Page 8 - 1963-08
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2674
R asiştii su d -african i înfieraţi
H H STICI „ ULTIfltLt $1101 * UmWCU &TID1 « ULTIMUL ŞTIRI » ULTIHtLC Ş T lO lA J J IŢ II^ Ş T m
în C on siliu l d e S e c u rita te
NEW YORK 1 (Agerpres). — şe, cărora participanţii la conferinţa
de la Addis Abeba a şefilor de sta
In şe linia din după-amiaza zilei
de 31 iulie Consiliul de Securitate te africane independente le-au În
credinţai sarcina de a expune sl
a trecut la discutarea problemei po
liticii de apartheid, dusă de guver apăra punctul dc vedere al aces
tor state.
nul Republicii Sud-Africane. Consi
liului I s-au prezentat spre examina- Guvernul rasist al Republicii Sud-
re o scrisoare din partea a 32 de sta Africane. care o ignorat toate hotă*
Schimbul Instrumentelor Extinderea luptei te afiicane care au cerut discuta ririle precedente ale Adunării Gene
99 m Î N C E P U T B E M 6 6 de ratificare a Convenţiei de partizani rea acestei probleme, precum si un rale a ONU. şi ale Consiliului de
Securitate In problema apartheidului,
consulare între R.P.Romînă nou raport al Comitetului special fn a dat dovadă si de dats aceasta da
Opinia publică mondială salută încheierea şi R.P. Polonă in Venezuela problema politicii de apartheid. In Naţiunilor Unite. El a refuzai să-şi
un dispreţ total fată de Organizaţia
flfa/ra faptelor noi care vădesc Inten
VARŞOVLA 1 (Agerpres). — CARACAS 1 (Agerpres). — sificarea represiunilor împotriva trimită reprezentantul pentru a par-
Tratatului tripartit La 1 augii6t a avut loc ia Ministe După cum menţionează agenţiile de populaţiei băştinaşe sl a discriminării t*cipa la discutarea acestei proble
rul Afacerilor Externe al R.P. Polone presă, în diferite oraşe ale Venezue-
Acesta esfe un pas Înainte în re rasiale In R.S.A., precum si sporirea me In Consiliul de Securitate.
VIENA 1 (Agerpres). — rienţelor nucleare contribuie la eco zolvarea unei probleme cum este dez schimbul instrumentelor de ratiiicare lel s-au semnalat In ultimul timp noi Luînd cuvîntul. John Karela-Smart,
Intr-un interviu acordat corespon nomisirea unor mijloace însemnate, armarea. scrie ziarul. Este primul pas a eonvejiţlei consulare Intre Republi acţiuni ale patrioţilor împotriva re efectivului forţelor armate folosite ministrul afacerilor externe al statu
dentului agenţiei TASS, ministrul întru cit experienţele nucleaire (roată important spre realizarea reducerii ca Populară Romlnă §1 Republica gimului de teroare al Iul Betancourt. pentru reprimarea populaţiei africa lui Siorra Leone, a condamnat poli
afacerilor externe ol Austriei. foarte scump. Se va purifica aerul. înarmărilor şf reglementării probleme Populară Polonă, semnată la Bucureşti Un grup de tineri, anunţă agenţia ne, raportul cuprinde recomandări tica de apartheid a guvernului R.Ş.A.,
8. Kreisky, a declarat : ,,Sint con Copiii nu vor mai muri de leuce la 5 octombrie 1962. AP, au demonstrat pe străzile oraşu prezentote de Comitelui special spre subliniind consecinţele grave ale
vins c5 ma)oritatea covîrsitoare a mie. Mijloacele economisite si for lor nerezolvale dintre puterile occi Schimbul instrumentelor de ratifi lui Barcelona, situat pe coasta de est acestei politici. El a arătat că situa
oamenilor din toate ţările civilizate ţele ştiinţifice vor putea fi Indrep- dentale $i Uniunea Sovietică. După care a fost efectuat din partea romî- a tării, împărţind manifeste ale Fron examinare Consiliului de Securita ţia explozivă din Africa de Sud pe
părerea noastră, arată ziarul, In pre
va răsufla uşurată in urma realiză late cu mal mare eficaciiale intr-o zent a devenit posibilă realizarea nă de Gheorghe Diaconescu, ambasa tului de eliberare naţională. Acţiuni te. riclitează pacea Si securitatea Între
rii acordului cu privire la interzi măsură din ce în ce mai Însemnată dor extraordinar si plenipotenţiar al ale membrilor Frontului de eliberare La lucrările consiliului participă gului continent sl că numai măsuri
unui acord In trei probleme: cu pri
cerea experienţelor nucleare. Aceas spre folosirea In scopuri paşnice a vire la un pact de neagresiune Intre R P. Romlne la Varşovia, Iar din naţională s-au semnalat, de aseme fără drept de vot miniştrii afaceri urgente si hotărite din partea Con
ta Înseamnă că guvernele celor trei energiei atomice. partea polonă de Jozef Winiewicz,
mari putei 1 au procedat in conlor- Cunoscutul savant american dr, ţările N.A.T.O, şl statele Tratatului adjunct al ministrului afacerilor ex nea, si In localităţile Punlo Fijo. lor externe al statelor Tunisia. Slerra siliului de Securitate pot prelntîm-
mitale cu dorinţele majorităţii ome Milles, şeful secţiei reactoare nuclea de la Varşovia, tu privire la preln- terne. Coro, Cumana etc. Leone, Liberia $i Republicii Malga- pina această explozie.
nirii. re a Agenţiei Internationale peglru llmpinarea râspîndiril armei atomice La efectuarea schimbului instru La şedinţă a luat cuvîntul. de ase
de preîn-
şl cu privire la măsurile
Ca ministru al unei ţări neutre, tin energia atomică, a declarai : Înţele mentelor de ratificare au asistat menea, Mongl Slim. secretarul de
să subliniez că cea mni bună garan gerea realizată va avea o mare im tlmpinare a unul atac prin surprin membri ai Ambasadei R.P. Romîne işcarea revendlcalîvă
ţie a neutralităţii este pacea, iar portanţi pentru diferite ramuri ale dere. la Varşovia si funcţionari superiori a mu or ivieni stat pentru afacerile externe al Tu
acordul realizat este pus In slujba Silinţei. Aslfel, după părerea mea, ★ din Ministerul Afacerilor Externe ai nisiei, care a subliniat, la rlndul său,
păcii si, prin urmare, corespunde biologii vor putea acorda o mai ma WASHINGTON 1 (Agerpres). — R.P. Polone. necesitatea unor măsuri hotările din
înWutotul intereselor tării noastre re alenlie unor probleme ca influen Purtătorul dc cuvînt al Casei Albe, LA PAZ 1 (Agerpres). — Administraţia întreprinderii „Cor partea Consiliului de Securitate.
După părerea mea, acest tratat re ta radiaţiilor asupra organismelor Pierre Salinger, a anunţat la 31 Iulie Fixarea alegerilor pentru In ultimele zile s-a ascutit con poracion Minera Boliviana" a refuzat
prezintă cel mai important eveniment vii. Medicii vor putea să desfăşoare că la Casa Albă au sosit în ultimele Camera Populară şi organele flictul dintre Federaţia minerilor bo să satisfacă aceste revendicări ale
politic de la semnarea de către Aus cercetări si mai ample, deoarece li zile peste 2.000 de scrisori si telegra locale livieni si administraţia întreprinderii muncitorilor. unde recent şl-a
In oraşul Oruro,
tria a Tratatului de Stat în 1955. Este se va pune la dispoziţie o canlilate me din partea cetăţenilor americani, BERLIN 1 (Agerpres). — miniere de stat „Corporacion Minera Corupţie fn cercurile
o manifestare a Înţelegerii intre ma mai marc de materiale fisionabile In prin care salută Tratatul cu privire La 31 iulie a avut loc o şedinţă Boliviana". deschis lucrările Congresul naţional guvernamentale din R.S.A.
muncitorii
al minerilor din Bolivia.
rile puteri, un început bun. Salul legătură cu aceasta, un mare inte la Interzicerea experienţelor nuclea a Consiliului de Stat al R.D.G., pre Minerii revendică majorarea sala
riilor, reprimirea la lucru a liderilor
acest tratat". res reprezintă lucrările în domeniul re, parafat &ăpălămîna treoulâ Ia zidată de W. Ulbricht. sindicali concediaţi, Încetarea lockaul- au organizat o mare demonstraţie. JOHANNESBURG ! (Agerpres). —
In centrele miniere ale tării au avut
G. Sollgman, director general ad agriculturii, îndeosebi Iradierea In Moscova In conformitate eu legea electo Două din principalele ziare guver
junct al Agenţiei internaţionale pen scopul distrugerii dăunătorilor cul rală adoptată la 31 iulie de Camera lul In centrul minier Catavi. Munci loo ciocniri Intre mineri şt politie namentale din Republica Sud-Africa-
tru energia atomică, a declarat co turilor cerealiere, Trafafuf va ll semnaf Populară a R.D.G., Consiliul de Stat torii învinuiesc guvernul de faptul De ambele părţi s-au înregistrat nă — „Dle Transvaler" sl „Die Bur-
respondentului TASS ; Consider re- ir a hotărît să organizeze alegerile că Intenţionează să satisfacă cererile morţi si răniţi. ger" — au publicat zilele aceslea
După cum relatează ziarele, autori
tualul acord drept un progres în ATENA 1 (Agerpres). — la 5 august Ia Moscova pentru Camera Populară si organele băncilor americane care au pus drept tăţile au trimis în regiunea Catavi relatări despre un scandal tn care
condiţie pentru acordarea unui îm
semnat. Acesta se va răslrînge si se Influentul ziar burghez din Grecia locale la 20 octombrie 1963. sini compromişi ofiţeri superiori din
răsfringe de pe acum asupra lucră „Eleflhcria" subliniază marea impor MOSCOVA 1 (Agerpres). — prumut în vederea reutilărli naţiona două regimente de poliţie S-a ordo armata sud-africană şi membri al apa
nat, de asemenea.
unor subunităţi
rilor agenţiei noastre. In afară do tantă a realizării unei înţelegeri in TASS transmite : le. concedierea a cîtorva mii de mililare să fie gata de luptă. ratului oficial din guvernul rasist al
speranţa în rezolvarea cu succes a problema interzicerii experienţelor La Moscova s-a anunţai ofi Conferinţă miniştrilor muncitori mineri. acestei ţâri. Ziarele arată că au fost
problemelor politice, Încetarea expe nucleare. cial că semnarea Tratatului pri de finanţe ai statelor formulate acuzaţii de corupţie si
vitor la Interzicerea experienţe luare de mită împotriva unor condu
lor nucleare In atmosferă, In spa africane Suspendarea tratativelor anglo-malteze cători ai armatei «ud-africane, despre
N oi s ta te a n u n ţă a d e ra re a ţiul cosmic şi sub apă va avea CHARTUM. — La 31 Iulie s-a care se precizează că au primit bani
loc la 5 august la Moscova. deschis în capitala Sudanului con LONDRA 1 (Agerpres). — geri legislative în Malta înainte de pentru a formula comenzi de arma
la T ra ta t De asemenea, s-a anunţat că ferinţa miniştrilor de finanţe ai Lucrările Conferinţei pentru inde acordarea Independentei acestei co ment la anumite firme vest-europene.
Dean Rusk, secretar de stat al statelor africane, convocată pentru pendenta Insulei Malta, care s-au lonii. Revendicări similare au fost După cum relatează ziarele, ministrul
KABUL 1 {Agerpres). — sub apă, parafat la Moscova. Guver S.U.A., • acceptat Invitaţia de a discutare^ creării unei Bănci Afri desfăşurat zilele acestea la Londra formulate In timpul conferinţei si de Justiţiei. Vorsler, a fost obligat să
Tn cadrul unei conferinţe de pre nul a hotărît ca Norvegia să adere petrece clteva zile în Uniunea cane de dezvoltare. Pe ordinea de tntre reprezentanţii Ministerului Brî- ceilalţi conducători al partidelor po deschidă o onchetă fn legătură cu
să, Muhammed Yousuf, primul mi- Ir tratat după ce va 11 aprobat de Sovietică după semnarea Trata zi a conferinţei figurează stabilirea tanio al Coloniilor $i cei ai partide litice Je opoziţie din insulă. comenzile formulate pentru armata
nlslru al Afganistanului, a declarat Slorling. tului, în calitate de oaspete al sediului viitoarei bănci si alegerea lor politice malteze, au fost suspen ★ sud-africană în unele tărl din Europa
că Afganistanul eslc gala să sem ANKARA 1 (Agerpres). — ministrului afacerilor externe al unul conducător provizoriu al a- date la 31 Iulie fără a se anunţa data LONDRA 1 (Agerpres). — occidentală. Se precizează că unii
neze tralatul încheiat Ia Moscova in Parafarea Tratatului cu privire la U.R.S.S., Andrei Gromiko. cestui organism, care urmează să- reluării discuţiilor. Dom Mintoff, li Agenţia Reuter anunţă că totl cel ofiţeri superiori din armata sud-
tre cele trei mari puteri — U.R.S.S., Interzicerea experienţelor cu arma Si înceapă activitatea cel mai tîr- derul principalului partid de opozi patru membri al asa-numitet „comisii africană au primii mită de peste
S.U.A, $1 Anglia, cu privire la in nucleară in atmosferă, în spaţiul ziu la 1 iulie 1965. ţie dîn Malta — partidul laburist — Industriale pentru Malta" sl-au pre 50.000 de lire sterline pentru a plasa
terzicerea parţială a experienţelor cu cosmic $î sub apă a produs In în R e z u lta te le a refuzat să mai participe la şedinţa zentat demisia. Această comisie a comenzi la anumite firme din Marca
arma nucleară. treaga lume o Impresie favorabilă, a a le g e rilo r din M a ro c din 31 Iulie, fn semn de protest fată fost constituită fn anul 1957 de către
Acest tratat, a spus primul mi declarat ministrul afacerilor externe Artiştii Operei romîne de refuzul de pînă acum al guvernu guvernul britanic pentru a „studia Brttanie şi alte ţări occidentale.
nistru al Afganistanului, ne arată al Turdei, Pcridun Ccmal Erkln, in RABAT 1 (Agerpres). — lui englez de a da garanţii cu pri posibilităţile de încurajare şl dezvol
căile de rezolvare a altor proble tr-lin interviu acordat ziarului ,.Ulus . Ministerul Afacerilor Interne al elogiaţi la Torino vire la respectarea dreplurilor cetă tare a activităţii industriale tn co
me litigioase, existente tntre marile Erkin a arătat că Turcia „doreşte Marocului a comunicat rezultatele ROMA 1 (Agerpres). — ţeneşti s> organizarea unor noi ale lonia Malta".
puteri. sincer ca după acest prim pas să alegerilor In consiliile comunale sl In continuarea turneului f>e care îl S.U.A. au recunoscut
OSLO 1 (Agerpres). — fie discutată problema Interzicerii municipale care nu avut loc la 28 întreprinde in Italia, colectivul Tea Anglia a hotărît să acorde independenţă
La 1 august guvernul Norvegiei Iulie. trului de O perii ţi Balet din Bucureşti junta militară din Ecuador
a examinat Tratatul cu privire la experienţelor subterane cu arma nu Din numărul- total de 11.165 man a prezentat in seara zilei de Sl iu insulei Malta
Interzicerea experienţelor nucleare cleară şi celelalte probleme ale de lie spectacolul „Lacul lebedelor“ pe WASHINGTON l (Agerpr&s). —
irf atmosferă, In spaţiu) cosmic şt zarmării". date, partidul «Frontul pentru apăra scena Teatrului de vară „Giardini LONDRA 1 (Agerpres). — britanic al coloniilor, a făcu! cunos Potrivii agenţiei United Press In
rea Instituţiilor constituţionale", care După suspendarea Ia 31 iulie a cut la 1 augusl In Camera Comune ternational, la 31 iulie Departamen
Reali* din Torino, în fa(a unui nu
sprijină guvernul, a obţinut 9.479 meros public. Soliştii spectacolului au tratativelor pentru Independenta Insu lor că Marea Brltanle a holărtt să tul de Stat al S.U.A. a anunţat eâ
Declaraţiile lui A. Harriman la clubul mandate (85 la sută din totalul votu fost Ir inel Liciu, Gnbriel Popescu, lei Malta, agenţia France Presse acorde Independenţă Insulei Malla, recunoaşte junta militară din Ecuador.
anunţă c i Duncan Sandys, ministrul
junta militară
După cum se ştie,
Atecu Marin, ileana lliescu, Cristina
rilor), partidul de opoziţie Istîglal Matnel-Zirra. Spectacolul s-a bucurat cel mai lirzîu la 31 mal 1984. Pe de formată din 4 persoane, care conduce
presei din Washington — 720 mandate, Uniunea naţională a de un deosebit succes. Publicul a a- altă parte, Sandys a declarat că în In prezent Ecuadorul, a răsturnat la
forţelor populare — 131 mandate. plaudat la scena deschisă fiecare nu C h o m b e n u re n u n ţa legătură cu organizarea unul relcren- 11 Iulie pe preşedintele Carlos Aro*
WASHINGTON ! (Agerpres). — Moscova A. Harriman a declarat: Celelalte mandate ori »tnt contesta măr prezentat de solişti fi de ansam la in trig ile p o litic e dum „a fost Imposibil să ne ajungă semena şi a Instaurat In ţară un regim
La 31 iulie, la Clubul naţional ni „Acesta este un tratai bun. Fie te, ori sini libere din cauza lipsei de blu, ovaţîonînd evoluţia artiştilor ro- la un acord" cu reprezentanţii parti de teroare şl de persecuţii împotriva
presei a avut 'oc o întilnire a lui care paragral al său este precis si candidai!. mini. La sfirşitul spectacolului, artiş ELISABETHVILLE 1 (Agerpres). — delor politico din Malta. elementelor democrate.
A. Harriman, secretar de stat ad dar". Acesta este un prim pas spre tii au fost felicitaţi de personalităţi Agenţia UPI transmite că mai mult
junct al S.U.A, care a condus dele evitarea unui război termonuclear, ale oraşului. de 1.100 de membri ai armatei kolan-
gaţia americană la tratativele dc la precum şi pe calea spre instituirea Unul din cele mai răspîndite ziare, gheze care a fost desfiinţată, «-au Van Marijnen despre politica noului guvern
Moscova în problema interzicerii ex controlului asupra Înarmărilor nu „La Stampa*, relevă că baletul ro- predat pînă acum în urma anunţului
perienţelor cu arma nucleară. cleare. Contrabandişti min merită toate laudele pentru spec guvernului central că le va acorda o al Olandei
Referindu-se la tratatul parafat la Răspunzînd la întrebarea despre tacolul de bună calitate prezentai la amnistie.
urmările pozitive ale tratatului, A. arestaţi în Pakistan T orino. Armata secesionistului Moise Chom HAGA 1 (Agerpres). — spus el, rămîne baza polliicll externe
Harriman a spus că „acest Tratat Ziarul „Gazelia del Popofo“ scrie: be număra circa 20 000 de oameni, în La 31 iulie, Van Marijnen, primul a noului guvern.
deschide posibilităţi foarte bune CARACl 1 (Agerpres). — „Teatrul de Opera fi Balet din Bucu luna ianuarie 1962. Dintre aceştia au ministru al Olandei, a prezentat Par Guvernul Olandei, a declarat pri
Lucrările Comitetului pentru toată lumea. El va pune ca Marti pe aeroportul dîn Caraci a reşti a ofeiit o frumoasă versiune a fost capturat! şl s-au predat trupelor lamentului noul guvern al Olandei şl mul ministru, Intenţionează să promo
păt contaminării radioactive a at fost arestata Pnlricia Ana Muller, baletului „Lacul lebedelor* intr-o in O.N.U. doar 4 800 de soldaţi. Restul a făout o declaraţie guvernamentală. veze o politică constructivă fn toate
celor 18 state pentru mosferei, Popoarele lumii, inclusiv cclălcanâ engleză, sl americanul terpretare perfectă. Spectacolul. în în armatei de mercenari de circa 15 000 „Guvernul Olandei, a declarat Van organizaţiile Internaţionale, precum şi
fn vederea pregătirii conferinţei inter
Marijnen. acordă o mare Importanţă
dezarmare poporul american, nu doresc con John Robcrt Kipling. la care au fost tregul său, este unul dintre cele mai de oameni continuă să se ascundă fn Tratatului cu privire la Interzicerea naţionale în probtemeJe comerţului,
găsilc 30 kg dc aur nedeclarat. Cei
Katanga sau in Angola unde stau în
incinlătonre din ultimii ani". In con
experienţelor
nucleare".
tinuarea
doi contrabandişti, care veneau de la tinuare. acelaşi ziar arată că baletul aşteptarea unor noi ordine de la că care va avea loc în 1964.
A. Harriman a citat o declaraţie experienţelor eu arma nucleară, pa
GENEVA 1 (Agerpres). — Paris urmau să predea aurul la Caraci romin a dat n lecţie dc dăruire ar petenia separatiştilor katanghezl rafat la Moscova". Van Marijnen a dealarat că guver
Şedinţa din 1 august a Comitetu o federaţiei oamenilor de şliintă unui cetă|ean cu care, din unele mo tistică şi de înalt nivel profesional. Chombe, care acum se află fn Spania nul este Îngrijorat de 6tarea agricul
lui celor 18 state pentru dezarmare u americani. în care se spune de-a tive. nu au reuşit să se întîlnească. Ziarul relevă perfecta coeziune a cor la... tratament. In continuare, Van Marijnen a turii Olandei şi a recunoscui că ÎH
fost deschisă de şeful delegaţiei etio dreptul că „un refuz nl Senatului de Din informaţiile furnizate de po|î- pului de balet, armonia mişcărilor an subliniat că în domeniul politicii ex ultimii ani „nivelul de trai a] popu
După cum relatează ziarul „l'Huma-
piene M, Imrou, care, subliniind im ratifica Tratatul ar fi o catastro lia din Caraci rezultă că Muller sl samblului, înţelegerea admirabilă cu nil£" fntr-o corespondentă din Bar terne şi al economiei noul Cabinet laţiei rurale a rămas fn urmă faţă de
portanta deosebită a Tratatului dc fă naţională". El şi-a exprimat con va continua politica vechiului guvern. nivelul celorlalte grupuri ale popu
vingerea că Tratatul va fi respec Kipling fac parte dlntr-o bandă inter care regizorul coregraf a pregătit a- celona, Chombe nu-şi ascunde inten
la Moscova cu privire In interzice ccaslă versiune a baletului, înaltele ţia de a 6e deda din nou la intrigi Colaborarea în cadrul N.A.T.O., a laţiei".-
rea experienţelor cu arma nucleară, tai deoarece el corespunde intere naţională care se ocupă cu traficul calităţi şi corectitudinea stilistică a politice în Katanga, mărturisind că
a arătat că semnarea lui va contri selor tuturor semnatarilor Iul. de aur. soliştilor. „nu poate trăi fără politică".
bui fără îndoială la crearea unei Incidente între poliţie şi demonstranţi
atmosfere favorabile In activitatea
comitetului celor 18 state pentru de LONDRA. — Comitelui Executiv KAMPALA. — Uganda a ratifi N.A.T.O. fn zona Europei centrale. de culoare la New York
zarmare. al P C din Marea Britanic a pro cat Corla Organizaţiei unităţii afri- Fostul genera) hitlerisl Speidel (a BONN. — Parchetul federal al
Reprezentantul Nigeriei. Obi, a ex testat împotriva discriminărilor ia cane. adoptată la conferinţa şefi cărui numite fn conducerea Germaniei occidentale a dai publi NEW YORK 1 (Agerpres). — Agenţia Associated Press relevă
primat speranţa că după acest prim care este supus partidul fn ce pri lor statelor $1 guvernelor africa N A.T.O. d fost condamnată de cităţii la Karlsruhe un comunicat După cum relatează agenţia Asso- că, fn cele trei săptăminl de de
prin care anunţă că „nu consideră
pas vor urma, desigur, alţii. El a veşte posibililă|i)c de a-$i expune ne care a avut loc In luna mai la cercurile largi ale opiniei publice riated Press, la 31 Iulie !n apropierea monstraţii, fn Brooktyn au fost ares
salutat totodată ideea încheierii pac poziţia Ia posturile de radio si te Addis Abcba europene) va deţine în viitor pos că eslc cazul" să ancheteze acuza unui şantier de construcţii din taţi aproximativ 750 de manifestanţi.
ţiile formulate împotriva fostului
tului de neagresiune între ţările leviziune engleze. tit! de „consilier special" al gu Brooktyn, (unul din cartierele New Tot la 31 lulfe au fost operate
procuror federal al R F G , Wolf-
N.A.T.O. şi Statele participante la In declaraţia sa, Comitelui Exe GEORGETOWN. — La 30 iulie vernului vest-german în probleme gung Fraenkel, care, după cum Yorkului) unde dc trei săptăminl con arestări şi In alte părţi ale oraşului,
Tratatul de la Varşovia, prerurn şi cutiv arată că principalele trei guvernul Guyanei britanice a oe- le militare. s-a mai anunţai, este învinuit de tinuă să aibă loc manifestaţii ale Inclusiv io rîndurile manifestanţilor
ideea „îngheţării" creditelor milita port ide politice din tară au împăr mt din nou guvernului englez să BAGDAD. — Agenţia Keutcr re crime de război. populaţiei de culoare împotriva dis care continuă să organizeze picheto
re. ţit între ele timpul rezervat dis latează, citînd un comunicai al pos criminării rasiale practicate la anga la primăria oraşului New York.
Aderarea tuturor tarilor din lume cursurilor roşiile la radio si tele permită Comitetului special al tului de radio Bagdad, că 19 mi BOGOTA. — Agcnlia Associaled jarea dc muncitori, a-a produs o ★
la Tratatul de la Moscova, a ară viziune în acest an. excluzînd alte O.N.U. pentru aplicarea Declaraţiei litari si doi civili condamnaţi la Press anunlă că in noaplea de doinire fulrc manifestanţi şl poliţie. WASHINGTON I (Agerpres), —
tat în cuvinlarea sa Karlo Lukanov, parlîdc, inclusiv partidul comunist. cu privire la acordarea indepen- moarte, sub pretextul participării marii spre miercuri clădirea Par Agenţia relevă că trei persoane au Sub presiunea demonstraţiilor popu
şeful delegaţiei bulgare, ar crea o lamentului columbian a fost ava fost rănile. Alic 14 persoane au fost laţiei de culoare, Ministerul Justiţiei
bază trainică pentru obţinerea unui PARIS — La 31 iulie a avut loc riată de explozia unei bombe. Cu arestate. Unul dintre conducătorii al S.U.A. a Intentat la 31 iulie un
acord în alte probleme, fn primul la Paris un mare miting al oame ' b . nouă zile în urmă, după cum men populaţiei de culoare, reverendul proces pentru a conslrînge autorită
rînd în problema dezarmării genera nilor muncii consacrat memoriei lui ţionează agenţia, s-a încercat in Willlam Jones, a declarat că „noul ţile statului Alabama să înscrie pe
le si totale. Jcan Jaures, reprezentant de sea • M f J U M I cendierea clădirii parlamentului. Incident dovedeşte că nu există nici listele electorale 7 032 de persoane
losue de Caslro, reprezentantul mă al mişcării socialiste internaţio BUENOS AIRES. — Agcnlia o deosebire între situaţia din New dc culoare. Această acţiune urmă-
E rozii iei, 3 arătat că guvernul tării nale, tribun st luptător pentru pa deniei ţărilor si popoarelor colo lor la încercarea de a se organiza France Presse anunţă fă la 31 iu York şl cea din Alabama". „Nu reşle să împiedice auloritajile din
sale salută Tratatul de la Moscova ce, asasinat in urmă cu 49 de niale, să trimită fn Guyana brita o lovitură de stat în Irak la 3 iulie, lie prînlr-un decret al pulerii exe există diferenţă fntre Statele Unite şl Alabama dc la prarlid discriminatorii
Si este gata să-l semneze. El şi-a ani. nică un subcomitet al său pentru au fost executaţi Î11 capitala Ira cutive argenlinieue a (ost pus In Africa de sud", a adăugat el. tn atribuirea cărţilor de alegători.
exprimat speranţa că intr-un viilor La miting au participat membri a cerceta situaţia politică din tară. kului. libertate fostul preşedinte al Ar
apropiat va fi incheiat un acord ai conducerii P.C. Francez, cola După cum se ştie, în această lu c a n b e r r a . — in localitatea gentinei. Arturo Frondizî, răsturnat
cu privire la interzicerea totală a boratori ai ziarului ,,L'Humanit£“, nă Comitetul special al ONU. a Perth s-a Încheiat conferinţa anua printr-o loviiură de stat la 29 b î i « J o s s j f i i e
experienţelor nucleare şi că Comite membri ai partidului socialist fran însărcinat un grup format din cinci lă a partidului laburist din Austra martie 1962.
lui celor 18 va obţine un progres in cez, veterani ai mişcării muncito persoane să plece in Guyana brita lia. Cu arest prilej a fost confirma PARJS. — La chemarea Confede A 88 4*
elaborarea Tratatului cu privire la reşti internaţionale nică. Guvernul englez Insă nu a tă din nou poziţia acestui partid în ratei Generale a Muncii şi a Con BUENOS AIRES 1 (Agerpres). —
dezarmarea generală si totală. permis acestui grup să viziteze Gu federaţiei franceze a muncitorilor La I august, Arluro lllla a fost După cum se ştie, rit ia ca <1 Pe-
yana britanîcă. problemele internaţionale si In spe telte au candidai din partea partidu
Von Platen (Suedia), care a pre LONDRA. — Peste 2.000 de con cia! propunerile formulate mai da creştini din Franţa, funcţionarii de ales preşedinte al Argentinei. Din
zidat şedinţa, a anunţat că avînd In PARIS. - Intr •un ffomunlcat ofi la băncile din Franţa au declarat cel 476 de electori, 270 au votat lui Uniunea civică radicală a poporu
structori dîn Londra au organizat cial dat publîoitătiî de comanda mul! cu privire la transformarea lui şl au obţinut cel mai mare nu
vedere apropiata semnare a Trata emisferei sudice Intr-o zonă denu- miercuri o grevă de 24 de ore. pentru îllia, 86 pentru Oscar Afen- măr dc voturi şi do electori !a alo-
tului privitor la interzicerea expe o demonstraţie pe utrăzile capita mentul N.A.T.O. se anunţă «ă ge clearizată. Partidul laburist austra Funcţionarii revendică majorarea de, 74 pentru generalul Pedro Aram- gorile de la 7 Iulie.
rienţelor nucleare st tntîlnirea din lei Angliei In sprijinul revendică neralul vest-german Atfolf von lian a cerul, de asemenea, retra salariilor sl reducerea săplâmtnti buru şl 3! penfru alţi candidaţi. Intr-o declaraţie făcută după anun
tre niinişlrîi afacerilor externe, Co rilor for privind majorarea salarii Ivietmansegg îl va înlocui ®u înce gerea trupelor australiene de la de lucru. Carlos Perette a fost «Ies, cu 267 de ţarea rezultatului voiului. Arluro
mitetul celor 18 state se va întru lor sl reducerea săptămfnii de lu pere de la 1 septembrie 1963 pe Greva funcţionarilor bancari s-a voturi, vicepreşedinte al Argentinei. Illîa şi-a exprimat speranţa că ale
ni în următoarea şedinţă la 12 au cru. generalul Speidel în funcţia de co bazele strategice britaniee din Ma- caracterizat printr-o unitate totală Preşedintele şî vicepreşedintele îşi gerea sa în funcţia dc preşedinte va
gust. mandant al foitelor terestre ale laya. de acţiune. vor prelua funcţiile Ia 12 octombrie, roarca „o clapă nouă" in viaţa po
pe un termen de 6 ani. litică a Argentinei.
RscUpU» sl administraţia- ziarului iţr; 6 KJartU ■», 9, lelţfţa U|», 12 71, IJIi, B0 7I. T«a plâlltj io numera* conform
aprob am D lrectlal Ganeralej P,T,T,R; nr. 263.328 din 6 „«Mnmbrio 1949. - T ip a ru l! Întrep rin derea Poligrafica H u n ed o ara-B o v*