Page 81 - 1963-08
P. 81
PROLETAR) DIN TOATE TABU V îîNIŢI VA •
fml socialismului dli oraşul leva
{ Dimineaţă senina de august. înveşmântat dc sărbătoare, evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Ora 9,30. Cu aplauze
i strălucitor in văpaia razelor aurii dc soare, oraşul res- îndelungate sînt întimpinaţi membrii biroului Comite
f piră tincrcfc, prospeţime. Pretutindeni, pe balcoanele clă- tului regional de partid. In tribuna centrală iau loc
t dirilor, in ferestrele caselor, la cele mai înalte etaje ale tovarăşii: Fetru Furdui, membru al C. C al P. M R.,
t blocurilor din noul cvartal se află flori, flutura zeci fi prim-secretar al Comitelidui regional Hunedoara al
t zeci de drapele roşii şi tricolore. Pe frontispiciile cilr- V, M. R., Andrei Ccrvcncovîcî, Gheorghe Vuşdca, loan
Anul XV. Nr. 2693 DUMINICA 25 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani \ dirilor, sărbătoreşte pavoazate, se află portretele marilor Ardeleanu, Aurel Nislor, secretari ai Comitetului regio
j dascăli ai proletariatului: Marx, Fngcls, Lenin, porlre- nal Hunedoara al P. M. R., Dumitru Dejeu, preşedin
l lele conducătorilor iubi(i ai Partidului Muncitoresc Ro- tele Comitetului executiv al Sfatului popular regional
j mîn, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, foan Pipoş, loachim ' ' şi Aron Colceru membri ai
t lozinci: „Trăiască 23 August, ziua eliberării Rominiei biroului Comitetului n mal Hunedoara al P. M. R.,
Parada militară şi demonstraţia oamenilor ş de sub jugul fascist!", „Trăiască Partidul Muncitoresc Emil Pleşa, membru mpleant al biroului Comitetului
regional Hunedoara al P. M. R„ Mircea Lucaci, prim-
I Romin, conducătorul încercat al poporului nostru !*, tccretar ol Comitetului regional Hunedoara al U.T.M.,
| „Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, Repu- Ladislau Fedoranici, prim-secretar al Comitetului orăşe
muncii din Capitală ^ Tribuna amenajată in pia(a centrală a oraşului e impo- nesc Deva al P. M. R.
ţ blica Populară Romînă
Fanfara şi corul clubului muncitoresc C. F. R. din
f dobită festiv. Pe fundal, încadrată de numeroase dra- Simeria intonează Imnul dt stat al R. P. R. Tov. La
In dimineaţa zilei de 23 Auqust ghicl, Ion Gheorghe Maurer, Ale In plată pătrund lungi coloane tate portretele genialilor învăţători t pele roşii şi tricolore se află stema Republicii Populare dislau Fedoranici, prim-secretar al Comitetului orăşe
a ovul loc In Bucureşti tradiţionala xandru Moghioroş, Alexandru Birlă meoanizate. Stîrnesc admiraţie punc ai omenirii mundloaxe — Marx-En- ! Romine. Dedesubt stă scris cu litere mari, albe, lozinca: nesc de partid deschide mitingul oamenilor muncii din
paradă militară st demonstraţia oa deanu, Dumitru Coliu, Leonte Rău tu, tele mobile de comandă pe şenile, geîs-Lenîn.
menilor muncii, cu ocazia împlinirii Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gheor transportoarele blindate, autoamfl- Portretele tovajâşulul Gheorghe f ,Trăiască 23 August — ziua eliberăm Rominiei de oraşul Deva, Se dă apoi ctnnntul tov. Dumitru Dejeu,
a 19 ani de la eliberarea Romtniei ghe Gaston Marin, membri ai C.C. biile moderi.e. Gheorghiu-DeJ şl ale celorlalţi mem 1 sub jugul fascist0. De o parte şi de alta a tribunei se membru al biroului Comitetului regional Hunedoara al
de sub jugul fascist al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi Defilare trupelor mecanizate o bri al Biroului Politio al C.G al } află înscrise cifrele (inilor 1944—1963. Tribuna e ornamen- P. M. R., preşedintele Comitetului executiv al Sfatului
Plata Aviatorilor avea un aspect guvernului. încheie militarii dintr-o unitate de PM.R. sînt străjuite de steaguri tri f tată cu ghirlande de verdeaţă şi ghivece de flori. Aici iau popular regional, care a vorbit despre cea de-a 'XlX-a
festiv. O mare stemă a R P. Ro- In tribuna centrală se afla, de ase desant paraşutore. colore şi purpurii, de lozinci care j loc activişti de partid şi de stat, conducători ai între- aniversare a eliberării Rominiei de sub jugul fascist,
mlne, încadrată de datele: „1944— menea, Dolores Ibarmri, preşedinte Trece apoi artileria. Tractoare pe slăvesc Partidul Muncitoiesc Romin, cea mai mare sărbătoare naţională a poporului nostru.
1963", sub oare era înscrisă urarea le Partidului Comunist din Spania. şenile şl autocamioane puternice, Republica Populară Romlnă, unita ţ prinderilor şi instituţiilor, oameni ai muncii din oraş
„Trăiască 23 August — ziua elibe Răsună sunete prelungi de trom tp.lr-o perfectă aliniere, tractează tea întregului popor care munceşte
rării Romlnlei de sub jugul fascist", pele. Ministrul Forţelor Armate ale tunuri şl obuziere de diferite cali pentru desăvlrşlrea construcţiei so
domina tribuna olicială. Deasupra R. P. Romlne, general de armată bre, aruncătoare de mine cu reac ci alismuluL C u vîn iarea
tribunelor se aflau portretele mari Leontin Sălăjain. membru supleant ţie, cu 32 de guri de foc fiecare. Însemnătatea istorică a marii co
lor dascăli at proletariatului mon al Biroului Politic al C.G aJ P.M.R., Privirile tuturor se ridică spre tituri produse In destinele tării la
dial : Marx-Engels-Lentn, precum şi Insotit de comandantul parâzii, ge văzduh. Trec In zbor săgetat, la 23 August 1944 apare an de an în to varăşu lu i D um itru D ejeu
pancarte cu urările: „Trăiască şi neral maior Ion Gheorghe, trece In joasă Înălţime, escadrile de avioa tr-o lumină mal plină de măreţie.
Înflorească 6cumpa noastră patrie — revistă trupele aflate tn piaţă şi pe ne cu reacţie, supersonice. Forţa Mari pancarte şl grafice arată dez Tovarăşi, rilor Directivelor Congresului al IIMea valorificarea mal deplină a rezerve
Republica Populară Romlnă I", „Sla Bulevardul Aviatorilor $i le felâcită lor este slăptnitâ cu siguranţă de voltarea armonioasă a tuturor ra Oamenii muncii din patria noastră al partidului, a devenit o cauză scum lor interne, pentru sporirea Indici
vă Partidului Muncitoresc Romîn — cu prilejul celei de-a 19-a aniversări piloţi de Înaltă clasă, care apără murilor industriei, importantele suc sărbătoresc astăzi cea de-a XlX-a ani pă a Întregului popor, lor de utilizare a agregatelor $1 pen
conducătorul încercat al poporului, a eliberării noastre naţionale. Mili cerul senin al patriei. cese dobindite tn îndeplinirea mă versare a eliberării Rominiei de sub SarGinile trasate de partid se în tru obţinerea pe această cala a unet
Inspiratorul şi organizatorul victori tarii răspund cu puternice si înde Parada militară continuă cu defi reţului program adoptat de Congre jugul fascist. făptuiesc) cu suaces an de an. In pri productivităţi mat înalte şt realiza
ilor noastre I", „Trăiască atotbirul- lungate urale. sul al IIMea al P.M.R., pentru de- rea de economii şi beneficii peste
larea tancurilor, înzestrate cu arma Cu prilejul aeestel măreţe sărbă mii trei ani al şesenalulul s-a reali
toarea Învăţătură marxlst-leninislâf. Generalul de armată Leontin Sâ- ment perfecţionat, ou aparate de o săvlrşirea construcţiei socialiste. tori, vă transmit un salut călduros din zai un ritm mediu anual de creştere plan cit mai marL
„Trăiască unitatea sl coeziunea miş lăjan urcă apoi la tribuna oficială. Înaltă precizie Limbajul lapidar, dar viu, al cifre partea Comitetului regional de partid a producţiei Industriale de 16,8 la Desfăşurlnd larg întrecerea socia
cării comuniste şl muncitoreşti In Răsună solemn acordurile Imnu Defilează rachetiştit. Rachetele lor de pe graficele purtate în co şl a Comitetului executiv al Sfatu sută fată dc 13 la sută dt a fost listă, minerii din Valea Jiului au dat
ternationale. Trăiască prietenia $i lui de Stal al R. P. Romlne, în timp loanele oamenilor muncii subliniază lui popular regional şl vă felicit pen prevăzut în Directivele Congresului. peste plan de la începutul anului,
colaborarea frăţească a popoarelor ce tn cinstea măreţei sărbători se tactice antiaeriene stiălucesc orbitor faptul că în perioada anilor 1960— tru frumoasele realizări obţinute în Planul producţiei globale pe primul peste 100.000 tone de cărbune brut*
ţărilor socialiste 1", „Trăiască pacea trag 21 de salve de artilerie. în luin na soarelui. E o lehnică de 1962 producţia globală industrială a lupta pentru înfăptuirea sarcinilor tra semestru al anului 1963, a fost înde siderurgiştii din Hunedoara — 1000
si prietenia Intre popoare l . Pretu Începe parada militară. prim rang. In care automatica, elec tării a crescut cu 5 la sută. Nu sate dc cel de-al IlI-lea Congres ol plinit în proporţie de 102,2 la sută, tone fontă la seclia I-a furnale. 1.500
tindeni erau arborate drapele roşii In aplauzele invitaţilor din tribu tronica şi radiotehnica se comple mai sporul de producţie obţinui tn Partidului Muncitoresc Romîn. realizîndu-se o producţie cu 11,5 la tone otel la otelăria electrică şi peste
tează armonios Ţintele aeriene sini
şi tricolore ne, trec într-o perfeotă aliniere ofi lovite de aceste arme fără greş. această perioadă reprezintă de două Acum 19 ani, în condiţiile favora sută mai mare ca în perioada cores 41.000 tone laminate finite la lami-
In tribune au luat loc conducători ţerii elevi ai Academiei Militare Ge dincolo de stratosfera. ori şi jumătate întreaga producţie bile create de ofensiva armatei so punzătoare a anului trecut. Ctt de noarelc de 800, 650 şi 450 mm., furna-
al instituţiilor centrale şl organiza nerale, elevii Scolii militare superi Cu aceasta ia sfîrsil traditiomla a anului 1948. Avlntul nestăvilit cu vietice şi ale agravării contradicţii mult a crescut puterea economică a lişlii din Călan 2800 tone fontă tar
ţiilor obşteşti genei all activi şl de oare de ofiţeri ,,N. Bălcescu", elevii care oamenii muncii au întîmpinat lor ce subminau regimul burghezo- patriei noastre se vede şi din faptul metalurgiştiî din Cugir au asimilat şt
rezervă foşti oomandanli de mari liceelor militare „Dimltrie Cantemir" paradă militară. Ea a demonstrat si anul acesta aniversarea eliberă moşieresc, Partidul Comunist Romîn că în 1962, producţia industrială glo pus tn fabricaţie noi tipuri de maşini
unltâtt p® frontul antihitlerist, frun şl „Ştefan cel Mare". Viitorii edu forja armatei noastre care stă de rii patriei noastre se oglindeşte în a organizat şi condus la luptă for bală a fost de 6,8 ori mal mare de- unelte.
strajă cuceririlor socialiste ale oa
taşi In muncă din întreprinderile bu- catori şi Instructori al militarilor menilor muncii. Credincioşi îndato aceea că planul producţiei globale ţele patriotice ale ţării, care au cît în 1938.
cureştene. academicieni sl altl oa impresionează prin tinuta lor per Industriale in primele 7 luni ale doborît dictatura fascislo-anloncs- Aceste realizări constituie dovada Succese importante au fost obţinute
meni de şlllnta şl cultură, oaspeţi fectă. ririlor lor patriotice si internaţiona arului 1963 a fost depăşit cu 2.3 ciană. Armata romlnă. sprijini cea mai grăitoare a justeţei politi şi de colectivele de muncă de la
E.M. Deva, şi Barza, Fabrica chimică
do peste hotare, ziarişti romtni sl Cu miinile încleştate pe automate, liste, militarii Forţelor Arrmte ale fa sută. tă de întregul popor, a întors ar cii partidului, a entuziasmului cu
corespondenţi ai presei străine. defilează în blocuri masive infante R. P. Romlne. alături de militarii In fruntej coloanelor de demons* mele împotriva cotropitorilor liillc- care poporul nostru dă viaţă sarci Orăşlic, fabrica de tricotaje „Sebe
Erau de fată şefii misiunilor di rişti, grăniceri, marinari şi militari relorlalle ţări socialiste, slujesc cu lianţi se află colectivele marilor în rişti si. alături de armata sovietică, nilor însufîetitoare. măreţelor obiec şul", atelierele R.M.R. Simeria $1 de
plomatice acreditaţi In R. P. Romî- din trupele de securitate. In frun devotament pacea, apără cu neînfri treprinderi bucureştenc: „23 Au mulie alte colective ale întreprinderi
care Integritatea si securitatea la a luptat eroic pînă la zdrobirea de tive fixate de partid. lor din regiune.
nă. ataşaţii militari şi altl membri al tea coloanelor flutură drapele trico gărului socialist. gust", „Grivila Roşie", „Vulcan". finitivă a Germaniei hitlcrisle.
corpului diplomatic. lore, pe faldurile cărora stnt prinse „Tudor Vladimirescu". „Semănătoa Insurecţia armată — înfăptuită stih In procesul desăvtrşiril construcţiei De asemenea, ţăranii colectivişti
Ora 9. In aplauzele şl aclamaţiile înalte ordine ale Republicii semne Ca în fiecare an. cinstea de a rea", „Combinatul poligrafic „Casa conducerea Partidului Comunist din socialiste — care este însoţit dc în din regiune au ebtinut In această
florirea tuturor regiunilor patriei —
puternice, îndelungate, ale celor ale recunoştinţei poporului pentru deschide demonstraţia oamenilor Scluteii", Atelierele Centrale I.T.B., Roinînîa — a constituit o cotitură cunoaşte un avînt din ce în ce mai perioadă succese însemnate în cam
prezenţi în plată, leu loo în tribuna vitejia cu care ostasll Armstei Ro- muncii revine pionierilor. Piaţa ră cere au adus o contribuţie impor Istorică in viala poporului nostru, puternic economia regiunii Hunedoa pania de slrlngere a recoltei. în
oficială conducătorii partidului şi mtne au participat la luptele pen sună puternic de voioşie sl glasuri tantă ta realizarea şi depăşirea plă care. t cnlru prima dală în îndelun ra. Pe baza bogatelor resurse natu lupta pentru sporirea producţiei a-
steiului, tovarăşii: Gheorghe Gheor- tru eliberarea patriei noastre de cristaline exprimlnd dragostea fier nuiţii- Iniieprinderite Capitalei dan gata şi zbuciumata sa istorie, a de rale existente în regiune, au conti gricole.
ghlu-DeJ, Gheoighe Apostol, Emil sub jugul fascist, plnâ la victoria binte pentru părlnlcle drag al co peste o cincime din producţia in venit liber si stăpîn po destinele Felicităm tn mod călduros colec
nuat să se dezvolte puternic Indus
Bodnăraş, Petre Bor llă, Nlcolae Ceau- definitivă asupra Germaniei hitle- piilor — partidul. Un grup de fe dustrială a tării şi cu peste 20 la sa!e. Luîndu-şi soarta tn propriile triile extractivă şl siderurgică. In tivele de muncitori, ingineri, tehni
#eecu, Chlvu Stoica, Alexandru Dră- rtste. tite sl băieţi se urcă la tribună şi sută mal mult docil întreaga indus cieni şi funcţionari din întreprinde
oferă flori tovarăşului Gheorghe trie a Rominiei buighezo-moşiereşli mîini sl înainllnd victorios pe dru bazinul carbonifer a] Văii Jiului şi rile din regiune, ţăranii colectivişti
Gheorghiu-Pej, celorlalţi conducă din 1938. mul deschis dc Insurecţia armală. in celelalte centre miniere ca Teliuc. şi intelectualii pentru frumoasele
Recepţia oferită de preşedintele Consiliului tori de partid şi de stat. In rînd.irite colectivelor do mun clasa muncitoare în alianţă cu lără- Ghelar, Brad. Zlalna 6-au deschis noi realizări ai oare au întlmpinat ma
Nesflrşite urale si ovalii, puter că ale fabricilor şl uzinelor bucu- nimea muncitoare, sub conducerea mine si s-au modernizat cele existen rea sărbătoare a eliberării patriei şi
te, La Hunedoara si Călan, pe lîngâ
partidului, a Instaurat puterea popu
rostene se văd In coloane muncito
de Miniştri, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer nice scandări de lozinci. vestesc rii. inginerii şi tehnicienii unor tn- lară, a slărimat cătuşele exploatării agregatele moderne intrate în func le urăm noi succese In activitatea
de viitor.
ap arida coloanelor oamenilor mun
cii din Capitală. Bărbaţi şi femei, tieprinderi noi. de curlnd apărute de veacuri, a lichidat clasele exploa ţiune în anii din urmă. s-au construit
Iu seara zilei de 23 August, pre Au luat parte, de asemenea, oaspeţi tineri şi virstnici au venit la ma pe harta industrială a Bucureştiului. tatoare de la oraşe si sate sl con si dat în exploatare altele noi, prin Tovarăşi,
şedintele Consiliului de Miniştri al de peste hotare. rea sărbătoare cu satisfacţia nădej Ei sînt- reprezentanţii colectivelor struieşte cu succes măreţul edificiu tre care furnalul de 1 000 m.c„ o Sărbătorim anul acesta aniversa
Republicii Populare Romîne, tovarăşul La recepţie au participat şefii mi dilor împlinite sl a roadelor bogate unora din cele 64 de fabrici şi uzi al socialismului în patria noastră. nouă secţie de laminoare şl se află rea a 19 ani de la eliberarea patriei
Ion Gheorghe Maurer, a oierii o re siunilor diplomatice acreditaţi tn rare au încununat lupta lor eroică, ne şi l.ty de secţii noi. construite Poporul romîn. înfăptuind politica în construcţie noi obiective »n- in condiţiile creşterii forţei şi tnflu-
cepţie tn saloanele Consiliului de R.P. Romînă şl ataşaţi militari. condusă cu înţelepciune de parlid. în ultimii trei ani şi jumătate tn marxist-lemnistă a partidului. de dusiriaîe. ientei sistemului mondial al socia
Miniştri, cu prilejul celei de-a 19-a In timpul recepţiei, preşedintele In frunte, un sugestiv car alego industria republicană şi ai nume construire a socialismului, a dobtn- Transformările adinei care au avut lismului In întreaga lume.
aniversări a eliberării Romlnlei dc Consiliului de Miniştri al Republicii ric. Un grup de muncitori, lârani si roase altora care au fost dezvol dit mari vicierii In toate domeniile. loc în tara noastră, succesele repur Măreţele idei <de comunismului,
sub jugul fascist. Populare Romîne, Ion Gheorghe Mau intelectuali, aflaţi pe car simboli tate si reulilale. Datorită realizărilor obţinuto pe calea tate de poporul romîn sub conducerea forla de atracţie a atotbiruitoarei în
La recepţie au luat parte tovarăşii: rer, a toastat pentru sănătatea, pros zează forţa «.Teatoare a poporului In grupurile masive ale demons industrializării socialiste, a încheierii înţeleaptă a partidului pe drumul lu văţături maixlst-leninisle se întru
Gheorghe Gheorghlu-DeJ, Gheorgho peritatea şl fericirea poporului nostru, nostru. In jurul lor, machetele de tranţilor care flutură bucne'e de procesului de colectivizare a agricul minos al socialismului, au la bază chipează In succesele de Însemnă
Apostol, Emil Bodnăraş. Petre Borllă, pentru pace şl prietenie între popoare, uzine si fabric», de noi sonde, mine liori se văd portretele unor eviden turii, socialismul a învins definitiv alianţa de nezdruncinat dintre clasa tate istorică dobindite de ţările so
Nlcolae Ceauşescu. Chlvu Stoica. tn sănătatea celor prezenţi. şi centrale ele» trlce. de rafinării şi ţia |i in întrecerea socialistă. atît la oraşe d l şi la sate muncitoare şl ţărănimea muncitoare —
Alexandru Drăghlci, Alexandru Mo In numele corpului diplomatic, am combinate chimice, de institute de Din mulţime sc aud ovalii si urale Intr-o perioadă istorică scurtă, Ro- temelia trainică a puterii noastre cialiste, în mersul lor victorios pe
ghioroş, Alexandru Bîrlădeanu, Du basadorul R.S.F. Iugoslavia, Arso cercetări. învălămlnt sl artă. de car puternice pentru unitatea de neclin mînia s-a transformat, sub conduce populare. încheierea cu succes a pro calea celei mal înalte Lrepte a ci
mitru Coliu, Leonte Răutu, general Milatovld, a felicitat poporul romin. tiere de locuit, ridicate în ultimul tit dintre partid, guvern şi popor rea Partidului, dlnlr-o tară agrară îna cesului de coleollvizare a agricultu vilizaţiei omeneşti — spre comunism.
de armată Leontin Sălăjan, Ştefan pe tovarăşii Gheorghe Gheorghlu- timp, Ilustrează profundele transfor se scandează ..Ne conduci parlid iu poiată. într-o tară cu o economie so rii înainte de termenul prevăzut de Uniunea Sovietică — tara socialis
Voitec, Mihai Dalea, Gh. Gaston Ma mări petrecute după 23 August 1944. bit spre trai bun si fericit", „Parti cialistă unitară, cu o Industrie socia Congresul al IIMea, dovedeşte In mod
DeJ şl Ion Gheorghe Maurer şl pe grăitor justeţea politicii partidului mului biruitor — păşeşte în avan
rin, membri al C.C. al P.M.R., al Con faptul că Romlnia a devenit o tară dul Muncitoresc, torta celor ce mun listă în plin avint, cu o agricultură garda omenirii în domeniile folosirii
siliului de Stat şi al guvernului, con ceilalţi conducători, a urat noi succe înaintată, apcrtinînd întregului po cesc I". Se aclamă cu căldură. To în continuă dezvoltare şl cu o cul nostru fată de ţărănime, a deschis
se Republicii Populare Romîne, a por. cu o industrie sl o agricultură varăşul Gheorghe Gheorqhiu-Dej şi perspective unor succese şi mal mari realizărilor ştiinţei şl tehnicii pen?
ducător) al Instituţiilor centrale şl al socialistă în plină dezvoltare, cu o tură înfloritoare. pe calea desăvirşiril construcţiei so
organizaţiilor obşteşti, generali şl ofi toastat pentru prietenie şl pace între cultură înfloritoare; un stat In care ceilalţi conducători de pari-id şi dt Pe întreg cuprinsul tării oamenii cialiste. tru fericirea şl bunăstarea întregii
ţeri superiori, activişti al organelor toate popoarele. stat schimbă saluturi prieteneşti a» muncii desfăşoară In prezent o acti lumi.
centrale de partid şi de stat, deputaţi Recepţia s-a desfăşurat într-o at totul este pus în slujba celor ce ce» veniţi Ia marea demonslratie a vitate entuziastă, plină de avînt pa Tovarăşi, Datorită eforturilor depuse s-a a-
el Marii Adunări Naţionale, acade mosferă cordială, prietenească, muncesc. oamenilor muncii. triotic. pentru înfăptuirea măreţului însufleţiţi de realizările obţinute pe juns ca în urma tratativelor ce au
micieni şl alţt oameni de şlilnţă şl Demonstranţii poartă numeroase Reduse la dimensiuni de machete program trasat de Congresul al IIMea drumul desăvtrşiril construirii socia
(Agerpres) steaguri de mătase po care sint pic atrag privirile imagini ale noilor lismului, oamenii muncit din regiu avut loa la Moscova să se elaboreze
cultura, ziarişti. al partidului — programul desăvîr-
cartiere, îndrăgite de bucuresteni: şlril construcţiei socialiste în patria nea Hunedoara, alături de întregul şi să se semneze Tratatul cu privire
Gîuleşti. Floreasca. Griviţa, maies popor, luptă eu abnegaţie şi eroism
noastră. Marile realizări dobindite în la Interzicerea experienţelor cu arma
tuoasa magistrală nord-sud etc. pentru înfăptuirea sarcinilor trasate
perioada care a trecut de la Con uuoleară tn atmosferă, în spaţiul
Acestea vestesc trecerea prin fata gres. demonstrează justeţea sarcinilor de parlid. In întreaga regiune se des
tribunei a constructorilor care au făşoară o întrecere însufleţită pen cosmic şi sub apă, tratat care cons
schimba! fala Capitalei. stabilite de partid pentru actuala eta tituie un prim pas important spre
pă. ataşamentul întregului popor fată tru îndeplinirea planului de producţie
In nndurile demonstranţilor sînt destinderea încordării internaţionale
de politica partidului şi abncgalla cu la toii indicii, pentru îmbunătăţirea
prezenli oameni de ştiinlă. artă si şl întărirea păcii. In Declaraţia gu
cultură, care prin lucrările lor va- care masele populare muncesc pentru continuă a calităţii produselor, pen
traducerea In viată a acestui pro tru folosirea mai judicioasă a mate vernului R. P, R. sc apreciază acest
(Continuare in pag. a 4-a) gram. înfăptuirea întocmai a prevede riei prime şi a materialelor, pentru (Continuare iu pag. 4-o)
Hunedoara, oraşul oţelului, a
îmbrăcat ieri haine de sărbă
toare.
Prin faţa tribunei oficiale
trec nesfirşite coloane de de
monstranţi : cocsari. furnal işti
constructori etc., păşesc fermi,
liotărţţi, aşa cum ii cunoaştem
din totdeauna pe aceşti harnici
făuritori ai oţelului. Ei şi-au
exprimat dorinţa, entuziasmul
ca la cea de-a X X-a aniversare
a marii sărbători a eliberării
patriei noastre să poată raporta
partidului şi guvernului succe
se şi mai mari.
Petroşani. Prin faţa trtbunel trece coloana minerilor din Pelriia. El poartă mart grafice care oglin
desc <îr<5c«fele tfoSfrdfte In întrecerea socialiste, succese cu oare au intimptnat marea sărbătoare a po
porului nO^fni.