici'tu'1'. In d r e p t u l n 2 0 d e e le v i, cn re a liz a r e a a e a l ( n
c e l e l a lt e c lă d ir i tic in te re s o bştesc au tra te în a rh nai şcolii ;i r ă tp im s u l „.şcolarii sînt subalunculaţi si ..jireni ajim e e x h u ş c n lm a tle p r e d t- tisjiiraţiî tle la an
s ch im b a t iu u n u a ceştia com plet. în- n u sat i n t i m a să v in ă I; n m ă r t u r ie veniţi dintr-un mediu cu iotul nc- l e t [ i r " e uniat. . . p ă u n / v i / e u. la tm. D i n t r e em.
fi'iişuicit s a lu lu i m o ţe s c tle o d i n i o a ­ t u l b u r ă t o a r e c m c ilu strea z ă viata tlin fa vm abil pentru a avea rozul lalele
At ru s ia e m în trrc.nl v ia ja m o ţ i ­ 29 tle ca jo i c a r e
ră. i m p a v ă ra i tle c o c i o a b e şi g r iji. tre c u t a cojiţilor d r m o li şi a jni- dunlc în eduraţie
E r a m a i Irm im a.ul insă. aşa Cam r iutilor a c e s t o r a ... „Moi hi di lalea în f,midie şî în lor, a fujiiiltir ;'or . M i z e r i e , fo a m e te , au absolvit, ş c o a ­
boli. lipsa c e l o r m a i e l e m e n t a r e c o n ­ la în 1 9 0 0 , s j n c
tir a ltfe l ui s-a spus, a şco a la tir In u n u l şco la r 1 9 3 2 ; 19 19. thijnl special sărăcia locui lori lor este cauza
$ uni. C m i s t r u c (ie în a ltă t h n p ia tră c u m c er t ific ă c a t a lo g u l d e a lu n e i, principală a frecvenţei reduse " diţii tle în v ă ţă tu ră . V is u r i ? U n u l e x e m p l u , 2d au
şi c ă r ă m i d ă , cu săli tle cla să s p a ­ u r m a t şcoli m e ­
(h a 4 1 d e elev i în scrişi în c la s e le In c e e a c c p r n ' c ş l c m p e d u l şrnlii s in g u r , In c a r e a v e a u d r e p t u l : să
ţioase, p r i m i t o a r e : cu l a b o ra to r şi a I l - a . a I l l - u şi a V l - a . au r ă m a s tle a lu n e i, cită m c o n s t a tă rile î n v ă ţ ă ­ puşcă, v ite le . C crtitu tlin i, b u c u r i i ? dii şi p r o f e s i o n a l e . NOUA ŞCOALA DIN SATUL GALAŢI