Page 78 - 1963-08

Nr. 2692
rug. t Unumu ovClÂlfîrîutul

Cu planul
Cuuî nt a rea lunar îndeplinit

tovarăşului Nicola ce a avut loc luna trecută, mun­
consfătuirea de producţie
In
citorii şi tehnicienii carierei Bră*
nlşca şi-au luat angajamentul să
ţVrtnert din pag. 1-a) taţiile dintre state socialiste, nu pot 10 diferite cu convingerea că ţoa­ a‘ dev enit cauza c*-lor mal largi mase înlîmpine marea sărbătoare a
servi In nici un cdz la clarificarea' le problemele litigioase intre sta ale tuturor popoarelor. Succesul în eliberării patriei cu planul lunar
conducătoare In Republica Populară problemelor şi nici la crearea condi­ le chiar şi cele mai complexe şi această luptă poale şi trebuie să !îe pc august îndeplinii Ia toate sor­
Romtnă. Toate prefaeerllo înnoitoare ţiilor favorabile unei confruntări sin­ spinoase pot li rezolva le pe calea oblinut prin eforlurilo comune ale timentele.
din patria noaslră se datoresc vastei cere şl obiective a părerilor .pentru tratativelor dacă guvernele lnlurot ţărilor Ir.gănilui socialist, ale ce­ O corespondentă primită ieri
aetivitătl creatoare desfăşurate de a se ajunge la un punct de vedero părţilor manifesta dorinţa rte a înlă­ lorlalte state iubitoare rle pace. prin din partea conducerii secţiei, ne
acţiunea energică a maselor mun­
oamenii muncii pentru construirea comun. tura sursele de încordare citoare din toate ţările, prin unirea informează că acest evinement
socialismului sub conducerea încer­ Ivirea unor păreri deosebite asu­ Un exemplu In această privinţă forţelor păcii din întreaga lume a avut loc cu o zl mai devreme.
cata a Partidului Muncitoresc Romin, pra unor probleme ale dezvoltării so­ 11 constituie încheierea recentă a Promovînd cu consecventă în po­ Tn ca sc mai arată că de la în­
a Comitetului 6 ău Central In frunlo ciale. oricit de mari ar fi aceste deo­ acordului înlrc U.R S.S S.U.A. şi litica sa externă principiul leninist ceputul anului şi pînă in prezent
cu tovarăşul Gheorghe Ghoorohin- sebiri de păreri, nu dă dreptul nici Marea Britanic asupra interzicerii al coexistentei paşnice, Republica colectivul acestei secţii a dat
Dej. unul comunist, şl cu alit mai mult experienţelor cu arma nucleară In Populară Romină se inanilcslă ca un peste plan 1.000 tone piatră spar­
nici unul partid frăţesc, fie el mic sau r.lmosferă, în spaţiul cosmic şi sub tă, 16.500 tone criblură şl 2.500
Tovarăşi, apă. Guvernul romin sa alăturat factor activ in viata internaţională.
mare să se amestece In treburile tone borduri.
Tratatului şi l-a semnal, pornind rle (lesfâşonYă lâ O N U , în Corni telul
Desfăşurarea evenimentelor pe are­ Interne alo altor partide, să arunce celor 18 slate de la Geneva, precum Evidenţiaţi în întrecerea socia­
na mondială demonstrează cu putere tot felul de epitete altui partid sau la îdeea că pot şl trebuie, să fie şi in alic organisme internaţionale listă ce sc desfăşoară aici sint
modificarea continuă a raportului de conducerii sale adoptate orice măsuri, chiar şi par­
ţiale 51 tranzitorii, care sînl utile o activitate susţinută penlru rloMin- maiştrii Aure! Tomuţa şi Gbeor-
forle In favoarea socialismului, de­ Aşă nun se subliniază tn Declarn- cauzei p^eii. dere în relaţiile dinlre state, duce ghe Dobrei, şeful de echipă Po­
mocraţiei $i păcii. In acelaşi timp. in tla Consfătuirii de la Moscova din perseverent o politică de dezvolta­ hte Capăt înă, minerul Horea
lumea capitalistă se adtnceşte criza 1960, grija pentru Întărirea permanen­ Aşa cum se arată în Declaraţia re a rela'.ilor comerciale culturale Dabu şi încărcătorul Constantin
generală a sistemului capitalist creşte tă a nnilătij mişcării comuniste In­ Guvernului Republicii Populare Rn- cu toate statele. Ţiştea. Rezultatele pe care le ob­
mine, acordul Inrheinl
reprezintă
avlnlul de luptă al clasei munci­
ternationale este suprema datorie în- numai un pas pe calea destinderii Călăuzit do dorinţa de n-şi aduce ţin ei şi ceilalţi muncitori sint,
toare, al oamenilor muncii împotriva ternalibnalistă a fictărnl partid irternalionalu ; popoarele aşteaptă contribuţia la stabilirea-, unor relaţii
exploatării, pentru o via|ă mai bună. marxisf-lcninlst. In discutarea divc'r- c,i acesta' ,,ă fie urmat de alţi paşi. de bună vecinătate Intre ţări, la pc lîngă munca plină dc însufle­
Sistemul mondial socialist, care cu­ genlctor care s-au ivit se impune ca carp să ducă la rezolvarea trup'.Vtă crearea rle zone. ale păcii în dife­ ţire ce o depun, urmarea apli­
prinde un sfert din suprafaţa glo­ fiecare pari ici comunist să dea dovadă a celor mai importante probleme rite reginei ah? globului, guvernul cării unor măsuri tehnico organi­
bului şl o treime din populaţie, se de un înalt spirit dc răspundere, de ale luptei penlru preinlîmpioarea u- romin a prezentat cunoscuta propu­ zatorice eficiente, care au con­
afirmă din ce In ce mai mult ca fac­ nere cu privire la dennelca>riz.ir'o
o grijă deosebită pentru Interesele vi­ mii nou război mondial \cor Iu) dus la sporirea continuă a pro­
tor determinant a! dezvoltării sociale tale ale clasei muncitoare pentru în­ Iriparlil nu pune capă! cursei înar­ Balcanilor. Realizarea areslci pro VALEA A MP O IU Un
Internationale, înrcgîstrîml un puter­ tărirea forfelor democraţiei şi progre­ mărilor şi experienţelor nucleare puneri, n r c îşi menţine întreaga ductivităţii muncii.
nic avînt în dezvollarea economiei. sului penlru cauza păcii şi socialis­ subterane stocării tn mari canliMt! ci actualitate, ar asigura ponoare*
In propăşirea materială şi culturală mului. o armelor termonucleare menţinerii lor din această parte a lumii noi Corespondenţii voluntari ne transmit:
a oamenilor muncii. unor forare ele război în diferile condiţii pentru dezvoltarea colaboră­
De actfen. considerăm că este ne­
Mişcarea comunistă şt muncito­ cesar să se pună capăt metodelor care continente din rnr<t cauză asupra rii paşnice «şi ar ron<l:!n? o contri­
rească Internaţională a crescut ne­ dăunează în mod grav relaţiilor In­ omenirii planează mai deparle pri­ buţie la muza păcii generale.
contenit, devenind cea mal Influentă tre partidele comuniste şi muncitoreşti mejdia unui război mondial termonu­ Nutrind un pulenv- onlimfam, pă­
clear. truns de încrederea Icrmă că in lume
forţă politică a contcmporaneilălll. In ş! să se rezolve problemele diver­ există forle capabile să salveze ome­ economii suplimentare la preţui Rezulfiato
pofida represiunilor de tot felul la gente pe temelia rlc neclintit a Partidul nostru consideră că non- nirea de catastrofa unui in^eorlbi Econom ii şi b e n e fic ii de cost. Ia întreaga producţie
rare slnt 6 npu$l In numeroase lărl. Iru rezolvarea acestor probleme ar­ cu c a re ne m în d n m
marxism-leninismnlul a hotărîrîlor termonuclear, poporul romîn îşi va peste plan marfă, si 2.409.000 lei beneficii
comuniştii unesc In jurul lor mase lot luate tn comun la Consfătuirile rlc Ia zătoare esle necesară menţinerea aduce şi pe viitor întregul său aport peste plan, în primele şapte luni La fabrica de birlic ,,) Mai"
mal lărgi, |ln sus steagul luplcl îm­ trează a vigilentei popoarelor îm­ Tn întrecerea socialistă desfă
Moscova din 1057 şi 1960. la lupl.i pentru victoria păcii in lu­ ale acestui an. Dc asemenea, în din Fel i eşti, raionul Sebeş. între­
potriva exploatării capitaliste, pentru Indeplinindn-sî îndatorirea sa In­ potriva cercurilor imperialiste agre­ me. şurală în cinstc-a celei dc-a X(X-a această perioadă, s-au tir»t peste cerea socialistă în cinstea zilei
Independentă naţională, pace şi de­ ternaţionalism. Parlidul Muncitoresc sive. continuarea perseverentă a lup­ Tovarăşi, aniversări a eliberării patriei tic prevederile planului dc produc­
tei penlru înrolarea
rnreei
înar­
mocraţie. Romin va milita cu perseverentă pen­ mărilor, crearea dc zone rlenucleari- Intrăm în al XX-'ea an de la eli­ sub jugul fascisl, muncitorii, in­ ţie 27 tone de oxid roşu tic I ici, dc 23 August a dat roade bogate.
Mişcarea dc eliberare naţională, tru întărirea unităţii lagărului socia­ zate in diferite păr|i ale lumii, inter­ berarea Rominici cu un sentiment ginerii, tehnicienii şi funcţionarii 94 tone dc oxid galben dc fier, In toate secţiile fabricii noastre
ridicarea popoarelor asuprite la violă list şi a mişcării comuniste şi munci­ zicerea producerii si folosirii ar­ de îndreptăţită mîndrio fală de mă dc In FC Orăşlic au obţinut 15 tone dc lanin praf sulă la munca a fost mai bine organi­
Independentă reprezintă un puternic toreşti mondiale. sută şi 35 tone dc piroluzilă tra­ zată şi ca urmare, planul dc pro­
mei nucleare, lichidarea stocurilor relele realizări înfăptuite de no* succcsc tic scamă. Angajamentele
aliat al mişcării revoluţionare munci­ porul nostru, sub conducerea cl«ir- tată. ducţie a fost îndeplinit si depă­
Tovarăşi, exlstenle, desfiinţarea bazelor mdi- luate fiind îndeplinite şi depă­
toreşti. o Imensă for|ă Iu lupta îm­ tare pe terii or ii străine, stingerea văzătoarc a Partidului Muncitoresc STF.UAN BRAICA şit lună de lună Astfel, în peri­
potriva Imperialismului, penlru pace Problema cea mal arzătoare a zile­ focarelor de război. încheierea Tra- Romîn. şite cu mult. Astfel, colectivul corespondent oada care a trecut dc la înce­
s! progres social. lor noastre este problema împiedicării latului rle pace german 5 I soluţio­ Drumul străbătut nu a fost m* nostru a realizat 2.525 000 Ici
Tocmai in asemenea Împrejurări de unu! nou război mondial pustiitor, narea. pe această bază. a probleme) ted. Multe din greutăţile şi pierii Cu pianul în d e p lin ii putul anului şl pînă acum noi
Importantă i6 torică deosebită penlru asigurarea păcii în lume. Apariţia Berlinului. Pe primul plan ca o ce- cile pe cate le-am avut de înfruv la fo ţi in d ic a to rii am depăşit planul la valoarea pro­
marta omenirii. clnd mal mult a-a armelor termonucleare şl n rachete­ rinlă vilală a tuturor popoarc'or. tal în opera complexă a mustru* Noi cinematografe ducţiei globale cu 17 Ia sută, am
orlclnd sistemul mondial socialist, lor capabile să transporte aceste tlă continuarea luptpl penlru înfăp­ (ici socialiste au rămas rle domeniul Minerii, inginerii şi tehnicienii mărit productivitatea muncii
mişcarea comunistă 5 ! muncitorească arme In orice coli al globului, acumu­ tuirea dezarmării generale si loiale trecutului. săteşti de la I M. Ţcbea, raionul Brad, faţă dc plan cu 11 la sută şi am
Internaţională au nevoie de unitate, larea unor mari stocuri dc arme ter­ Pronnntindu-se pentru lichidarea însufleţii rle minimalele perspec­ au desfăşurat tot timpul o între­ redus preţul de cost sub cifra
cere susţinută pentru îndeplinirea
rdnstatăin 111 mîhnire şi mare Ingri monucleare, pun In fa|a tuturor po­ blocurilor militare. Republica Popu­ tive de înflorire continuă a palrM
jorare că divergentele care s-au ivit in poarelor. a tuturor statelor şl oame­ lară Roinînă susţine, ca o măsură noastre socialiste. întregul popor Cinematografia pătrunde lot mai şi depăşirea planului dc produc­ admisă.
ţie în mod ritmic şi la toţi in­
probleme funrlamenjale ale contempo­ nilor politici eu simt de răspundere franzilorie. încheierea unui păci de slrîns unit tn jurul partidului şi gu­ mult in satele regiunii. A<o!o unde dicatorii. In cinstea zilei clc 23 Colectivul fabricii noastre a
pin.'i nu do inull licărea lumina p,i-
raneităţii continuă să pcrsislc şi, in pentru soarta gcncralici actuale şl a neagresiune între statele partici­ vernului, muncind cu elan patriotic August noi am reuşit să reali­ dat peste prevederile planului dc
Ioc să fie rezolvate pe făgaşul nor­ celor viitoare datoria Imperioasă de pante la Tralalul dc la Varşovia şi esle holărîl să dea viată sarcinilor trdă ;< lămpii cu petrol, azi a pă­ zăm planul la valoarea producţiei producţie 50 tone de birlic şi
truns lumina electrica, radiolirarea,
istorico ale rlpsăvîrşini construcţiei
mal al relaţiilor dini re pari ide şi în a lupta din răsputeri pentru salvarea slutele meiftbre ale N.A.TO. socialiste şi trecerii Ia construirea globale în proporţie dc 106,6 la 30 tone de caiete şcolare. Prin­
cpirlt partinic, In cadrul disculiilor omenirii de o catastrofă termonu­ Propunerile Uniunii Sovietico şi comunismului. cinematografia. T11 ultimul timp au sută, iar In valoarea producţiei tre muncitorii evidenţiaţi în în­
tovărăşeşti, purtale cu răbdare şl cleară. ale celorlalte ţări socialiste penlru Trăiască 2.1 August —• ziua elibe­ luat fiinţă încă trei cinematografe marfă în proporţie de 105,2 la trecerea socialistă, ca urmare a
săteşti: la Prâvaleni, raionul Brad,
simt de răspundere, an căpălal In ul- Rezultatul cel mal Important al adoptarea unor măsuri care să con­ rării Roniirici de sub jugul fascist I Rachifova, raionul Haţeg şi Lăpu- sulă. Productivitatea muncii pc
limul timp o ascuţime de-a dreptul schimbării raportului de forţe pe tribuie la netezirea căli spre de­ Trăiască pairia noastră socialistă, r/iiil de Sus, raionul tlia. Cu acestea, cap de salariat a fost realizată rezultatelor bune obţinute în
primejdioasă Nu pulcm fl de acord arena Internaţională esle faptul că In zarmarea generală şi totală se bucu­ Republica Populară Romină I numărul cinematografelor săteşti in proporţie de 107,1 la sulă. producţie, şî a contribuţiei aduse
opiniei publice
ră de adeziunea
ca Tratatul de încetare o experienţe­ epoca noastră războiul mondiol a în­ mondiale, dornică să se ajungă la clin regiune a crescut la 2 1 0 . Colectivul nostru a dat peste la îndeplinirea şi depăşirea sar­
lor cu arma nucleară în cele Iroi cetat de A mai fl Inevitabil, că penlru Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­ cinilor de plan se numără tova­
prima dală tn Istorie în lume există lichidarea' cit mai grabnică a în­ mîn. conducătorul încercat al po­ plan 2.296 tone dc cărbune şi
medii, semnat ptnă acum dc peste 60 seşi mijloacelor de purtare a răz­ răşii: Sîmion Moldovan, Nicolae
forle in stare să împiedice dezlănţui­ porului nostru I a realizat 473.000 Ici economii su­
lăii, printre care şi de Republica boiului, să se asigure, Insfîrşit, pa­ Trăiască unitatea frăţească a ţări plimentare la preţul dc cost al Slănuş, Simion Marta, Traian
Populară Romină, şl salutat cu satis­ rea rinul război mondial, să asigure cea şi securitatea Internaţională. lor socialiste I Succesele producţiei şi 638.000 Ici beneficii Nechifor, Ioan Paştiu, Livia Bar-
pacea.
facţie rle cercurile cele mal largi ala Lupta pentru salvgardarea păell
Cu deosebită vigoare răsună în Trăiască pacea in lumea întreagă! laminatorilor peste plan. bu II şi Lucrcţia Tompoş,
opiniei publice mondiale — chiar
lume chemarea Declaraţiei Consfă­ M. GLIGOR IOAN ŞERBAN
dacă acest tralat constituie numii un tuirii din 1960 a reprezentanţilor corespondent
prim pas pc calea rezolvării proble­ Un obiectiv dc scamă al între­ corespondent
partidelor comuniste si muncitoreşti: Materiale didactice pentru elevi şi studenţi cerii laminatorilor dc la C. S.
mei nr/ătoare a preînlîmpinăril nnsl
război mondial termonuclear — să „Lupta împotriva primejdiei unui In afara manualelor şcolare şi Hunedoara este creşterea conti­
nou război mondial trebuie desfă­ „Harta fizica t continentului nuă a vitezei dc laminare.
fie folosit pentru dezlănţuirea unor cursurilor pentru studenţi Editu­
şurată fără a nşlepla pînă cînd vor Africa". Folosind din plin capacitatea Gsuifr şî joc de
atacuri lot mal vehemente. pentru ra didactică şi pedagogică a pre­ Tn curs clc reeditare sc alia şi viata n o u a
aVuzatii neîntemeiate şi invective ca începe să cadă bombele atomice şl gătit pentru noul an dc învăţă- „Atlasul geografic R.P.R" pentru maximă a agregatelor, laminato-
„tnşp'nrea popoarelor", „pactizarea cu cu hidrogen. Această luptă trebuio mînt 56 titluri dc materiale elevii claselor I—IV, cuprinzând rii înregistrează pe zi ce trece
Imperialismul", „trădarea marxism-le- dusă acum, sporind eforturile zi rle didactice pentru elevi şi stu­ numeroase harţi, fotografii şi succcsc tot mai dc scamă. Ast­
zi. Principalul este de n-l înfrî- A ş a i e i n t h n p f â î n to t d e a u n a , loc s p e c t a c o l u l f o r m a ţ i i l o r a r t i s t i c e i
nmismului" şl altele. denţi care însumează aproximativ planşe colorate. fel, numai în primele două de­ ' f e p r e g u t C f l i a t e n t, i i l e la r in d , a /
Practica invectivelor, n proceselor na la timp pc agresori, de a preîn- 150 000 exemplare. cade ale lunii august, ci au la­ rle a m a t o r i f r u n t a ţ e la c e l d e - a ! \
tîmprna războiul, de a nu-1 lăsa sfl O marc atenţie s-a dat şi altor t c p t î n d c u n e r ă b d a r e să u rc i sce n a , V l l - l c a c o n c u r s , s p e c t a c o l h ic/iin a U *
de intenţii este In general Incompa- Printre acestea se numără materiale didactice ca : planşe dc minat peste plan 660 tone pro­ sa o f e r i p u b l i c u l u i r o d u l m u n c i i tale
libilă cu relaţiile normale dintre sta­ izbucnească". „Harta politică a lumii", care zoologie, planşe privind legarea duse fine şi 625 tone semifabri­ s ir g u in c io a s e . $ i c î n d a sosit c lip a z ilei d c 5.9 A u g u s t , c e a m a i m ă r c i
te şi cu alit mai mult nu poate fl Republica Populară Romină. alături va apare în 15 culori fiind desti­ cate. Acestea sint doar o parte m u l t O ftcptata fi v ez i cită l u m e v i n e s ă r b ă t o a r e n a fio n t d a a p o p o r u l u i r
admisă In relaţiile dintre ţările socia­ de celelalte ţări socialiste si- de al­ nată elevilor din calesclc V—XI. învăţăm»- tului dc munca produc­ din rezultatele cu care laminato- In s p e ct a c o l , c î n d tc g h i d c f li ci(i n o stru : e l i b c i a r e a d e su b j u g u l f
listo. dintre partidele comuniste şt te lari iubitoare de pace, promo­ Totodată vor fi mult îmbunătă­ tivă, planşe intuitive pentru în­ rii se prezintă la demonstraţia o c h i v o r fi a ( h u i ( i a s u p r a t a ... fa scist. }
Ş i iată că l u m i n i l e s-a n stins, c n r - p
muncitoreşti. Asemenea practici, pe vează o politică de coexistentă paş­ ţite „Harta fizică şi administrati­ deletniciri practice . oamenilor muncii din oraşul Hu­ — Mic-mi spui? Ai nijtc eninfii., lin a a fost tra s ă, l u m i n a v i e a re-
lingă primejdia dc a afecta înseşi ro­ nică înlro statele cu orînduiri socia­ vă a R.P.R.", „Europa fizică" şi (Agcrprcs) nedoara. •— Uite aţa cum am eu acum f f e c i o a r e l o r t- în m u ia t s cen a . F o r \
Dar nn-i vorba numai dc eino(ii. atolii a rtişti' t i n e c u n o s c u t e în in-^%
Af mea să chit astăzi Inimos de t r e a g a (a ra, c o r u l fi o r c h e s t r a s *- C
Dc ziua marii noastre sărbă­ de venituri a însemnat sporirea tot. nsn cum simt.., d e r n r g i f i i l o r h u n c d n r r n i, la u r e a t e a l (
tori, încerc să-mi adun gmdurilc considerabilă a veniturilor gos­ 7 tuăra Elisabcta ____ _____ ______________ celui rlc-ol Vll-lcn /
solistă
[ l l c n d e ,
penlru a le aşterne pc hîr- AII MAI podăriei şi, concomitent cu a- , C a s e i r a i o n a l e d e a Pe scend, formaţii lea concurs al. nr- /
tic. Este greu să poţi cuprin­ m ccasta, a celor repartizate la ! c u l t u r ă d i n O r n f - tifiilor amatori )
deschid spectacolul [i
de fot coca ce s-a făcut în co­ ziua-numcă. In anul trecut, dc lie, n u t r c f t e o d o - a rfis fte e fru n fa şe la ceî intcrprethul ciute- |
muna noaslră in anii dc după reia s au ridicat case noi, iar al­ muncă şi 109.666 lei fond dc nic. Plin extinderea volumului pildă, au fost livrate statului pc "r i n f u vie. S ă c h it e de al V ] 1-lea concurs r ut ,.1'ni tiiful ne L
bază clc contract aproape 200
Eliberare, dar mai ales dc la în­ tele au fost renovate. bază. Sprijinită permanent în­ lucrărilor agricole executate me­ tone cereale, 439 tone sfeclă dc 1mai bine decil ori- ____ conduce4'. Urmca- L
fiinţarea gospodăriei agricole co­ Sc cuvine sâ vorbim însă ceva deaproape de organele de pârliţi canizat, cu ajutorul maşinilor si zahăr, 75 tone cartofi, 1.582 ld. I clnd, din mi mu, zu apoi prezentai ea J
lective, dc cînd munca a în­ şi despre dezvoltarea gospodă­ şi de stat, gospodăria noastră tractoarelor puse Ia dispoziţia lapte, 30 tone carne şi alte pro să-fi exprime fi in acest fel recu- de către aceleaşi formalii, a ciute- C
cetat să mai fie o povară dusă riei colcclivc. La început, în a- s-a dezvoltat continuu, devenind gospodăriei de către S. M. T.. duse agricole. De pc urma valo nnftinfa fa(u de partid, făurarii! fe­ celor „Trăiască acei cc muncescM — I
de cci sărac* caic trăiau o viaţă nul 1950, primul an dc activila o unitate puternică şi bogată. prin administrarea raţională a vificării acestor produse s-a rea­ ricitelor zile pe care le trăim, dra­ omagiu adus harnicilor oameni a .
gostea fierbinte pentru put rin noas­
mărginită, lipsită dc orizont. le, în gospodărie nu erau nici Invăţînd să aplice tot mai bine îngrăşămintelor chimice şi or­ lizat un venii de î.378.751 Ici. Dc tră socialistă, mereu ţinură fi înflo­ muncii din patria noastră, roiislrm f
mulţi nici prea avuţi. Averea ce­ în practică regulile agrozooteh­ ganice, a sporit rodnicia ogoa­ lori ai socialismului Gloria da ţ
Azi mullc se pot spune despre asemenea fondul dc bază a spo­ ritoare Şi această dnri'nfă, ca fi Iîn­
lor 72 familii care au pornii nice înaintate, colectiviştii au relor, ceea ce a dus la creşterea rit, prin acumulările în cons­ sci mnnc.it<iarc‘> fi. apoi a unei suitr
transformările survenite în înfă­ tărirea de a dovedi încă o dată că dc melodii populare ardeleneşti, //•'l
munca în comun sc compunea sporit an de an producţiile în dc cîteva ori a producţiei agri­ trucţii zootehnice şi gospodă­
ţişarea comunei, pc uliţele că- din 223 ha. teren, 6 animale de sectorul vegetal şi în cel zooteh­ cole la hectar, comparativ cu reşti, precum şi prîn procurarea formafiile din care fuc parte sint continuare, rind pr rind. artiştii, n \
producţiile realizate cînd tere­ dc maşini şi animale clc., la considerate pe hună drcptn'e fi un- mutări inrndra(i in formalii inslm ^
tafrle regiunii In cel de-nl Vll-lcn
nul era fărâmiţai în parcele mici 2 087,844 Ici. Acum investiţiile sc concurs, se otffte Pe fufa tuturor mentale fi echipe de dansuri hain 1
şi lucrat individual. fac din fondurile gospodăriei. Tn lare educ in securi inininintde fra i
CREŞTEREA VENITURILOR BĂNEŞTI Şl A FONDULUI DE BAZĂ Tn vederea valorificării mai acest an, după cum sc poale ve­ artiftilor amatori vcni(i să-fi aducă r/itii folclorice tdc regiuni*, dan }
contribuţia la spectacolul festiv, dc
depline a posibilităţilor de car-' dea şi în graficul alăturat, veni- la Dn>a. Un exemplu mnc.l ude n> glas bucuriei dc a trai acr’i'- )
/f = \ LAC.A.C. MIERCUREA dispune gospodăria au fost crea­ fu iile şi averea gospodăriei vor despre această dorinţă, această lm- luminoase pline rlc belşug. ,tr fn< S
te şî dezvoltate mai multe ra­ cicstc şi mai mult. tnrh‘e t jumătate dintre locuitorii circ. Dansatorii din Shiaă'in raio \
nul Sebeş, ai Cooperativei ui'ştcşn
muri de producţie. Pe lingă cul­ Multe ar mai fi de spus. Nu Făuri urş iilor, col ret i vîfti. un r o ­ găreşh .. UclezalnV‘ din Haţeg, ccA^
tura cerealelor care constituie pot încheia însă, fără a arăta că horit rle pc tl cal uri dc lo
ramura dc bază, zootehnia si le­ toate realizările obţinute sc da- St rin sul finului. să vină In ai s.ambiantul ui siderurgie bunedri
gumicultura ocupă 1111 loc im­ torcsc oamenilor, colectiviştilor acest spectacol. să-fi exprime rran ca fi ccî din Vauciucsii. tara-(
funie rle la 1 CS Jt şi Grăstie, or
portant. Tn prezent avem -147 ca Joan Şoaîla, Gligor Ocncr, bucuria vieţii pc care o trăiesc,
bovine, I I09 ovine, un însemnat Nicolae Bozan, TI le Morar, intr-un dans ce a întrunii 5 gene­ cbestrn dc muzica la'oda'n şi uşon
număr dc porci si păsări. Con Schcnkcr Andrei. Salomîa Fascu ralii Satul e mic, arc rn puţin peste rn a clubului din 7 clin'. soliştii v"
comitent cu snorîica numărului şi alţii, caic muncesc cu mult 100 rlc locuitori. iar echipa rlc caii fi instr murul işti sint ră’tdă
pentru măiestria inter ‘o ctarii. /»<-"
şi a productivităţii animalelor, spor pentru dezvoltarea gospo­ dansuri are ,W rlc membri.. frn însufleţire’•
au sporit şi veniturile realizate dăriei colcclivc si sint mîndria Spre Grădina de vara din Dcvn fi fi ut cer! or lor sincera n \oru r'1
cu atdnn'.r' cot.''
din zootehnic T11 anul trecut, de noastră. T11 prezent pregătim se îndreaptă nnmerofi oameni ai roase hulei nuni
pildă, 41 la sută din veniturile soarta producţiei anului viitor. muncii din Inralit/r'r. Aici r>a avea
gospodăriei s-au realizat de pc Dc aceea acordăm o mare aten­ v . r»ns
urma creşterii animalelor. ţie efectuării la timp a tuturor
Legumicultura este, de aseme­ lucrărilor agricole şi îndeosebi
nea, o ramură cu largi perspec­ executării arăturilor şi fertiliză­ In plină campanie de recoltare a fructelor
tive pentru gospodăria noastră. rii solului
De aceea în acest an am dublat Avînd drept călăuză drumul in cadrul I. F. Sebeş, se des­ »c. Acest ccuhu a depăşit pi a
suprafaţa grădmiî de legume, arătat dc partid, vom depune făşoară cu multă iiucnstlaic în prezent planul de afine u
iar pentru anul viitor am pre­ eforturi sporite pentru traduce­ campania pentru recoltarea afi­ 12 tone Dc asemenea se - 1
văzut so extindem cu încă 10 rea în viaţă a sarcinilor trasate nelor şi smeurei. Cele 14 cen­ denţiază centrul Prigoana (:•*■
1 1 1 «JAtllFlCAT *l* ni?icaT hectare. Pentru obţinerea dc de cc! de al HT-lea Congres al tre pentru colectare primesc şi ponsabil Petru Stoica) care a
P.M.R., pentru a face mai îm­
recepţionează zilnic de Ia echi­
producţii constante şi ridicate
•19 5 9 iO d -I ) •f© 0 3 1 9 6 1 1 9 6 3 în îegumicuTtuvă, pe lîngă apli­ belşugată şl mai frumoasă viaţa pele de culegători mii dc kilo­ 'Icpa- •* uit aline eu 7 tchfc.
carea metodelor avansate, vom nouă pe care o trăim. grame de fructe Astfel la cen­ Planul pc întreprindere a fost
l^ u R O N D DE El"A Z A V E N IT U R I B Ă N E Ş T I extinde simţitor suprafaţa iri ROTII SIMTON trul Ci banul (î esponsabîl dc depăşii cu 39 dc tone
gată. preşedintele G. A. C. centru Ioan Vulcan) sc primesc CLEMENT BOL'*EA
Ufrgiraa wt de an a surselor Miercurea — raionul Sebeş zilnic 4.000 kg. fructe de pădu- corespondent