Page 77 - 1963-08

T r ă i a s c ă P a r t i d u l M p s n c c t o r e s c I I ® m î 9

s e d u c ă t o r u l î n c e r c a t a l p o p o r a n l u i n o s t r u !
0 * .

O R D I N U L

Ministrului Forţelor Armate

ale Republicii Populare Române

Tovarăşi 6oldati şi gradaţi, sub ofiţeri, ofiţeri si generali!
Poporul romîn, militarii forte lor noastre armate 6ărbâtore£<j astăzi cea do-a 19-a aniversare a elibe­
rării tflrll de sub Jugul faseist, mln drl de drumul vlGtorlos străbătut t conducerea Partidului Munolto-
resc Romln.
In anii puterii populare, oamenii muncii au obţinut Însemnate victotii In construirea Romlnlel socia­
liste, făurind o tara înaintată eu o industrie sl o agricultură în plină dezvoltare, cu o cultură mereu înflo­
ritoare. Pe întinsul patriei, Întregul popor munceşte cu entuziasm, înfăptuind măreţul program de desâvîr-
$lre n constmctioi co. 'nlkmMhii irasnt de «el de-al IlI-lea Congres al Partidului.
Militarii armatei noastre populare, conştient! de înalta misiune încredinţată în apărarea cuceririlor re­
voluţionare ale poporului romln, a Independentei sl suveranităţii naţionale a patriei, de rfispunderea ce le
revine împreună co armatele celorlo lte 13rl socialiste în asigurarea secu rltătll lagărului socialist sl a păcii
în lume — îsl 6poreso eforturile obtinînd succese însemnate în mlnulrea armamentului sl tehnicii moderne din
Înzestrare, în întărirea disciplinei m Uitare, în pregătirea politică el de luptă.
Adunarea festivă din Capitală Tovarăşi 6oIdat! $1 gradaţi, sub olilerl, ofiţeri sl generali 1
Vă felicit «u prilejul zilei do 23 August sl vă urez noi «uocese In întărirea capaoltatll combative ă
unităţilor sl subunităţilor.
In cinstea celei de-a 19-a ani veraSrl a eliberării patriei noastre,
consacrată zilei de 23 August O R D O N :

Xaffizl. 23 August, tn Capitala patriei noastre se vor trage în semn de saluî 2Î salve de artilerie,
'.W .V .V .V .V .V A • • • • i i i • • V M W .V .W .V .W .V V .V .W .V .W .V . ★
C u p r i l e j u l c e l e i d e - a 1 9 -a a n iv er s ă ri a e l i b e r ă r i i R o m i n ie i d e sub m u n c i i d i n in tr e p r i n d e r i l e ji inslitu ţitle C a p it a le i, zia rişti r o m i n i şi s i t ă- Trăiască 23 Auguat, ziua eliberării Romînlel de sub Jugul faaclat, cea mal mare sărbătoare natlonolă
j u g u l fascist a avut lo c joi d u p a - a m iază. în S a la P a la tu lu i R. P. R o m i n e . ini. A u p a r t ic ip a t d e a s e m e n e a D o l o ie s I b a r r u r i , p r e ş e d i n t e l e P a r t i d u l u i a poporului romîn 1
a d u n a r e a fe s tiv ă o r g a n i z a t a d c Corni t elu l o r ă ş c n n c B u c u r e ş t i al P M .R . şi C o m u n i s t d i n S p a n ia , şi alţi o a sp efi d e p e s te h o ta re .
Trăiască harnicul sl talentatul popor romln, constructor al sociali smulul 1
C o m it e t u l exr.u tiv al S f a t u l u i P o p u la r al C a p it a le i. A u asistat ş e f i ai m i s i u n il o r d i p l o m a t i c e a c r e d i t a ţ i in R . P. R o m i n ă
P a r tic ip a n ţ ii Ia a d u n a r e au p r i m it cu o v a (ii şi a p la u z e p u t e r n i c e , şi alţi m e m b r i oi c o r p u l u i d i p lo m a t ic . Slavă Partidului Muncltorese Romîn, conducătorul încercat al poporului, Inspiratorul sl organizatorul
î n d e l u n g a t e, la so sirea in sala. p e to v a ră şii G h e o r g h e G h e o r g h i u - D e j , A fo st in to n a i I m n u l d e S ta t al R. P. R o m i n i .
victoriilor noa6lre 1
G h e o r g h e A p o s t o l, E m i l B o d n n ra ş . P e t r e B n rilu . N i c o l a e C c a u ş e s c u . C h i - A d u n a r e a a fo st d e s c h is ă d e iov. F l o r i a n D ă n ă l a c h e, m e m b r u al C C . 1
vu S to ica . A l e x a n d r u D r â g h i c i . Ion G h e o r g h e M a u r e r , A l e x a n d r u M o - al P M .R ., p r i m - s e c r c t a r al C o m itetit tui o r ă ş e n e s c B u c u r e ş t i al P M .R . / Tffilaacă 51 înflorească scumpa noastră n:«trie - Republica Populară RomînS 1
g h io ro ş A l e x a m l r u B î r l ă d e a n u , D u in itru C o l i n , L e o n t e R i u l u , g e n e r a l d e D e s p r e c e a d e - a 1 9 - a a n i v e r s a r e a e l i b e r ă r i i R o m i n i e i d e su b j u g u l Ministrul Forlelor Armate ale R. P. Roinlno
a r m a t ă L e o n t i n S ă l u j a n , Ş t e f a n V o itec. fa scist — m a r e a s ă r b ă t o a r e n a ţio n a lă a p o p o r u l u i n o s t r u — a v o rb it to - W
General de armată
In p r e z i d i u au luat toc to v a ru şii G h e o r g h e A b o s to l, N i c o l a e C e a u - v a ră ş u l N i c o l a e C e a u ş e s c u , m e m b r u a l B ir o u lu i P o litic şi s e c r e t a r al
şescu. g e n e r a l d e a r m a t a L e o n t i n S ă l â j a n . Ş t e fa n U o itec, U i r g i l T r o f i n , C C o l P .M R. r e p e t a t e r î n d u r i r u p u t e r n i c e a p la u z e , l LEONTIN SALAJAN
p r i m - s c c r e t a r al C C . al U . T . M . , E l e n a L a sc u , v i c e p r e ş e d i n t e ol C C . S .. C u v i n t a r e a a fo st s u b lin ia t ă tn 23 Auguat 1963
S u t a n a G i d e a . p r e ş e d i n t a C o n siliu lui N a f i n n a l a l F e m e i l o r d i n R. P. L a sfirşit a sisten ţa in p i c i o a r e a o v a ţio n a t î n d e l u n g p e n t r u p a t r ia n o a stră
P o m i n ă , a c a d e m i c i e n i i M ih a i B e n i u c şi 5le t o n M ileu , G h e o r g h i ţ a Z a m f i r . socialistă, R e p u b l i c a P o p u l a r ă R o m i n ă , p e n t r u P a r t id u l M u n c i t o r e s c R m n i n ,
(e s ă t o a r c la U z i n e l e „ F l a m u r a Ro } i c “ , şi M a r i n E n a c h c . turnător la c o n d u c ă t o r u l în c e r c a t a l p o p o r u l u i no s tru, p e n t r u u n ita te a fr ă ţ e a s c ă a ţă- Depuneri de coroane e u paeilepi! celei
U z i n e l e .,?? A u g u s t". r ilo r socialiste, p e n t r u p a c e in lu m e a in l r e a g ă .
L a a d u n a r e a u luat p a r l c m e m In i ai C C al P .M R.. ai C o n s i liu lu i A u r m a t u n s p e c t a c o l fe s ti v la c a r e şi-a u d a t c o n c u r s u t a n s a m b l u -
d e S ta i }i ai g u v e r n u l u i , c o n d u c ă t o r i ai instituţiilor c e n t r a l e şi ai o r g a - r ile a rtistice a le M i n i s t e r u l u i F o r ţ e l o r A r m a t e şi M i n i s t e r u l u i A f a c e r i l o r de-a 19-a aniversări a £noă B ° ii p a t r i e i
n iz a fiilo r ob ştejti. activişti d e p a rt id j t d e stat. g e n e r a l i aclixn şi in r e • I n t e r n e , o r c h e s t r a s i m f o n i c ă şi c o r u l R a d i n l e h v i z i u n i i r o m i n e . c o r u l F i / a r-
i e r v ă — fo şti c o m a n d a n ţ i d e m a ri u n ită ţi p e f r o n ' u l a n tih itlerist. — m o n i c i i d e stat „ G e o r g e E n c s c u m, sol işti v o ca li şi in s t ru m e n t iş ti , b a le r in i . IN CAPITALA
a c a d e m i c i e n i şi alţi o a m e n i d e ştiin lă şi c u l t u r ă. n u m e r o ş i o a m e n i ai (Agerpres)
^V .SV .V .V .V N V .V .V .V .V .V .V .V a'.V
La Monumentul Eroilor Patriei sl sadorul Uniunii Sovietice la Bucu­ nactu, vicepreşedinte al Consiliului
Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu avut loc joi, cu prilejul celei de a reşti. şi membri ai ambasadei. dc Stal, Alexandru Scncovlct, mi­
la Monumentul Eroilor Sovietici a
prcşedin-
Vasile Malcescu,
nistru,
La Monumentul fTro 1 lor Patriei «
19-a aniversări a eliberării Romî- fost intonat Imnul de Stat al U. P. !rd«» Sfatului popular al regiunii Bu­
Tovarăşi sl prieteni, trai mateiiai şi cultural al celor co plăci fibro-lemnoase, produse ali­ ferea animalelor aflate în proprieta­ niel, solemnitatea depunerii de co Romine ia* la Monumentul F.rodor curoşii, miniştri, generali şi ofiţeri
muncesc.
Sărbătorim astăzi a 19-a aniver­ mentare, ţesături, încălţăminte şi te obştească Fală de 1962 numărul roane de flori In memoria ostaşi­ Sovietici Imnurile de Stat ale U R.S.S'. superiori.
sare a zilei eliberării Rominiei dc In anii puterii populare, in mai altele. Realizări însemnate au fost bovinelor din gospodăriile agricol© lor eâzull In lupta împotriva fascis­ şi R. P. Romine. Au asistat James Dalton Murrav
puţin de două decenii, prin clorlu-
sub jugul fascist, ziua de 23 Au­ oblinute tn creşteiea produdivitătii de stat si al celor proprietate ob­ mului, pentru libertatea si indepen­ Coroanele de Hori au losl depuse ministrul Murii Britanii la Bucu­
gust, care a marcat un moment ho- rilc oamenilor muncii, a fost creaţi muncii, In reducerea preţului de ştească din gospodăriile agricole co­ denta patriei noastre. din partea C.C. al P.M.R., Consiliu­ reşti .şi membri ai legaţiei.
o industrie puternică si o agricul­
tărllor In istoria poporului romln, cost al produselor $i obţinerea de lective a sporit cu 53 la sută a' por- Au luat parte tovarăşii Gheorghe lui dc Slnt şi Consiliului de Miniş­ Au fost Intonate Imnurile do £lut
tură socialist;! in plină dezvoltare, s-a
în lupta sa pentru libertate şl pro­ beneficii peste plan. cinelor cu 28 la sută. Iar al ovine­ Apostol, membru al Biroului Politic tri. Consiliului Central al Sindicate­ ale Marii Britanii şi R. P Uomtne.
schimbat din temelie înfăţişarea
gres social. Succese deosebite s-au obtinut an lor cu 33 la suta. al C.C. al P.M.R-, prim-vicepresedin- lor, C.C. al U.T.M. 51 Consiliului Au fost depuse coroane de fieri
tării.
In anii grei al Ilegalităţii sl răz­ de an in Îndeplinirea planului de Creşterea producţiei agricole a dna te al Consiliului de Miniştri, Chivn U A S R , Ministerului Forlelor Ar­ din partea Consiliului de Stat si
boiului, Partidul Comunist din Ro- Prind viată năzuinţele spre sare investiţii. In primii trei onl sl jumă­ la sporirea veniturilor băneşti ale Stoica, membru a] l'.iroului Politic mato. Consiliului General A R L.U S , Consiliului de Miniştri. Ministerului
nu aspirat cele mai lummaie minţi
mînia, exponentul «el mai fidel al tate ai planului sesenal au fost date ţărănimii la îmbunătăţirea condiţii­ şt secretar nl C.C. al P M H., Avram Comitetului orăşenesc Bucureşti al Forlelor Armate. Sfatului Popular al
intereselor vitale ale celor ce mun- ale înaintaşilor noştri. Cu un vea: In funr»inne 64 întreprinderi si 130 lor el de trai, ceea ce îsl găseşte Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliu­ PM.R. şî Sfatului Popular ol Capi­ regiunii Bucuroşii, din partea unor
in urmă, vislnd la vremuri mai bune
ceso, a fost singura forţă politică secţii no) cu mare capacitate de expresie şl tn faptul că în ultimii lui de Stat, Alexandru Senrovici, talei, din pârlea unor mari Între­ întreprinderi bucureşlono.
reală «are s-a ridicat la luptă ho- pentru poporul romîn asuprit şi producţie, Iar un număr mare de patru ani s-au construit la sate peste ministru, membri ai C.C. al PMR., Cel prezenll Ia solemnitate «u
subjugai, poetul patriot Dimilrie Bo- prinderi. Pionierii au depus jerbe
târltl împotriva fascismului $1 a întreprinderi au fost dezvoltate şt 350.000 «ase noi. primit apo! defilarea companiei de
lintincanu scria Intr-una din inflă- al Consiliului de Stat şi ai guvernu­ de flori.
războiului antlsovletic, In care tara reutllate cu maşini şl utilaje moder­ îndeplinirea corelntlor puse de lui, generali activi $i în rezervă — Cei prezenţi nu primit apoi defila­ onoare
noastră a fost împinsă de clasele căratele sale poezii: „Viilor de aur ne. Volumul total al Investiţiilor din partid în domeniul dez.voltărll agri­ ■A”
tara noastră are/Si prevăd prin sc- foşti comandanţi de mari unităţi pe rea companiilor dc onoare
dominante, împotriva voinţei po­ fondurile statului realizate tn pri­ culturi! cere orgonelor de partid sl In cursul zilei de Joi au foşt de­
porului. coli a el înălţare*. mii tre! ani şl Jumătate al şesena- de stal, tuturor oamenilor muncii de frontul antihitlerist, conducători al i r puse. de asemenea, coroane de flori
Descătuşat pentru totdeauna de unor instituţii centrale si organiza­
Desfăşurîr.d o muncă neobosita tulul reprezintă peste 96 miliarde Ia sate să acorde cea mal mare aten­ Cu acelaşi prilej au fost depuse tn Capitală la Cimitirele eroilor de
orice exploatare $1 asuprire, stăpln ţii obşteşti, reprezentanţi ai Comite­
pentru realizarea unllfltli de acţiune lei. fiind aproape egal cu Investi­ ţie întăririi continue eeonomlco-or- coroane dc Hori şi la Cimitirul mi­ la Ghencea, Herăstrău şl Jilava.
a clasei n.unclloare sl închegarea pe soarta sa, poporul nostru îşi fău ţiile realizate în cei 7 ani anteriori. ganlzotorlce a gospodăriilor colective tului orăşenesc Bucuroşii al P.M R. litarilor britanici căzuţi pe terito­ Asemenea solemnităţi au avut loc
reşte astăzi, sub «onducerea Parti­
frontului de lupta al tuturor forţe­ Producţia Industrială globală va fi sl sporirii avululul lor obslesc. «B şl al Sfatului popular al Capitalei, riul Rominiei în lupta împotriva fas­ şl la monumentele şl mormintele
lor patriotice antifasciste, eroicul dului Muncitoresc Romln, un viilor în anul 1963 de aproximativ 7.4 ori asigure folosirea cît mal eficientă a delegaţii ale oamenilor muncii din cismului. eroilor romini şt sovietici din dife­
dc aur, ndicînd patria spre culmile
nostru partid a tniliat. organizai si mal mare dacii în 1938. Deosebit d e mijloacelor materiale cu care e fost marile întreprinderi bucureştcne. Au participat tovarăşii Gheorghe rite regiuni «do Urii căzuţi în InpU
condus, la 23 August 1944, Insurec­ minunate ale socialismului si comu­ puternlo s-au dezvoltat ramurile de Înzestrată agricultura în vederea spo­ împotriva fascismului.
nismului. La Monumentul Eroilor Sovietici Gnston Marin. vicepreşedinte «1
ţia armată care a dus la răsturna­ bază ale Industriei grele: producţia ririi întregii producţii agricole ve­ au foşt de fală I. K . Jegolin, nmba- Consiliului de Miniştri, Avram Bu- (Agcrpres)
rea dictaturii militore fasciste, la Ritmul înalt al progresului econo­ Industriei energiei electrice si ter­ getale $1 animale.
mici noastre naţionale este rezulta­
scoaterea Rominiei din războiul pur­ mice va fi de 18 ori mal mare, o Dezvoltarea continuă e economiei
tat alătur! de Germania nazistă el tul aplicării consecvente, de către construcţiei de maşini d© 17 ori. a noastre a dus ta creşterea an de an
partid a Indicaţiilor leniniste cu LA D E V A
trecerea tării noastre de partea eoa- metalurgiei feroase de 10 ori, Iar a a venitului naţional sl. pe această
1 itiei antihitleriste. privire la Industrializarea socialistă Industriei chimice de pesto 23 or! bază. a salariului real. îa ridicarea
$1 dezvoltarea cu precădere a in­ Cu prilejul celei de a XIX-a nedonrn, Laclîslau Fedoramci, eroilor romîni şi sovietici căzuţi
întreaga armată romină a întors mai mare decît în 1938; a crescut
dustriei grele, îndeosebi o industriei nivelului de trai al populaţiei. aniversări a Eliberării patriei prim secretar al Comitetului oră­ în lupta dreaptă pentru elibera­
armele împotriva adevăratului duş­ considerabil producţia bunurilor de
constructoere de maşini, al folosirii De la începutul planului de şase noastre de sub jugul fascist, în şenesc Deva al P.M.R., Mircea rea patriei noastre de sub jugul
man, lupi!nd vitejeşte alături de glo­ consum, rcaliztndu-se mărfuri In sor­ ani sl pînă în prezent 6-au construit Lucacî, prim secretar al Comite­ fascist.
rioasa armată sovietică In războiul eu chibzuinţă, cit mai elicace, a r e ­ timente mai variate şl de o mai dimineaţa zilei ele 22 august a
s u r s e l o r materiale ale tării. din fondurile statului $1 s-au dat în avut loc la cimitirul eroilor to- tului regional Hunedoara al Au fost depuse apoi coroane
pentru eliberarea teritoriului naţio­ bună calitate. folosinţă oamenilor muncii peste
nal al patriei de cotropitorii fas­ O contribuţie deosebită la acce­ Partidul sl guvernul au perma­ 123 000 apartamente. Noile locuinţe mîni şi sovietici din oraşul Deva U.T.M., Ioan Iriinie, preşedintele de flori din partea Comitetului
cişti, pentru zdrobirea definitivă e lerarea progresului economic? al tă­ nent în centrul atenţiei lor utilarea luminoase, cu arhitectura lor plăcută, solemnitatea depunerii de coroa­ Comitetului executiv al Sfatului regional Hunedoara al P.M.R.,
Germaniei hillerlste. In slujba aces­ rii noastre o aduc relaţiile de co întreprinderilor eu cele mal moder­ dau o înfăţişare tinerească înflori­ ne ele flori în amintirea ostaşilor popular al oraşului Deva, Tă- Corniţei ului orăşenesc Deva al
tei cauze drepte poporul romln $î-a laborare sl întrajutorare tovărăşeas­ ne si perfecţionate maşini st insta­ toare oraşelor patriei, punlnd pretu­ romîni şi sovietici căzuţi în nase Trandafir, secretar al Con­ P M.R,, Sfatului popular regional,
pus toate forţele si resursele, răs­ că cu Uniunea Sovietică si cu ce­ laţii, extindeiea continuă a mecani­ tindeni pecetea vremurilor noi. so­ luptă pentru eliberarea patriei
punzând cu însufleţire la chemarea lelalte lirl socialiste. Aşa cum s-a zării sl automatizării producţiei — cialiste. siliului regional al sindicatelor. Cotrii LcUilui regional U.T.M.,
partidului — „Totul pentru front, subliniat la ultima consfătuire a pri­ condiţie ecentială a creşterii pro­ O expresie grăitoare a condiţiilor La solemnitate au fost clc faţă Fanfara a intonat imnurile clc Consiliului regional al sindicate­
totul pertiu victorie I" Lupta co­ milor 6ecT0 ta/l ai Comitetelor Cen­ ductivităţii muncii $! îmbunătăţirii sociale noi create în îara noastră, a tovarăşii Petru Furdui, membru stat ale Republicii Populare Ro- lor, Comitetului regional al fe­
mună a ostaşilor romînl şl sovietici trale ale pa. tidelor comuniste si calităţii producţiei grijii partidului sl guvernului pentru al C.C. al P.M.R., prim secretar mîne şi Uniunii Republicilor So­ meilor, din partea Trustului mi­
dusl pinâ Ia victoria finală împo­ muncitoreşti $1 a şefilor de guverne Justeţea acestei polilîci «plicite ridicarea nivelului cultura! al po­ al Comitetului regional Hunedoa­ vietice Socialiste. nier Deva, T.R.C.H., Staţia C.F.R .
triva faselsmulu» a cimentat priete­ ale ţărilor membre ale C.A.O.R., dez­ cu porseverentă osie evidenţiată do porului şi pentru educarea tinerel ge­ ra al P.M.R., Dumitru Dejeu, pre­ Intr-o atmosferă de adincă so­
nia frăţeasca între poporul romln voltarea colaborării economice, co­ realiz.ările obţinute !n dezvoltarea neraţii o constituie amploarea sl ni­ U.R.C.C, şi a celorlalte întreprin­
Si poporul sovietic. ordonarea planurilor de perspectivă, velul învătămtnluluî public de toate şedintele Comitetului executiv al lemnitate a fost păstrat un mo­ deri, instituţii şi organizaţii de
specializarea $1 cooperarea in pro­ industriei constructoare de maşini Sfatului popular a! regiunii Hu- ment ele reculegere în memoria
Poporul romîn va păstra pe vecie care fabrică astăzi maşlnl-unelte gradele. Tn anul şcolar 1962—196.3 stat şi obşteşti din oraşul Deva.
ducţie, în cadrul diviziunii interna­
în amintirea sa pe eel eare s-an utilaj petrolier, minier sl chimic, şcolile de cultură generală au fost
ţionale socialiste a muncii, pe baza
Jertfit pentru libertatea sl fericirea tractoare 5 ' maşini agricole, autorj- frecventate de peste 3 milioane de
patrie!. egalităţii In drepturi, a respectării mloane, locomotive Diesel electrice elevi, tar învătămtntul superior de
stricte a suveranităţii naţionale si
Glorie veşnică eroilor ostasi ro avantajului reciproc, răspund inte­ Instalaţii tehnologice complete si aproape 100 000 studenţi. An de an.
mîn! 5 ! sovietici, luptătorilor care reselor dezvoltării întregului sistem numeroase alte produse, la un ni­ scoală pregăteşte reci de mii de ca­
Sl-au dat viata pentru eliberarea pa­ vel tehnic din ce în ce mal ridicat dre pentru nevoile economiei, ştiin­
6oclalist cît şl ale fiecărei tărl so­
triei noastre $1 înfringerea fascis­ cialiste, cerinţelor egalizării lor eco­ Comitetul Central al Partidului ţei sl culturii
mului I Muncitoresc Romln sl Guvernul R® Tn primii patru ani al şesenalului
nomice la nivelul celor mai avan­
Tovarăşi pu bl Leii Populare Romine îsl exprima s-an construit peste 15000 săli de
sate ţări socialiste.
Călăuzindu-se neabătut în întrea­ Cu prilejul zilei de 23 August, convingerea c ă organele de partid, clasă la oraşe sl sate 1 în centrele
ga sa politica după învăţătura mai- Comitelui Central al Partidului Mun­ de stat, sindicale si de U.T.M.. con- nnlversilare au fost date în folosinţă
xist-ieninisfă, Fartidul Muncitoresc? citoresc Romîn, Consiliul de Stat $1 ducerile Întreprinderilor, Inginerii s« noi cămine eu o capacitate de peste
Romîn a elaborat strategia si tac­ Guvernul Republicii Populare Romi­ tehnicienii, oamenii muncii vor fo­ It’.OOO locuri, noi cantine, noi spatii
tica 68 di luptă corespunzător fie­ ne felicita din toată Inima eroica losi sl pe viitor, cu maximum de efi­ de tnvălămlnt sl laboratoare do’ ile
cărei etape istorice, o stabilit for­ noastră clasă muncitoare, harnica cientă. tehnica nouă. vor desfăşura cu aparalaj modern.
mele organizatorice şl metodele de ţărănime colectivistă, Intelectualita­ larg întrecerea socialistă în vederea Aproape un sfert din bugetul sta­
muncă tinînd seama de condiţiile tea, femeile, tineretul, întregul nos­ ridicării calitatii produselor, 6porîn* tului se cheltuieşte pentru învătămlnt.
concrete ale tării noastre. tru popor şl le urează fericire şi continue a productivităţii muncii, r e ­ cultură $1 ocrotirea sănătăţii,
Unind în jurul său masele largi noi succese în lupta sl munca pen­ d u c e r i i preţului de cost. Îndeplinire* Crealla literară si artistică Inspi­
ele oamenilor muncii, toate forţele tru înflorirea patriei noaslre socia­ la timp $1 Ia toîi Indicatorii a pre­ rate din vln(a nouă a tării noaslrr
democratice, partidul a condus cu liste 1 vederilor planului de stat. din lupta eroică a poporului, y.-l»
succes lupta poporului nostru pen­ Tovarăşi, Ca urmare a încheierii colectivizări» vitalea cultural artistică ce ae des­
tru înfringerea împotrivirii reactiu- întregul popor romln înllmpină a agriculturii au avuf loc mari j| adtnn făşoară pe lot cuprinsul patriei îm­
nil Interne sl a uneltirilor cercuri­ 19 a aniversare a eliberării patriei cchimbăr! in viata ţărănimii. Stătu’ bogăţesc viata spirituală a oamenilor
lor imperialiste, pentru Instaurarea cu un bogat bilanţ de realizări In democrat-popuiar a înzestrat agricul­ muncii, eontribuie la educarea omu­
regimului democratic, cucerirea pu­ îndeplinirea programului elaborat de tura cu peste 58000 tractoare pest* lui nou, «onstructor al «ocînllsmu-
terii politice de către clasa munci­ cel de-al IlI-lea Congres al parti­ 61.000 semănători mecanice. 31.000 tui.
toare în alianţă cu ţărănimea munci­ dului. combine pentru păioase, numeroase Participarea larqă a maselor de oa­
toare pentru ron«lruiren măreţului Datele preliminare arată că în alte maşini sl utilaje agricol© eare meni aî muncii la rezolvarea trebu­
edificiu al socialismului. primii patru ani al şesenalului pro­ «sigură mecanizarea aproape complo. rilor obşteşti- la elaborarea <1 înfăp­
Sărbătorirea zilei de 23 August ducţia Industrială înregistrează o lă a principalelor lucrări agricole. Ca tuirea planurilor de stal. la condu­
prilejuieşte In flecare an evocarea creştere medie anuală de 15 la urmare, producţia medie anuală de cerea vieţii economice s! social-cul-
turale, constituie o expresie a dezvol­
luptei 9I a muncii pline de abnega­ sută. In primele 7 luni ale anului cereale a fost mai mare în ultimii
ţie a poporului nostru, trecerea în curent, oamenii muncii din industrie au cînri ani cu 1.600.000 tone decît me­ tării continue a democratici socialiste
revistă a tucceseloc obţinute sub îndeplinit planul de producţie în pro­ dia anuală din perioada !934— 1933 in tara noastră, este un izvor al for­
a
te! ortndulrli socialiste,
ştatulul
conducerea partidului în construi­ porţie de !02.3 la sută, produtfnd ceea c e a asigurat aprovizionarea democrat-popuiar.
rea bazei tehnico-materialo a socia­ peste prevederi energie electrică populaţiei cu produse agroallmentare De aproape două decenii partidul
lismului. în făurirea sl dezvoltarea numeroase motoare electrice si ma­ sl a Industriei cu materii prime. nostru îndeplineşte rolul de forţă
r- de producţie socialiste, In şini agricole, însemnate cantităt! de Au fost obţinute succese în dez­
ridicarea continuă a nivelului de tltel, cărbune, laminate, chereetea, voltarea septeluluî, îndeosebi în « r e ­ (Continuare In pag.