Page 75 - 1963-08

Nr. 2691 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Pe terenuri odinioară virane

iModificările şi perfecţionările teh­
C a înd vorbesc despre construcţiile pelc riului Orna. Constructorii ap nice aduse marelui laminor au profile fine. Odată intrat în hala
în
ridicate
J industriale
oraşul
metri
cutii
200.000
excavat
peste
blumingnlui, lingoul de oţel urmează
lor, luinerlorcnii Încep aproape de de pămint, au turnat mal bine de dus la creşterea capacităţii de să se transforme in diferile profile şi
fiecare dată, la f e l : 60.000 metri cubi de betoane armate producţie. Acum se produce cu produse finite.
— Aici era un deal, dealul Ră- şi simple şi au montai circa 4.500 circa 70 la sută mai mult dccît ca­ Faima gropului de laminoare ara
căştiei... tone utilaje. pacitatea proiectată. Pentru a ilustra la bază pricepciea şi hărnicia celor
Si In locul dealului, iti arată imen­ u fiecare an insă, ,,veteranul" .şi mai mult puterea bluininqului. care deservesc agregatele moderne.
sa uzină cocso-chimică, străjuită de grupului de laminoare a cunos­ mai e:le necesară o singură cifră : O singură cifră este concludentă, în
bateriile de cocs şi turnurile de căr­ cut transformări care l-au făcut să in 90 de zile, aici se laminează o măsură să reliefeze măiestria lami­
bune. rămînă veşnic Linăr şi puternic, cu cantitate dc metal egală cu produc- naturilor de aici : de la începutul
— Pe locurile acestea erau citcva o mare forţă de producţie. Cea mal liu de otel care se realiza în intre* Junii august şi pină acum s-au pro­
linii ale vechii gări... recentă îmbunătăţire, este construc­ gul an 1911» in Rominia burgho/.o- dus la liniile de semifabricate şi
Si priveşti uimit la hala de mari ţia tran.sferoarului care a fost dat de nioşierească. profile .finc mai mult de 1.800 lone
proporţii care adăposteşte cuptoarele curînd în exploatare. Cu ajutorul porirea producţiei la laminorul de laminate peste sarcinile de plan.
noii olelăril iMartin, Incercind să ur­ acestuia, lingoul ajunge la caja dc S bluming ri apărui ca o necosl- 'Pi e la Castelul hnniazîlor şi pină
măreşti cele şase coşuri ce fumegă laminare în numai 55 dc secunde. Iote impusă dc construcţia celorlalte ta Pesliş, cale de mulţi kilome­
zi şi noapte, cerul U se pare mai Noua instalaţie, concepută de spe­ laminoare care formează qrupul de tri, se inllucle, ca o salbă străluci­
IGA EMIL1AN OCTAVIAN ANECHI VLRGIL AMZA înalt cialişti roiului; este aclionată prin la Peşliş. Alături de laminorul de toare, balele noilor agregate side­
maistru miner Io exploatarea prim-încărcălor la furnalul nr. 1 instalator sanitar pe şantierul — O mlaştină se întindea aici. le- intermediul unui echipament cdcctro- (150 mm, a apărui linia dc semifa­ rurgice.
minieră Barza C.S. Hunedoara T.R.C.H. din Călan gîndu-se cu apele rlulul Cerna... nic. bricate, linia de sirmă şi linia de MIRCEA NEAC.U
De dala aceasta, metamorfoza esto
şi mai uimitoare. Hale imense, for­
male din beton şi sticlă, au împin-
zit întreaga vale. Ca să cuprinzi lo­
tul. trebuie să urci undeva la înăl­ u t (k fum i
ţime. Intr-un timp relativ scurt, s-a
construit aici un grup dc laminoare,
care constituie mîndria hunecloreni- C ,5 H u N L D O A R A
lor. ,.Grupul" înseamnă cinci lami­
noare, a căror tinerele impresionea­
ză profund.
FAecnnul dc vîrstă, este marele
*L'' bluming care, in această lună, a
împlinit sase ani. Laminorul bluming
a fo<t primul laminor modern, rle
mare capacitate, care s-a construit
la Hunedoara. Este deci firesc ca
atmosfera sărbătorească ce a dom­
nit atunci, la 1 august 19,'m — (înd
IOSIF BUTCA ESTERA DRAGAN VASILE CACOVEANU
tractorist în brigada lV-a a învăţătoare la şcoala dc colectivist la G.A.C. Răhăit, s-au produs primele lone de blu­
muri — să stăruie vie, în amintirea
S.M.T. Alba Iulia Romos raionul Sebeş
celor care au avut fericirea să fie
de fată la eveniment...
...Braţul macaralei s-a Întins în
cuptorul adînc. srolinrl — cu o ui­
mitoare uşurinţă lingoul ce cîntă*
reşte aproape şapte tone. Prins de
vîrtejul Tolclor, lingoul este purtat
spre caja veşnic stropită cu apă. De
nevii în sus. dc la pupitrele de comandă,
manevrantii dirijează
„braţele" la­
minorului. care inlorc cu precizie
Pe şantierele dc construcţii, în peretele sclipitor de cărbune. Au unde a pornit iniţiativa „Două bulgărele de foc, ce se întinde, cu
cetatea de foc a Hunedoarei, în trecut zece zile, dar în aceste zi­ cimpuri ele cărbune în fiecare fiecare trecere prin cajă. Abia du­
pă ce a căpătat forma prescrisă, bura
fabrici şi uzine, pc ogoare sau în le din prag de sărbătoare, fieca­ schimb, din fiecare aripa dc aba­
adîncul minelor, clocotul muncii re oră a însemnat un nou suc­ taj", locomotivele nu prididesc incandescentă este trimisă spic foar­
fece,
şi
constructo­
Laminaloriştii
a fost în zilele acestui august ces, cu fiecare ceas graficul în­ să ducă pe calea de oţel de sub
mai viu, mai trepidant ca ori- trecerii a înregistrat noi cifre pămînt rodul bogat. La fel în rii. toii cei rare urmăreau iureşul
cîncl. Oamenii muncii din regiu­ demne de oamenii harnici ai aclincurile minei Lonca unele lu­ blumului, au început să aplaude din
nea noastră ■ raportează partidu­ Văii Jiului. Minerii sectoru­ crează brigada lui Clemente tontă inima. Se ,.născuse" primul
blum, începuse să producă cel mal
lui dc sărbătoarea Eliberării, to­ lui III de la Vulcan au Btrluţ. modern şi mal marc laminor al pa­ O construcţie grandioasa,
nele de oţel şi laminate date scos cu 1.765 tone mai mult In aceste zile de entuziastă în­ triei Casa de pe strada
peste plan, sulele de apar­ decît în preajma Zilei mi­ trecere coliviile neobosite ale Hlnmingnl. cu întregul său com­ impunătoare, aşa arată grupul
tamente terminate şi date în nerului. Din sectorul I al celei puţurilor au scos la „ziuă" în plex a fost construit pe locul unde dc laminoare al C.S. Hunedoara,
folosinţă înainte de termen, mai tinere exploatări din „Valea toată Valea Jiului 100.000 de tone era ,,o mlaştină" ce se lega cu a- Cărbune! ui '•••••••••"
miile de tone de cărbune smuls cărbunelui" — Uricaniul, prcpa- date peste plan, dar al mineri­
pămîntului. Ele vorbesc despic raţia de cărbuni a primit în ul­ lor închinai marii sărbători a ste in L u p e n i , p e s tr a d a C u r - — I a r a i stat aslnzi m u l t tn
hărnicia acelora care în adîncul timele 10 zile 1.351 tone peste Eliberării. Pc „salba cifrelor b l i n d a i , a casă Cu { c r c s l r c s o t n e — îl d o j c n e ţ t e fa ta f i r i v i n d u - i *»
minelor, în ritm de perforator, plan. La Lupeni, acolo unde „ci­ mari", ci vor purta în ziua lui m a u , l u m i n o a s e, c n g a r d i m /d e lii o c h ii u m ez i. — In „ Ş t e f a n " toate »*
in duduitul surd al exploziilor, frele mari" sînt obişnuite mine­ August 23 şi graficul economiilor, d i n Idusă d e s i r m ă s u sţin u t tic sini b u n e A z i în că p a t r u tle „ 1 0 " , V
scriu un măreţ poem închinat rilor, brigăzile din abataje au în­ rod al strădaniilor depuse pen­ stil/ii. d i n b e to n , cn o g r ă d i n i ţ ă d e c e l e l a l t e n o te n u m a i „S * ţi „ 9 n .
zilei lui 23 August. scris în rîndul realizărilor lor tru ca din adîncuri să fie scos o Comparativ cu anul 1955, in anul aparate dc radio, 1.542 motoc ielele. Ilari. T o t u l res/iiră b d f u g . b u n ă ­ C o p ii sint c u m i n ţ i ţi în v a ţă bin e. *•
In abatajele de la Lupeni sau 46.800 tone de cărbune cocsift- nu numai cărbune cît mai mult, 1953 in regiunea Hunedoara se pro­ 13.G24 biciclete, 2.063 maşini dc cu­ stare. D c nici, d i n c u r t e a ca sei rle R a p o rt e a z ă î n v ă ţ ă t o a r e a F a z e k a ţ ■*
Lonea, de la Petrila, Uricani sau cabtl dat patriei în acest an, pes­ ci şi cît mai ieftin. Fiecare mi­ duce mai mul! cu 799 111 lone tontă, sut. 2.4CG maşini de spălat etc. I>c s tra d a C ă r b u n e l u i , p r e p n r a ţ i a se I n n a !
Aninoasa, dc-acolo de unde în te prevederile planului. ner a contribuit la cci 20.239.000 r n 1.529.303 tone oţel şi cu 2.91G 742 ® Efectivul de animale in G.A.C. v e d e in toată m u n ţ i a ci, iar f l u ­ R id am in ti oi Ş i m a m a 1r in e i r i- •"
cinstea Zilei minerului au fost De la Uricani la Cimpa, cît ţine Ici economisiri în primele 7 luni lone laminate pline şi tini'c. este in continuă creştere. Incepînd ie r u l lo c o m o t iv e lo r se tinde ori d e d c. A c u m fi ic a ei, î n v ă ţ ă t o a r e a d i n ,•
extrase sute dc tone cărbune pes­ „Valea cărbunelui", entuziasmul ale acestui an. o Fală de anul 1955 în anul 19G3 din anul I9G0, p'nă la I august 19G3, c lic a n un n o u t re n 'încărcat cu „ Ş t e f a n " , le p o v c s l e ţ l e d e s e o r i d e - •,
te plan, minerii au înscris pe întrecerii a pătruns pină în ccl „Valea cărbunelui" este gata producţia do cărbune brut extras a numărul de bovine a sporii cu 40.047 c ă r b u n e j d c u c ă la d r a m . C h iti jiri- v ilo r d e s p r e z ilele a c e l e a c î n d co - «•
graficele realizărilor alte mii. Din mai îndepărtat abataj. La Uri­ dc sărbătoare. Oraşele minerilor, regiunii a crescut cu aproximativ 2 capete, al ovinelor cu G87I0 capele, v e ţ li acctts/ă casă ai im f u c s i a că fiii se j u c a u în p r a f u l străzii. C it •*
adîncul sectorului III al minei cani, acolo unde lucrează bri­ născute în locul vechilor cocioa­ milioane tone. iar numărul porcinelor a crescut ele intui ins a c ’ utat U d a V aze hoţ ase- s-a s c h im b a t „ Ş t e f a n u l " ! A c u m c o - ,*
Petrila au ieşit la „ziuă" în a- gada lui Alexandru Pînzaru, per­ be, au îmbrăcat haine noi. Frea­ nrca 6 ori. m enett loc. fdi an ţco tdă , în v ă ţ ă t o r i p r i c e p u ţ i %
">ifrntlată /iritarea lui Uda-baci
ccastă lună 1.350 tone de cărbune foratorul nu-şi încetează o clipă mătul clin prag ele sărbătoare îi ® Anul acesta, din minele de iicr C c a r e iţi im p ă r i ă ţ c s c cn d r a g c u - ■*
peste plan, cu 1.013 tone mai răpăitul. La Lupeni, în abatajele face pc minerii Văii Jiului să fie Teliuc şi Ghelar se extrage cu circa « Tn anul 19G2 s-au administrat cu * SC oprtfte sus, f>c consta dea­ no f i i n ţ e l e fi ilo r tle m i n e r i. Şi, ’l r i - "•
mult decît cu 10 zile în urmă. lui Sabin Ghîoancă, Petre Con­ veseli, mîndrî. să raporteze parti­ 1 milion tone minereu de (ier mai 3 845 tone îngrăşăminte chimice mal lului. acoht unde acnperifunlc ro­ na. fa ta a c e a s ta c u c h i p u l ca s e n i - ■*
Au trecut doar zece zile de la stantin, loan Ghîoancă şi ale mult fată de producţia anului 1955. mn!t faţă de anul I9G0. Tn anul I9fii ţii ale cartierului „Ştefan" con­ n u l z ilelo r d e v a ră , e s t e ţi c a in - %
sărbătoarea minerilor. Dar în multor altor mineri, bubuiturile dului, ca şi în al li ani. respecta­ ® Pentru « satisface nevoile furna­ contribuţia G.A.C. din regiune la lon- trastează cu verdele ierbii Dacă v ă ţ ă l o a r e in „ Ş t e f a n ' . i*
aceste zile fiecare abatai a fre- exploziilor rup din încremenirea rea cu cinste a cuvîntuliii dat : lelor, producţia de cocs metalurgic dut centralizat al statului era cu ar fiufcn vorbi casele din „Ştefan", r \ î n s p r e m i n ă sc a m i c p r e l u n g «■
mătat de entuziasmul muncii, în adîncurilor zeci dc tone dc căr­ 100.000 tone clc cărbune aduse în a sporit necontenit de la un an la IR.520 tone cereale mai marc faţă de cile n-ar sjntne ţi despre el A ve­ U s u n e t u l s i r e n e i c c sc a ţ t c r n c
nit. aici tlitfiă cc. Cofiil fii ml, a lu­
fiecare abataj sfrcdclelc perfora­ bune. Din abatajul lui Ştefan dar patriei dc ziua lui August 23. altul Tn anul acesta se produce ai anul 19G0 crat alături de alţi copii în mină p i u ă d e p a r t e p e s t e a ţ e z a r c a m i n e - •*
994.74G lone mai mult rocs metalur­ r ilo r. B ela -b tic i a scu ltă o c lip ă . \
toarelor s-au înfipt mai adînc în Laszlo de la Petrila, de acolo clc T NICOARA o In anul I9G2 fondul ele baza al la Dilja. 7 ttltV ii murise in primul
gic decît fu anul 1955. apoi se a p l e a c ă d i n n o u d e a s u p r a •"
gospodăriilor agricole co’ cupvo din război mondial. / rebuia să între­
• Becul electric s-n aprins în tot r o n d u l u i cn flo ri. D e c ile ori n - a "■
regiune era mai mare cu 57 330.947 ţină singur familia. Şi, coftilul tic auzit c h e m a r e a ci, tle c i l e ori v a l e - ■*
mai multe sate si comune din regiu­ Jă ani, cel mai mare din casă. u
nea noastră. Numai între anii 1955— lei. faţă ele anul I0G0. intrat in mină. In fiecare zi cînd, inl s i r e n e i n -a scos f e m e i l e in
1952 s-au electrificat un număr de 133 « Veniturile băneşti a’e colectiviş­ vlăguit se întorcea spre casă, la s tr a d ă ţi lc - a a thtnni la p o a rt a
sale. tilor erau în anul 1962 eu 52 30-1.000 cafiătnl a G kilometri bătuţi fie jos, m inei / A ţa a su n a t c i u d c c a d c - a *•
d o u a n u n e c a t a s t r o fă a lăsat z eci •*
• în perioada anilor 1959— 1902 lei mai mari faţă de 19G0. in poartă il aţteftlau cei trei fra{i tic v ă d a v e fi c o f m o r f a n i , fă r ă
s-au construit şi dat in folosinţă: 54 moi nuci. Du/iă finim ani mina a n ici iui a j u l o r , h n b r ă c in t l tot o r a - ■"
D c d o u ă z e c i tic a n i Miliţii Ş tc- a p ă ru t o casă. A fini m i d i e nit d e . Cfi le d ivi f i i l o r . Statistica a ra tă r.ă şcoli de patru ani, 17 senii de 8 ani o Consumul dc zahăr a crescul rn fost. inclusă A'a era ..rentabilă'
f ă n u c este fa c t o r f/oftal in c o m u ­ C o lcc t iu iţt ii l o n n L u d a ţa ii ţi M i ­ d in u n u l 1951 p i n ă Iu s f î r ţ i h d a n u ­ şj 55 rămine culturale. 879 tone în anul 19G3 ţaţă ele anul pentru Jîntruni. ()amcnii au fast fu l iu c u l o a r e a n e a g r ă a c ă r b u n e -
a c u m , f i g u r a ■*
Iţi
lui.
a m i n l e ţ t c ca
na M i e r c u r e a . F c b u n ă d r e p t a t e liţii C e r n i a u fost p r i m i i lo ca ta ri lui I9G2 s-a u construi/. în în t r e g 19G0, iar Iu ulei cu 474 tone. aruncaţi in sinul a.
® Volumul vînzărilor de mărfuri cu v a d ă a p r i e t e n u l u i să u S za îio I o - «•
p r c lin t le c ă c i m o u f t c b i n e f i e c a r e ai străzii „ S t e a g u l roţii . A p o i alţii ra h a tu l 3 4 3 7 a s e m e n e a case.
amănuntul prin unităţile comerţului o Faţă dc anul 1955, in anul 19G3, ir* mu zilele shigerosului ah 1929, ii/, lo fk a . c u m ii s p u n e a u o r tn - ■»
g o s p o d ă r i e d i n sat. I n a c c f l i a n i fi alţii. A l ă t u r i a a p ă ru t o n o u ă L n n lu c r u d e o s e b it d c s e m n i f i ­ zde care au zguduit Valeu Jiului'
de sta! a crescut în anul I9G3 faţă în regiunea noastră se produc mai (i i , c m e s -a stins în a d î n c u l p a - ••
d e cite ori n - u bătut la p o rţ ile s tr a d ă in titu la tă s e m n i f i c a t i v : s tr a ­ cativ. r ă f i i u l p c n o u l drum . i n d i ­ dc la un cafiăt la altul, an cînd
do anul 19G0 cu 40,7 U sulă In acest mult cu 228,595 perechi încălţăminte m i t u l u i în a n ii c r u n t e i e x p l o a t ă r i . %
ca s elo r p e n t r u a îm p ă r ţi o a m e n i ­ d a R e c o n s t r u c ţ i e i Z e c i tic fa m ilii eni d e p a rt id , co le c tiv i fiii ifi f ă u ­ minerilor care au cerut piinc li C it tle b i n e iţi a d u c e a m i n t e a c e i •*
lo r scris o rile sau z ia re le . Şi totuţi tle c o le c ti v i fi t , ca u r m a i e o r e ­ res c o vio lă n o u ă , i m b e l f u g n l ă . Interval oamenii muncit din regiune şl cu 1.548.300 bucăţi tricotaje de s-au dat glotniţc. Sule tic mineri uni. Ş i tle a n ii r ă z b o iu lu i cînd. ţi- "•
e x is tă o p a r t e a sa tu lu i c a r c - i z u lta t e lo r o b ţ in u te în g o s p o d ă r i e d e m n e d c e p o c a in c a t e tră im . au cumpărat: 1.485 frigidere, 9.020 bumbac un rămas fără lucru, sute de fami­ p ă t u l s i r e n e i se a u z e a tot m a i d e s , •’
este m a i p u ţ in cu n o sc u tă . P e aici ţi a v e n i tu r il o r rea liz a t e . d e ci. V FURIR lii au rămas fără atlăfiost. fundă v e s t i n d n u m a i j a l e in fo sta V a l e "•
a în c e p u t să v i n ă n u m a i tlin a n u l au p o rn i t să -ţi fa că via ţa m a i mizeriei ţi foamei. Cit de bine iţi n p l i n g e r i i . A t u n c i . ■*
1 9 5 4 . P in ă a t u n c i p c a ceste lo cu ri f r u m o a s ă , m m lu m in o a s ă c o n s lr u - aduce aminte Uda Fazektif de ace­
nu e r a n i m ic . A c u m in să a răsărit i n d u - ţ i ca s e d in v e n i t u r i p ro p r ii . le zile in care oamenii huleau în — Uda-baci ! Fuzekaţ-baci! — "•
d i n c o lo d e \
ca d in p ă rn in t un c a r t ie r f r u m o s , In f i e c a r e ca să n o u ă c a tle a l tfe l fiecare dimineaţă la fioarta mine­ ii c h e m ă o v o c e d e "•
g a r d . — A i o v e d e r e ...
c u a p r o a p e 5 0 c a s c noi, a ră to a se, ţi în c e l e v e c h i g u s c ţt i azi m o b ilă lor in căutare tle lucru. A lucrat — S lă tiicu l \
D e
sp a fio a s e ţi tra in ice. In c o m u n ă i s c m o d e r n ă , a p a ra te tle ra d io , m a ţin i apoi ca zinaf, fdnăi ci ml a /decât M o l d o v e i . la L u d e a , e d i n o d ih n ă . I*
fa ta
Ştii,
la
s p u n e „ C a r t i e r u l c o lc c l i v i ţ t i l o r 1' . D c tic uz c a s n ic ţi c ile alte s e m n e a le in armată. S-a întors in ’933 fi a
c e aţa, otita v r e m e cil în t r e a g a c o ­ c i v i l i z a ţ i a . trebuit să btt'ă din nou Vuiet/ tic A t rim is -o fa cu lta te a ...
m u n ă e st e c o m p l e t c o le c tiv iz a tă ? ! L o c u i e s c a c u m f>e e d e tlouă la un cafiăt la tihni ca să cîţtlge J^/’ u/fa Ini F a z e k a ţ U d a este azi ■*
* p l i n ă n u m a i tic b u c u r i i O v ia -
...In a n u l 1 9 5 0 u n g r u p tle 7 2 străzi în c a s c v o i, f r u m o a s e ţi s p a ­ o bucată tic piinc S-a angajat
fa m ili i d c ţă ra n i m u n c i t o r i ţi-a n ţioase c u c i l e d o u ă ţi trei c a m e ­ acolo sus, la mina ..Ştefan". Oa­ i’ă d e o m a bă tu t b ă t r i n n l m i n e r •"
d r a m u l s p i c m i n ă . D o u ă z e c i ţi p a -
un it f o r ţ e l e ţi a v e r e a în tr -o g u s - r e, a p r o a p e 5 0 tle fa m ilii. C u toţii menii intrau în mină cu copul fdc-
p o tlu ric co lectiv ă . O a m e n i In im ici sint co lectiv ifti. / [ i c i fi-ait c o n - cal, cu gimlul In lumina zilei fie tru tle u n i a fost ţ c f d c e c h i p ă , d a r ■"
ţi in i m o f i , c o le c t i v i fiii a u o b lin u t slruit ca s c n o i fr a ţ ii l l i e fi V a - care o fiărăscan, la familii ţi la n i m e n i n u i~a p r e ţ u i t n i c i o d a t ă
în f i e c a r e an r ez u lta te d i n c c in silc G h i b o l n r , c o le c ti v ift i h a rn ici, cofiii. la care nu ţtian dacă se m u n c a , p i n ă in z ilele n o a stre. ",
c e m a i b u n e , V ia ţ a lo r ca ţi n ca fi fr a ţ ii l o a n f i G l i g o r Ş o a h a vor mai întoarce Acolo in ..Şte­ A c u m p c p i e p t u l Oul r i n u l u i m in er •*
c e l o r c a r e I c - a u u r m a t in scurt fan" ţi-a întemeiat ţi cl o familie P u z ck a ţ H cla s l r ă l u c c f t e M e d a l i a \
Z i l e l e t r e c u t e a u fost trasate
t im p e x e m p l u l a î n c e p u t să d e v i n ă O familie dc mlncn cam cran ali- M u n c i i ţi O r d i n u l M u n c i i clasa
f u n d a ţ i i l e a î n c ă d o u ă ca sc. In e le
lot. m a i îm b e lş u g a t ă . Ş i o d a tă cu tca in Lupe mul minerilor... a I U - a , p e a d r e s a lui sosesc seri-
se v o r m u ta f a m ili ile Ini D u m i ­ so ri tle m u l ţ u m i r e tle la z e ci le tle ■*
b e l f u g u l a î n c e p u i să c r e a s c ă fi — U d a ! 7 u n - a n z i ? A venit
tru P litea ţx l o a n L u p ca. t r a c t o ­
p r e t e n ţ iil e d e viaţă. O a m e n i i n n m i n e r i p e c a r e i-a d e p r i n s în lai-
rist la S . M . T . M i e r c u r e a . I rin a . V i n o in casă. 11 s tr ig ă d i n
se m a i m u l ţ u m e a u în /c a s ele î n v e ­ p r a g soţia. T r e c u t u l sc f u n d e in n e ­ u d e m i n e r it u l u i. In a n 7 ustni, Frtni- •"
D a r co le c tiv i f i i i d i n n o u l c a rtie r ci sc l l i s p e k , lo a n Lo rh ir.z ţi S o - *«
ch i te. C e i c a r e n u - f i a v e a u casa
g u r a a n ilo r. P r e z e n t u l e viu , aici in
p r o p r i e ifi d o r e a u acest lu cru . n n sîn t s in g u r ii c a r e fi -a u construit m o d ă J.u r in ez sînt n u m a i ciţiva %
j u r u l Ini, il t ră iefte . E lu m in o s ţi
Şi c u m m i j l o a c e m a t e r i a l e a- ca s c n o i d i n v e n i t u r i l e rea liz a te Idin d e b u c u r i i f i r e s c u l u i lu i B e l a d i n t r e ei F n u n t i m F lela-ba ci c ă mm
S n m o i l ă J .u r in e z a în v ă ţ v . fi c ă ^
v e a u , m a i m u lţi co lectiv işti a u lio- în g o s p o d ă r i e . A l ţ i c ir c a o sută d e F a z e k a ţ . c a a l m i i l o r d c f a m i ­
azi c m a istru . A p r e d a t in miisr.i ,•
lurit s ă - fi c o n s t ru i a s că n o i case. c o le c ti v ift i lo cu ie s c in c a s e noi. lii d e m i n e r i d i n în t r e a g a V o i e a b u n e b ă t r i n n l m i n e r ..ţ t a f r l a c i f r e - "■
J iu lu i.
tra in ic e , c o n s t ru i te d i n c ă r ă m id ă .
In s p r i j i n u l lo r a v e n it c o n s iliu l lo r m a r i ” . E m b ir ln i U d a - b a c i c în d . J
J rin a , o fa tă în altă fi i v d l J .
tle c o n d u c e r e al G . A .C . fi s fa tu l Ş i c o m u n a M i e r c u r e a n u este in casa d e fie s t r a d a C ă r b u n e l u i .
cu c h ifiu l s en in ca s e n in u l v e ­
p o p u l a r c o m u n a l c a r e l e - a atribuit s i n g u r u l e x e m p l u in a cest sens. rii a d u c e in casa tle fie s tr a d a sc i n liln c f t c î n t r e a g a f a m i l i e : un
m i n e r , o în v ă ţ ă t o a r e , o v i iia a r r *,
t e r e n u l n e c e s a r p e n t r u co n s t ru c ţ ia P este tot, in r a i o n u l S e b c ţ la S n s- C ă r b u n e l u i t u m u l t u l v ieţii, g ă l ă g i a
p r o f e s o a r ă , sau c m c ft ic , n c e r c e - •*
’d e lo cu in ţe. In m a i g i n e a d e n o r d - c io r i s a u G î r b o v a . la P ia n sau V i n - c o f d i l o r 'din fc o a h î C l i p e ţ t e d es
t u l o a r c ft iin ţi fic ă fi. to v a ră ş a lu i *•
B e l a - b a c i e v u l c v e d e r a d i i n d d c
v est a s a lu lu i s -a u p a r c e l a t 5 0 te­ g a r d s -a n co n stru it in a n ii d e c î n d tle v i a ţă , b u n a lu i t o v a r ă ş ă c m c %
a d i a t in e r e ţ e ,<î, a f i r o ( d i n d u s e , iţi ■
r e n u r i p e n t r u c o n stru cţii. C iţ iv a ţ ă r ă n i m e a n o a s t r ă a p o r n i t p e d r u ­ fi - a v ă z u t a b ia a c u m in u n ii d e - ■*
in t o a ic e â c lip ă f>rivirea in alfa
a n i la r î n d , a cest t e r e n a 'devenit m u l g o s p o d ă r i e i c o le c ti v e m ii d e m o c r a ţ i e i p o p u la i e v isu l îm p lin it S
u n a d e v ă r a t ş a n t ie r: M a i întii n case. rioi rd i n veniturile, p r o p r i i a le s pop !•