Page 79 - 1963-08

Fag. 3
\Tr. 2692 DRUMDl SOCIALISMULUI

Adunări festive A 8.000-atonă plus La parterul

consacrate zilei noilor blocuri
W .W .V .,
v de 23 August Pe stradă, In plin centrul oraşului
C u toate că a c e l e c c a s o n i i c t d n i d c voi fi c e v a b u c ă {i d e steril. Deva. există o pcrmaiKxntă «fluentă
ară ta u o ra S, in b ir o u l secto ru lu i A şa că...
In întreprinderi!*, inslilu[iile. clu­ de trecători, tndcoschi In cartierul „23
burile şl casele de cultura din regiu­ I II al m i n e i l'e l r i l a ( m u s t a a c e ­ — D e a c u m în co lo n -o să sc m a i Augusf. Aproape la orice oră dtn zl
laşi (Iu te-v in o . X n m c r o ţ i m i n e r i ţi în fiu ip le — zise cu h n t â n r e iu
nea noastră an avut loc zilele* aces­ mulţimea 6 e perindă pc trotuarele
tea expuneri şl manifestări cultiiral- t e h n ic ie n i d in şutul d e tmufite m o i gla s tin ă n il tr.iner. largi atrasă de Irumuscten stilului
c r a n ** 'nucă acolo }i-l asaltau cu N o r m a t o n d le sp u se a p o i c elo r
arlistlce consacrale zilei de 23 Au- arhitectonic, dc bogăţia culorilor st
i n h c b ă i i Iic n o r m a t or. p r e z e n ţ i ca s ec t o r u l I II a rea lizat
qust. a liniilor moderne ale blocurilor con­
— C u m stăm cu ren ii zările ? c ea d e - a 8 . 0 0 0 - a tonă d c c ă r b u n e struite In ultimii ani. Dar ccca ce
Minorii din Valea Jiului an înllm-
— E a d e v ă r a t că cri d e la s e c ­ in plu s (le la î n c e p u t u l (inului ţi atrag Îndeosebi vizitatorii slut şl noi­
plnat marca sărbătoare a poporului
to ru l II v o r să n e - o ia 'înainte f o stiei a fast în d e p lin it a n g a j a ­
nostru cu noi realizări. Tu ocazia le magazine deschise la parlerelo
.Yni m a io r u l ră\b n n d e u Iu î n t r e ­ m e n t u l huit d e c o le c ti v u l s e c t o ­ blocurilor, ca o expresie de grijă con­
adunărilor festive <le la Petroşani,
b ă r ile pusa a d ă u g i n d in c e l e d in r u lu i fu cin stea silei d e 23 A n - tinuă penlru anlisfaceren cerinţelor
Vulcan. AnmodSfl. Uric.ani. ei an lost
u r m ă ; gust. populaţiei. Aici s-au dc.schiâ in ulti­
felicitaţi pentru surcelele de scamă
— M a i lă s u /i-m ă să l u m e : , o a ­ r..\t r a g e r e a in n u m a i 7 lu n i şi ma vic-mc 22 unitătl comerciale noi;
obli mile in depăşirea sarcinilor do
m e n i buni. C e v - a găsit tizi cu 10 zile a Zi.UOO tone d e c ă r b u n e Vitrinele largi, .spaţioase, bogăţia sor­
plan si realizarea de economii I.a
a titra Î n tr e b ă ri 7 p e s te p la n d e c ă t r e c u le c liv u I un ui timentelor de plnzeluri, mătăsuri,
adunarea festivă dc la llricani a luai
— A p ă i în t r e b ă m ţi îmi că n r secto r n u este o t r e a b ă . u şo a ră l'.s- slofe. ex-pu.se cu mult gust, at-rag- pri­
cuvînln] tov. T av.âr Da*id, prim tc-
in t^ rcsrnză. Dnttr ştii că s i n t n n în tr n re u s a r, în p r i m u l r ia d . să c.vrv- virile miilor de cetăţeni. Alături. în­
crc-lar al Goiiiilolnlui orăşenesc de
î n t r e c e r e cu c e l ela lt e s ec t o a r e d r t,< la I i e r n i ’ o m in p a rte d in şirate pe ambele părţi ale noului
partid Petroşani, r.ire a vorbii despre
la m i n ă serta r d o r in ţ a fi e r b in t e d e a mint- bulevard s-au amenajat unitătl co
In-emnălnlea vale; de 23 August. Tre­
— P r m i n e — intră in d isc u ţie ri fot m a i bine. pun In vinzorc obiecte de sport, fo­
când în revislă succesele co'erlivn-
un ti n u r d in b r i g a d a lui C h i ti tă .Y u i n a i in a cea stă lu n ă r u m e n i to. muzică articole electrice, aparăt*
Imi dr* 1 * III muncă a! E. M. Uricnni. vor­ E n a c h e — m - n trim is ţ c f u l tle
bi lom! a e valon ţial faptul că iînr- sr; to ru lu i I II au e x t i n s m a i m u lt de radio, articole pentru copil, ma­
s c h im b <ă rm d c u m stă hriga tla cu d e ! <)()() t m ir d e eătihuur l<c<!r s a r ­ gazin alimentar cu autoservire, cofe­
nicii mineri de aici au rla! piuă In
r ea liz ă rile S iifi ră ne î n l r c c c m cu c in i le d e fd a n . Iu a cela şi tim p. tărie, încălţăminte, mercerie, galante­
ziua de 20 august 13 123 lone căr­ b : i g al/i dr tu a h n tn ju l c a m e r ă nr.
bune pe^ie plan. r a n d a m e n t u l p l a n ii ir a t /® <v//or a rie.
li ?><■>/ D a tui r u m serie- f>e /m n o u , (ost depăşit, n i p e s te 2 0 0 k g r ă r ­
In laat-rt scclido Combinatului sl- c ri d r fa r h u ’u ju l n r 6 conduc, iri///e p e post Frumuseţea exponatelor. ralilaloa
dm * 11: c |: c 1 luivedoara nu fiv:i|. loc ru ja n tr Km t r u c d e răi b u n e d e lor, au atras zilnic sute ele cumpă­
arhmări fasl u-e consacrate zâri de h u n ă r u l K u l r în tilus fu fă d e [d a u . V ltin u t tonă d e c ă r b u n e c a re ră, toci. 5>i întotdeauna rei care auţ
23 August I.a aduna re ^ Ieşti văi a I) i e h ! ii - i t a c o m p le t u l c ifr u d e S ( ) 0 0 s-n r păşit pragul noilor magazine au găw
c r e d e ea u ,.\>rnir> d m n b o t n ju l sil aici nn sfat compelent, o indi­
furn/ilisliiîor din .«i'ctia II a. des r .r r —- D u t;u> este — f / r â t /t in s e
-A \l\-u aniversare a eliberării pn- n n n n n t n r u l U n'•m ia r a u s t n i a c.v- lui Ş t e fa n I-a s:ln I n d i f e r e n t însă caţie dată la timp cumpărătorilor, de
d u r ă a fost e x t r a s ă d e a ceastă
lr;m“ a vorbii 1 o\*. Gheorghe Omni- tras in nretriiă lu n ă 2‘W to n e r ă r - Către vînzălOM. in privinţa diferite­
Vin. serrelar al orrianivnfiei de bază b > n e p e s te lilnn fu fă da ŞXJ to n e b r i g a d ă , sau d e c e l e c o n d u s e d e lor snrtimenle solicitate. Cu lierare
din schimbul permanent <r’e -/[ r,rr> rît n th/t h r i g u d u da In u h u la j id fn s i f ll m to b . lo a n C îş ln n i Cnri-
stn n lin P n r d u . C h i r i ( ă A ir.iehe m e ­ zl străduinţa lucrătorilor din comer­
a aralat ră furnaîişlil secţiei a 11-a nr. G r>rst A m b e l e b rig ă z i nn r e a ­
ritul r e v i n e î n t r e g u l u i c o lectiv , ţul socialist de a aproviziona unită­
mi recii [ier al ră minerea In urmă şi lizat r a n d a m e n t e d e a p ^ n o h e 7 fn-
nu dai piuă la 21 nuqnsl peslp sar• " f r ă r h u n e Pe post l\ăm ‘n r totuşi c a r e u -a p r e c u p e ţ it nici un e fo rt ţile. de a presta o lmnă deservire a
cina de plan 1-10 lone de lonlă. m m u n c ă p e n t r u a cinsti ziua d e fost răsplătită de mulţumirile popu­
In u ltim ii c in c i ani. S M 7 . -u ri le 'din r e g i u n e a n o a stră au fo it d o ta te cu 5 0 2 tra c t o a r e . 52-1 s c m ă n â k i r i da • ă i'ă strădu iţi ca să Ir-n lu a ţi 21 A u g u s t cu rez u lta te cit m ai
c er e a lp , 3 ) 0 c o m b i n e , 38 7 gratie itcl ale, ) 8 0 g r â p e cu d i s c u r i ele. M in tiile de. m e c a n i z a to ri h a r n i c i ţi p r i- e p u ţ i, I.a adunarea festivă din Cugir au în a in te Şi nu uitafi d r entitate laţiei. de creşlerea afluenţei cumpă­
b u n e ,
a ceste m a şin i fa c să sp o r e a s că an d e a n r o d n i c i a o g o a r e l o r , să c r e a s c ă n c c o n ten it fi r o d u c (ia a g r ic o lă la h e c ta r. participai numeroşi mo-iliirtfi.şli. In lu na I r m i ' ă rrcrt>'ia a găsit in rătorilor şl lmpttolt de sporirea volu­
constrnrtorl si nlp oameni ei mun­ u n e l e v n g n n r t e eu c ă r b u n e trim is M. CONSTANTIN mului de mărfuri desfăcute. In pri­
cii. In fata lor a luat cuvînln! tov
Nirnlae Roşu. secretar al Comitetului mele 7 luni ale anului volumul măr­
Stai mult de 40.000 tone cărbune cocsificări! peste pîsn orăşenesc Cugir al P.M.R rare a su­ Ş/-nn îndeplinit angajam entul anual furilor desfăcute prin unităţile co­
bliniat frnmoasrle surcesp
ob|innle
merţului socialist a crescut In oraşul
de călre oamenii muncii d:n oraşul I.p înccptiliil anului muncitorii, au redus rebutul cu mult sub Deva, cu 10 2 la sulă faţă de aceeaşi
Aresta este unul (lin succesele cu Extragerea a doua îişii |>e 7i din Creşlerea productivît*1 (ii mumii cu Cugir in cinstea mani sărbători. Ast­
rare sc prezinte nsluzi minerii din abatajele Irontale, a două nmpuii pe mai liine de 0 la sută Iută de cea fel colerlivnl de muncă al 1.1.M, Cn- inginerii şi lehnicienii dc la tur­ cifra admisă. Dicpt urinare, au perioadă a anului trecut
nătoria nr. 1 a Uzinei ..Victoria"
I upeni In marea (lomonstrnlle a oa­ schimb In abatajele cameră, comit- planificată, imlrm jlalirea r.dilaţii qir a raporlat fnd'*p!liiirea fdnuulnl Călan, s-au angajai .să depăşească reuşit să întîmpinc cea dea Din dragoste pentru Inimos, cei
menilor muncii din Valea Jiului. HI cărbunelui trimis prep.iralorilor şl la producţia qlobaăă în primele 7 XIX a aniversare îf eliberării pa- care au dat viată noului cvartal de
nişlll la cele mai grele locuri de mun­ planul anual dc producţie eu 520 iriei cu angajamcnlul anual în­
este urmarea firească a desfăşurării reducerea unor consumuri specifice luni ale anului în propnrlie de 101.40 locuinţe din Deva nu au uitat nici
că — iată numai clteva din pirqhiile tone produse turnate. deplinit.
unei entu/iaslc întreceri socialiste Iu­ le-d permis muierilor din I.upeni să la sulă realizarea a 2.730.000 lei cco
lolosile de el pcuilru a sălta eonii înregistreze inr"îl nn succes de sea­ înfăptuind înainte dc termen O 00111111111110 dc seamă la ob­ «spatiile comerciale. Imbinînd utilul
lie brigăzi sl sedoare, a aplicării noinii peste plan. ele.
mi curaj a lni|i,divelor noi si melo- nuu producţia $1 productivitatea mă: realizarea unei economii supli­ T.n cura dc mină Valea Morii a toate măsurile tehnice şi organi­ ţinerea acestui important succes cu frumosul el au creat magazine
mentare la pre|ul de < ost In 7 luni zatorice prevăzute în planul nu adus-o rv’''hv’h‘ conduse de moderne, «palioa.se, Iluminate fluores­
delur nv.msalc de muncă. muncii, K. M. Hnrzn a avut loc ieri o adu­
de peste I.K00.000 Iei. nare festiva consacrată zilei de 23 Au­ M.T.O., iniensificmd întrecerea turnătorii Iosif Sfronski, Adolf cent care sfl corespundă cerinţelor
La panoul evidenţiaţilor pot fl gust, Cu acest prilej tov. in/ş. lonn socialistă înlrc echipe, schimburi Ştempcl Oxkar Schwerin ş a mereu cresclnde ale populaţiei.
şi sortimente, ei au realizat lună
F. RUSAN
Făurari! văzuţi .şefii de hrlqarlă Petre Constan­ parlirl E. M. Har/, a comitetului rlc dc lună o producţie sporită şi corespondentă A. O.
Turneu
mrmlini al
pe
tin, Sabin Ghioancă, Io,m Ghioancă
a felicitat
frumuseţilor citadine .şl mulţi alţii, care au adus o contri­ cri prezent» pentru rc/ulinlclc fiu-
mo;\sc obţinute în cinstea marii sur-
buţie deosebită Ia înregistrarea siicce-
Cugir. BStrînul deal nl „Ce­ Bucureşti. In numai 20 dc zile, sclur de mai xus. bători a poporului nostru.
tăţii" este în ultimul timp mnv- cci 5 zidari care alcătuiesc echi­
toml unor transformări înnoi­ pa, au îcncuit peste 700 m.p. zi­
tori ic. La poalele lui, prin 1950, duri interioare. Petre Ursii, are 5 meresem
primii constructori au scormonit în echipa sa dc electricieni băieţi
pamînlul punîncl piatra de te­ dc nădejde loan Trie, Nicolac
melie a noului oraş. Dc alunei, Opreau şi Traian Dochiţa, sînt de 23 şi 24 Âygmst
pe locuri odinioară pustii, s-au plinire cei mai buni. Iii s-au an­
inalţat semeţe peste 50 dc blo­ gajat în în trecerea socialistă ca Pmlin luiiicdOf eni, locul proîc- mănesen şi pentru toţi cel caro
curi dc locumtc. în cinslca zilei dc 25 Anglist să (cr't dl petrecerii timpului liber s-au evidenţiat In întrecerea so
Undeva, Ia marginea noului termine complet inslnlntiile elec­ din a ros le două zile eslc păuuma rinlislă dc.sîă.şurată in cinstea zl-
oraş se munceşte încă intens. trice dc la blocurile B JI 3 şi Chizld. Aici, pe eslrade special a- 1 nj de 23 August.
Constructorii şantierului nr. 4, al B IUL Şi sau ţînul dc cuvînt. meMajdle vor evolua o scamă de De la Brad ne a sosit vestea c<1
T R C M. înaltă noi obiective con­ Primul bloc este gala pentru re­ echipe arlislice din localitate. Up în loralihltile miniere Ţebea, Gu­
struiesc noi blocuri. Activitatea cepţie. iar al doilea a fost dat în asenicnea frimniseţilo din împreju­ ra barza, Bălţa şl Luncol se vor
dcsfăsinală dc ci pină în prezent, folosinţă cu o săptămmă înainte. rimile Hunedoarei, care au consti­ orqani/a serbări cirapeneştl, Iar un
notată lapidar, poate fi concre­ Dacă viei să-l găseşti pc loan tuit înluldcunna un punct de a- grup de mineri tşl vor pclrcco
tizata în cîtcva cifre: 144 aparta­ knall, şeful brigăzii de instala­ iracţic pentru oamenii dc ai( i, vor timpul liber în tovărăşia Jrumuse*
mente dale în folosinţă la Icr- tori, e foarte greu. Brigada lui fi admirale şi In aresle zile. Im Iilor de la pădurea Ponor. Şl la
men, depăşirea producţii ilăţii execută lucrări aproape pe tot are ! srop. sîmh.ilă, un (frup de Deva. pe insula de U Mureş, se
muncii cu 0,6 la sulă în lima şantierul. La centrala !muică, 1.600 ( oitslnu tori ( are au inTiIţat orgo-nizi'iiză o scrlvare clmpe-
iulie. Inii un coli dc şantier, ala­ la canalele Icrmîce. in blocuri, marile aqreqale din localilate vor rnwsni, iar asl5 seară la grădina
iuri. la constricţia blocului A pcsle toi unde se exccu'ă upciji- vizita barajul de la Câiiciş şi alto do vară», teatrul de estradă pre­
III I lucrcaxă dc zor o brigada ţiitni pi elenţmase pic/enfn Iui se lorjhljţi din munţii Poiana Rus­ zintă pentru locuitorii oraşului
şi o echipă dc zidari. loctf Hol/in face simţiră. ca i. un spectacol-rev istă intitulat „Va­
ger. împrenilfi cu cei 18 zidari pc Fosil* Hoîziiu'er. Slefan Ivancca. I ii I r - ii ti alt colt a! regiunii, la cantă muzicală*.
rare i conduce sînt oameni har­ FYlre Ursii şi loan Knall. sînt nu­ Pclros-Jni, minerii vor orqaui/a Asemenea aclivilăţl au loc tn a-
nici. pricepuţi. Nhi o dală au do- mai cilcva figuri de făurari ai excursii în Munţii Paşmqulu! şi (esle zile în majoritatea localilă-
\ rc'it accsf lucru. l ună dc lună frumosului cotidian, care şi-au Relezatului p'nlru a lua contact tilor din rernunea noastră. Sînt
regizările ohţinulc dc ci i an si­ propus să înlîmpine marca sărbă­ cu salba de Uniri ((laciare şl cu activităţi plăcute şl odihnitoare :n
lind p'hnirc rele nici bync hri- toare cu rczultalc cit mai bune. peisajele din îV»prejurîniil« (dba- <are s o n d e îşi va lăsa pecetea sa
>*azi rin pc şaiPici . Li si nu pi o- .Mături de ceilalţi, prin muncă relor Rusii şi Slraja. Inlr-u ase­ de bronz pc- feţele oamenilor. Iar
pus să înlîmpine marca sărbă- spornică, blocurile construite dc menea excursK* vor pleca şi cons­ aerul curat al munţilor le vor
|nmc a poporului, sus pc plan­ ei şi dale în folosîolă la Ici men tructorii di* maşini din O.ioir. C«- dezvotlj şi mai mult gustul penlru
şe»' e' a iiilni ITT. vor asigura conformi necesar zc h»uu'l(« Prislop şi Şuriahul vor o- excursii. După aceste două zile de
F-xhipn dc zidar! romlu.să dc eilor dc familii dc muncitori caic leri dipe de neuihd pentru strun- odihnă activă, oamenii muncii din
Si cfa n 11 an" , (-vii- reiaI îv 1 înără sc vor muta în casc noi. qarli loan A(|ino.de şi Cornel Pe­ regiunea noastră îşi vor relua
jac şantier. A icnit dc pc schelele riau, penlru lâcâluş:il Vasili* Co- lucrul CU forte sporile.
marilor construcţii din Galaţi şi A OARGA
Romînia anului 1985 Cit priveşte ţăranul romfn, „el nu „I Iofc(ei#nurer 7eilunc|", Ţară In ca­ nduire Ia dezvoltarea comerţului mon­
dial, poate li reţinută In mod deose­
este rejraclar experimentelor".
re in ultimii aut s-au realizat pro­
bit aprecierea publicată de revista
grese consideraţiile (u toate dome­
T oiul p e n lru om niile, inclusiv în ridicarea nivelului americană „U. S. News and World
do viaţă. Ar fi o greşeală primejdi­ Report" » „înainte de cel dc al doi­
Uzinelor ridicole în ultimii ani, în­
văzută de vizitatorii făţişării schimbate a şalelor I se oasă Ca ele să iie trecute ni vede­ lea război mondial exporturile Ko-
miniet se titrau la circa 90 la sulă
rea. F\pc.*rţil economici
occidentali
o
adaugă ceva $1 mai important, pupii
cunoscut In trecut p e ‘ aceste melea­ incep să considere cu tot mal mul clin materii prime şi 10 la sulă pro­
lă seriozitate potenţialul industriei duse semifinite sau finite. Astăzi,
guri ; optimismul, bucuria, Încrede­
An de an sc adiuiă tot mai nu­ tor ziarişti străini caic in urmă cu sector, realizările din ultimii 10 ani general al pnrlidului laburist britanic, rominrşti". Iar , Nenor ‘/iircher Zei- acest procentaj este răsturnat. A-
meroase filele impusului volum ca­ abia 17-18 ani, nici nu s-ar fi putut sînt demne de admirai", a cler [arat unor corespondenţi de rea In viaţă o omului liber. „Cine lunci" rom>ii<;ă: „Condiţiile do via­ proape 90 la sulă din exporturile
re cuprinde mărim iile a mii de vi­ glndl la ziua de astăzi a jăru noastre. presă după o vizita tn Romînia, că soseşto ca mine pentru prima dată ţă malc'rialo s-au imbunălăţil in mod Romîuioi consta din petrol, minereuri,
zitatori ai larii noastre. Oameni cu „După război, scrie revista „Eastern  q rîc u liiîra Romîneei „a fost impresionat dn faptul că in Bucureşti, remarcă profesorul ita­ simţitor, numărul mărfurilor de con­ lemn şi produse agricole înlr-o for­
preoimpari diverse, provenind dm World", Romînia a făcut un progres la un în a lt nivel producţia agricolă eslc numai de lian Paulo d'Antoni, membru nl gu­ sum a devenii mul marc* Caliluleu mă prelucrata sau fabricată, fn (locu­
'..ui diferite, ;ivînil concepţii politice, spetiJculos : dintr-o ţară agricolă 30 )a sută fală de cea din 1938. de vernului regional al Siciliei, este obiectelor dc îmbrăcăminte s-a îm- rile principalului port al Rom iniei
<r,rin!c son i1 cI i 11>;isc deosebite, ji-tu slab dezvoltată s-a transformat In­ de d e z v o lta re lipsa de v ile şi maşini agiicolc". As­ impresionat de clanul caracteristic Inmătâţil şi aspectul lor este mal la Marea Nc.iqrâ veţi găsi nave ale
împărtăşit în scris, s;m prin vui fţrai tr-un stat prosper, modern. Acum ea TerminurcM colectivizării agricul­ tăzi. prolesorul .lolin Archihnld I.cing. vieţii noi, pe care o trăieşte poporul truinos**. O mare cdenlie acorda ob­ multor ţări incărcimf, cu atelaj sur­
opiniile asupra celor văzute pe mclra- începe să se afirme lot mai mult pe
turii, perspectivele descinse de acest doctor in ştiinle. setul departamentu- romîn". servatorii de pofte hotare impetuoa­ prinzător de variat, mărluri penlru
gi-iîlr Roinuiin snnalistc. arena Internaţională". Iar săplămini- isioric act revoluţionar, sini de ase­ sei c onstruclii ele locuinle care se export. Fabrici de ciment completei
Frumusc* |u)p peisajului, varietatea hil francez „Arhcles et Documeiits*' Iiii de iciienă şi zooiclmie (lenerală Tara, pe care ziarul „Daily Herald1*
menea sublimate de numeroşi zia­ dosfaşoută »;i i>rî no,Miră „Astăzi, sini transportate în Cutia şi Co­
Ini an siîrnif admiraţie. Dar. In notează : „Statisticile oficiale afirma rişti şi vizitatori ai lării noastre, al l.'niversiiălii din l ondra, scrie ; o prczeula cu 20 de ani in urmă; scrie ziarul „Du* IVo-mc*'* din Austru, reea de Nord. Trac foarcâe Rum uii-'i,
primul rine. după cum reiese din că producţia industriala a Rom iniei „Unităţile. ,ign< olc pc care le-am cu­ O ţaţă de faţadă cu contrase de ne­
l’ nnl chil rmiuirrnbilu specialişti din întreaga Uominie esle mii şantier de exportate în proporţie de cea. 5.003
fenstatărilc* reproduse mai jos, ceea are unul din indicii de creştere cei ucesl domeniu, dr D. R Sen. direc­ noscut fu timpul şederii melc in Ro- crezut între sporanţă şi realii dc, o construcţie", iar „Times" clin lo n ­ de tractoare pe an, sini trimise in
• i* izbeşte pe călătorul străin este mal dezvoltaţi din întreaga Europă*'.
tor genera! al Organizaţiei pentru mima sînt excedent organizate. Este tară de o sărăcie neagră şi in acelaşi dra — „Construcţia de apartamente Brazilia, Egipt, Grecia şi Spania. C-
VFF'L apămt pe pămînlurile romî- Referindu-se la ntinul de dezvolta­ idimc.iilfltie Şi agricultură a O.N IL lilajul romin pentru i*»d**v) ,M jv'Uo-
lu.'şti. „Ţară eminamente agricolă*1, re a economiei roinîneşli, „A rhţiter evident (ă această organizare dă re­ timp de o bogăţie lontasticâ. a de moderne şi amploarea proiectelor do
scria : „Romînia are un minunai lieră este trimis in nnillc* ţări, deoa­
sortită a rămine o perpetuă fumi- /eitunci*1 scrie; „Transformarea R<>- plan de dezvoltare economică. O zultai'* practico din cele mai bune. venit in prezent, rum scrie viarwl locuinţe In nt's dc construcţie sini rece Romînia a devenii a slăvi al trei-
zrare do materii prime, ea este as­ mîoict din una din (ele mai îna­ ve.dere de ansamblu asupra agricul­ în adevăr impresionante". Trimisul km exportator din lume pi ulm ase­
tăzi. la mai puţin de două decenii poiate |.iri sie Furopei, înlr-nn stal turii situează Romînia la un nivel special al ziarului indian „Stulos- menea utilaj".
de cînrl s-a pus capăt acestei polt- industrial, sc desfăşoară înlr adevăr
înalt Trebuie să mărturisesc că sfnt tV
l'ri. în nllna dezvoltare economică Intr-un ritm rapid, aceasta impresie proiund impresionat dc eficienţa man", din Culculla, caro o publicai
O constată cu bucurie prietenii, o an rlşlîqal-o vizitatorii alunei ciiitl mal multe materialo despre această Tnlă numai rîleva, fonrlc puţine
măsurilor întreprinse în domeniul spicuiri din murea caile de impresii
iecnno.se ret caic priveau cu scep­ au avut posibilitatea să cunoască un dezvoltării acesiei ramuri. Agricultu­ temă, trăgea următoarea concluzie :
ticism eforturile de industrializare mare număr de întreprinderi indus ra Rnmîniei se nflâ po baze .sănă­ ,,T.oculn|cl, care pentru omul de rînd despre hărnicia şi energia poporu­
ale Romtniel no|. deplînr|înd-o ca pe triale'*. In sfirşit, ziarul grec ,,To Vi- toase şl tace progrese loarle seri­ lui romin, care. sul) conducerea înle-
.sărmana fetită bogată din snd-es- ma" sublima recent „Nn este posibil oase. avţnd obiective clar precizate Însemna altădată o căsuţă cu un loaplă a Partidului muncilorese, de­
»n! Eiiropc*i“ . 0 3 a mm făcea In să lari o descriere deplină a dczvnl- tn toate sectoarele el de producţie" acoperiş mic, fflră Apă şl fără In­ săvârşeşte construcţia socîa’isnml'il.
1916 ziarul englez „Sundav Fvpress". lâril IndtLsIriale a Romîniet. în ca­ stalaţii sanitare, ) x-a dat o soluţie Căci, după cum scria d-na Tlialia
tar secretarul pentru agricultură al Koliva. preşedinta ligii l7lene pentru
„Progres spectaculos1*, „Indici drul unor scurte impresii de călăto­ remarcabilă. Nicăieri nu s-au con
S.U-A , Ori iile Frcemnn declara : apărarea drepturilor omului, re.dflc-
înalţi de dezvoltare1', ,,Q economie rie. Dar, pretutindeni, despre starea „Am vizitat centre de cercetări agri­ simit mal mnlto apartamente deci!
htne echilibrată1*, „O viată mereu actuală ă întreprinderilor romîncşll cole, viticole, gospodării cnleclîve şi tn Bucureşti. Oraşul s-a întins pen­ lor al ziarului „F'leftheria**, „tot ceoa
mai hună*', lată ce caracterizează, vorbeşte creşterea randamentului lor dc stat. Am remarcat ca aveţi inşii ce wi înfăptuit penlru proriresul ni­
prin priztna mărturiilor vizitatorilor cantitativ, rîi şl cel calitativ. Reîn­ tru d-şl dubla suprafaţa pc care o velului de trai şl cultural se dato-
tujii bine administrate, a căror pro reşte sistemului care guvernează as­
tării noastre, Romlnto anului 1963. noirea vechilor Inslalaţii parale! cu avea acum cinci aut şl, ca şi Iu alte
ducliv ilat.e este în permoncnM «ceş- tăzi Romînia, căci anii care mi trecut
crearea de noi ramuri necesare pen­ lere". Hlind aceste aprecieri este părţi nle ţării, flecare cartier Işl are
Un rffm Im petuos de la eliberarea tării sînt ntît de fe­
lru valorificarea bogăţiilor larii con­ util să ne aminiim de starea de îna­ in vecinătate propriile sale maquzine, cunzi şi plin! de randament, incit
al econom iei najionaSe stituie linia do h.i/ă a dezvoltării poiere in care se afla cu mai puţin şcoli, policlinici şi case de cultura *. liecare ,m ponte ft echivalat cu un
O MhUnbare £* opi^j de 160 Industriale a Rominlel. Nu ezităm de două decenii ţăranul rointn. Pe in Mexic a fost organnată r L.iputiţi'' >lc fotografi ,,îiominV". azi'» CSt priveşte aportul pe uai* vjcv. - deceniu".
grade apare In corespondenţele mul­ să declarăm iacă o dată că in acest atunert, Morgan Philips, fost aecr&tai fco[. Mi guri dsrojşo <kj la P.arya co n[ejvnţjază «p aomla roraînească, olru tl I. MANEA