Page 83 - 1963-08

Nr. 2693
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. S

ofelarilor fontă de bună 4 ( 1 sa lv a i bunul obştesc

şi în cantităfi suficiente D e ş i r a z e l e s o a r e lu i, (tarea m a i p r e j u r ă r i n u t r e b u i e p i e r d u t ă nici r> I COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" D E V A | !a
C r e a
$
p r i m e j d i e
v ia ţa
in
Ca şi în alţi ani, colectivului bunătăţit simţitor, fapt ce a ne­ două luni nu a fost însă recupe­ f i c r b i n ( i ca in a lte zile, d o g o r e a u o c lip ă . E r a lo c o m o t iv ă , c i s t e r n e l e execulâ Io com andă: |q
c e l o r
d e p e
nostru dc furnafcişti îi revine sar­ cesitat desfăşurarea unei munci rat în întregime în primul semes­ n e î n c e t a t . j i n e l e , m î n c r c l e d e la c u b e n z in ă ... T o a t e v a g o a n e l e d i n ^ | — m obilă de orice , lustruită sau jj
cina să trimită aţelarilor fontă în susţinute pentru exploatarea a- tru al anului. Buna aprovizionare f u s u l f r m e l o r . sa b o ţîi d e o ftrire fi j u r e r a u î n c u r c a t e c u d i f e r i t e m ă r - gj1 vopsită; S
( u r i ia r e x p l o z i a d e v e n i s e a p r o a p e <j! |
cantităţi sporite şi de bună cali­ gregatelor la capacitate maximă. cu materii prime şi asigurarea ta b la d e i n v e lif a v a g o a n e l o r , ra-
condiţiilor de exploatare maximă
M
tate. Pregătirile noastre în aceas­ S-a pus accent în primul rînd pe a agregatelor au permis ca d i a u c ă l d u r a i n l r - u n a , lu cr a t o r ii in ev ita b ilă ... Oii | — reparaţii, relustruiri şi revopsiri |
tă privinţă nu şi-au atins însă operaţia de prăjire a sideritei şi acest minus să-l recuperăm inte­ d i n t r i a j u l sta tici C .F .R . ‘C o f l a r i u O a m e n i i n u şfi-an p i e r u t însă
ca g\l
cn
lo (ii,
c u r a j u l .
A u
a c ţ io n a i
scopul în primele două luni ale respectarea reţetei de dozare, gral în luna iulie cînd am început m u n c e a u c u m u lt ă î n s u f l e ţ i r e M e ­ u n u l s i n g u r . C u p î r g h i a l u n g ă , e i Pt: | de m obilă şi binale |
anului. In această perioadă am formîndu-se opinie împotriva ce­ să producem fontă în contul an­ c a n i c u l d e Inconiolixuî A l e x a n d r u au î n d e p ă r t a t m a i in tîi d e lo co - ^ Cererile se pof prezenta la birourile cooperativei Qj
rămas sub plan cu o însemnată lor care nu respectă disciplina gajamentului. In primele 18 zile C l e f fi f o c h is t u l sau Inatt R u liu m o t i v ă v a g o a n e l e a f la t e în p e r i - it
cantitate de fontă, iar procentul tehnologică. ale lunii august am produs deja I V . o a m e n i i d i n p a r t i d a d e m m i c - c o l si cu m a x i m u m d e xrifeză, ea ^ K din strada Aurel Vlaicu nr. 1 (0
ru
jn
peste plan 1.080 tone fontă şi am
V a s i l c
d c
de declasate a depăşit pe cel Ţinînd cont de faptul că men­ redus procentul de declasate la v r ă c o n d u s a m i n u t e l e f i i V î n t u . sc s-a retra s d i n lo cu l c u p r i n s dC fl ă - •< S25E5?E525E55iiSBS?SE52S2SE5?5HSaS2S?S25Z52 a5HS2SS2S252ESHSE5£SH5E£5HSH5?}a
d ă d e a u
lu p ta u
c u
admis. Aceasta situaţie a fost de­ ţinerea constantă a regimului ter­ 0,88 la sută fată de 3,5 Ia sută z o r c u d e s c o m p u n e r e a f i c o m p u ­ c ă ri. A
terminată alît de neritmicitatea mic la furnale are un rol deose­ cît este admis Merită să fie scos n e r e a t r e n u r i l o r s im u lta n e . V o i a u D e z l e g a t e , v a g o a n e l e a u î n c e p u t *•
aprovizionării cu materii prime, bit în sporirea producţiei de fon­ în evidenţă faptul că în această c u o r i c e p r e ţ să se î n c a d r e z e sub să c o b o a r e p e p a n t ă E l e p u t e a u să 'ji
din cauza condiţiilor grele de tă şi îmbunătăţirea calităţii ei, perioadă nu am înregistrat de­ n o r m a d e t i m p p r e s c r i s ă p r o v o a c e în a c e a s tă situ a ţie P a gii- (tf L „ -jp / f â & f o U c ST/JTIUNILE
transport, cît şi datorită unor de­ ne-am îndreptat atenţia şi asupra ranjamente la nici un furnal. . P i n ă la a m ia z ă e r a u d e j a t r e ­ b e p r i n t a m p o n a s e sau d e r a i e r e 5^ SA L NEO
Rezultatele bune dobîndite în
ficienţe interne ca : folosirea si- creşterii debitului şi temperaturii ultimul timp dovedesc că avem c u t e p e s t e c o c o a ş ă m u l t e su te d e — E s t e n e v o i e c a c i n e v a să se
deritei insuficient prăjită, ne- aerului insuflat. In acest scop posibilitatea să trimitem oţclari- v a g o a n e D in u l t i m u l g r u p c e a- a g a te p e s că ri le g h e r e t e i u n u i v a - M G e o a g i u - m Ie u c u r u a n \/ata
respectarea reţetelor de dozare şi am schimbat ventilatorul de la lor fontă în cantităţi sporite şi j u n s e t e la t r i e r e r ă m ă s e s e r ă d o a r g o n fi sg Ie a s i g u r e f r i n a r e a — a c\t
menţinerea unei temperaturi in­ cauperul nr. 1 (şi este în curs de de calitate din ce în ce mai bună c i n c i c i s t e r n e p l i n e e u b e n z i n ă , sp u s a t u n c i G h e o r g h e R u su , a j u - Wl u Eî>TAUftANTELt COOPERAŢIEI d«CONSUM
constante a aerului insuflat. schimbare la cauperele 4 şi 7), Cerem şi de această dată mineri­ • • c a r e a j u n s e s e r ă fi e l e p i n ă în v îr- to ru l ş e f u lu i d e stafie. $ V v t L .
îndeplinirea planului şi a anga­ ceea ce a determinat menţinerea lor din Ghelar şi Teliuc să ne tri­ t- fi d c o c o a ş e i fi u r m a u să c o b o a r e î m p r e j u r a r e a e r a d e o s e b it d e m
mită în continuare minereu cît
jamentului luat a stat însă per­ constantă a temperaturii de mai mult şi de bună calitate. Vi v e r t i g i n o s in fta rfea op usă. P e n e ­ g r e a . F i e c a r e e r a e o n f t i e n t d e c e A t V * ^ JS &/iu Tu '*l
manent în atenţia organizaţiilor 700°C. Munca lor este mai rodnică în ?! a ş t ep ta t e in să l o c o m o t i v a fi p r i m a p u t e a să se î n tîm p le . I z o la r e a fo - *î
de bază pe schimburi. Comuniştii Măsurile luate cît şi munca po­ ultimul timp Granulaţia minereu­ Si c i s t e r n ă d e li n g ă ca. a n fost c u ­ n d u i în s e m n a d o a r O p a r t e d i n $
au analizat profund toate posibi litică desfăşurată de organiza­ lui nu este însă totdeauna uni­ !Ş p r i n s e d c fl ă c ă r i D in c a u z a î n ­ p e r i c o l în lă tu ra t. A c a r u l V i c t o r SJ
trebui să şi în­
formă, aici vor
lităţile de care dispun şi au cerut ţiile de bază pe schimburi, au drepte în continuare eforturile. h •• c lin a ţi ei I r e n n l n i. s-a s cu rs p u tin ă V l a d a reu şit să se a g a t e d e s c a -
conducerii secţiei să ia de ur­ făcut ca începînd cu luna martie La rîndul său. conducerea combi­ !W b e n z i n ă d i n c i s t e r n ă C î n d l o c o ­ ra u n e i g h e r e t e fi c u m u ltă g r i - M
genţă măsurile corespunzătoare. să înregistrăm însemnate depă­ natului va trebui să ne asigure ♦ m o t iv a a a j u n s c u c c n u s a r n l în jă . să le f r î n e z e O m i c ă g r e - ^
Timpul a devenit treptat favo­ şiri de plan. de urgenţă benzi de cauciuc * M d r e p t u l ei. v a p o r i i d e b e n z i n ă s-a u f c a l ă l-a r fi costa t v i a ( a ... M
rabil, iar aprovizionarea s a îm­ Minusul înregistrat în primele pentru furnalele 3 şi 4, cît şi pen­ A a p rin s I n t r e tim p fl ă c ă r i l e c a r e c n p r i n - S
tru instalaţia de transport a ».
cocsului de la siloz Ia staţia de î» A r d e e e !... F o c ! . . . î n c e p u s e c i ­ s e s e r ă lo c o m o t iv a |i p r i m a c is te r n a %»
ciuruire. a n e v a să strig e. f u s e s e r ă stin se C e f e r i ş t i i te feli- A
Chioşc de desfacere a legum elor Avem convingerea că sfîrşitul C e i d o i o a m e n i d e p e l o c o m o t i ­ cita u r e c i p r o c şi se îm b r ă ţ iş a u d e
anului ne va găsi cu angajamen­ v ă e r a u in p r i m e j d i e V e s t e a s-a b u c u r i e . R e u ş is e r ă să s a lv ez e h u - <ă
La sanatoriul din Geoagiu, pentru duse. Zilnic aici sc valorifică însem- tul realizat integral. Cit priveşte
o bună aprovizionare cu legume şi nale cantităţi de legume proaspete, calitatea fontei vom face totul r ă s p in d it cu in fe a lă in to a te u n i ­ n u l o b ştesc !... jjjj
zarzavaturi a cetăţenilor aliaţi aici, din sortimente variate şl de bună ca­ pentru a reduce cît mai mult tă ţile statici In a c e la ş i t im p ei- I CIOBANU ' i
conducerea gospodăriei colective din litate. procentul admis de declasate. t ev a z e ci d e c e f e r i ţ t i s -a u î n d r e p ­ (după o scrisoare primită de la W
Foii, raionul Orăştie, a deschis un I. FAUR t tat s p r e c o c o a f ă . In a s e m e n e a im - Iov. V. Stremţan) ,
chioşc unde se deslnc aceste pro- corespondent Ing. DUMITRU BOBÎRNEA *
tehnolog la secţia l-a furnale
C.S. Hunedoara .. : r .. :: .. : : .* : : .. : : *'
Cu planul lunar îndeplinit Scrisori din vacanfă '•V#*. V t 'i %*•"

U.R.U.M. Petroşani...
fost şi c o n c u r s u r i l e c u l t u r a l e j i s p o r ­
Pe unul din pereţii biroului in­ majoritatea sortimentelor planul I n c a l e n d a r u l v a c a n t e i d e v a r ă a Icla , D o F r e M a r ia , C h i f b a c T a l i a n a , tiv e o r g a n i z a t e .
D a m i a n D o r i c a şi alţii.
ginerului şef de la U.R.U.M. Petro­ anual la zi este depăşit cu mult. ş c o la r ilo r a u m a i r ă m a s p u ţ i n e rt/r In tr-tin a d i n zile a m fo st c u folii D o r i n ţ a p i o n i e r i l o r fi ş co la r ilo r d c
şani sc află un grafic de dimen­ In 7 luni planul producţiei marfă Ş i totuşi, d i n t a b e r e l e p i o n ie r e ş t i la m i n a L o n s a . A i c i a m vizitat a t e ­ a m a i r e v e n i în t a b ă r a d e la V a ­ ATELIERELE R.M.R. SIMERIA
siuni neobişnuite. Pe el, de la a fost depăşit cu 13 la sută, cel c o n t i n u ă să so sea scă Ia r e d a c ţ i e s c r i­ l i e r u l m e c a n i c al e x p l o a t ă r i i , c i r c u i ­ le a D o s u l u i e e x p r i m a t ă d e f i e c a r e
bază, pornesc în sus o mulţime al producţiei globale cu 15,5 la s o ri p r i n c a r e c o r e s p o n d e n ţ i i n o ştri tu l p u ţ u l u i d e e x t r a c ţ i e d e la g u r a s e r i e c e p l e a c ă p r i n c i n t e c u l ,.L a A N G A J E A Z A toE U R G E N Ţ A *
de săgeţi colorate. Vîrfurile lor sută, productivitatea muncii a v o l u n t a r i sa u c h i a r p i o n i e r i i n e d e m i n ă d i n J i e ţ , f u n i c u l a r u l c u c o r ­ r e v e d e r e , t a b ă r ă dragă"*.
ating înălţimi diferite. crescut cu 22,6 procente, iar la s criu d e s p r e z ilele f r u m o a s e p e c a r e f e l e c e t r a n s p o r t ă p e c a le a a e r u l u i ADELINA STJC1U
le p e t r e c . P u b lic ă m m a i jo s trei d i n ­ - S t r u n g a r i
— Reprezintă rezultatele bătăliei preţul de cost s-a realizat o eco­ t re s cr is o r ile sosite d i n t a b e r e l e r e ­ Ia h a l d ă p i a tr a r e z u lta tă d e la l u ­ instructoare superioară
noastre cu timpul — ţinu să mă nomie suplimentară de 1.305.000 g iu n ii. d e la.. c r ă r i l e d e d e s c h i d e r i fi p r e g ă t i r i , ia r
lă m urească intei locutorul... lei (faţă de 700 000 lei cît pre­ in a ltă xi a m p r im i t v iz ita uniţi ... NălaJI
Intr-adevăr, despre munca me- vede angajamentul anual). Re­ ... Lunca Florii g r u p d e m i n e r i d i n b r i g a d a lai C o m ­ P a r c u l p lin d e v e r d e a ţ ă f i u m ­
lalurgiştilor de la U.R.U.M.P. se butul este sub procentul admis porţi torni c e lu c r e a z ă în s e c t o r u l b r a r e r ă c o r o a s e c e î n c o n j o a r ă c a s t e ­
poate spune că e o adevărată la toate sortimentele de bază. S i n i fo a r t e fe r i c i i că a c u m , c î n d I I I al m i n e i L o n e a . c a r e n e - a v o r ­ lu l d i n N â l a f i l ă s u n ă în a c este zile CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL BLAJ
luptă cu timpul. La începutul Toate aceste rezultate au fost s cr iu a c e s t e r t n d n r i. m ă g ă s e s c în bit d e s p r e fr u m o a s a m e s e r i e d e m i ­ d e l a r m a v e s e l ă o c e l o r ISO d c c o ­
anului, ei s-au angajat să realize­ prezentate şi în faţa oamenilor ta b ă ra r e g i o n a l ă d e la L u n c a F l o ri i. n e r , d e s p r e f e l u l în c a r e se lu c r e a z ă p ii. c e - f i p e t r e c a ici v a c a n t a d e
ze planul de producţie pe 1963 în în ultima consfătuire de produc­ In s cu rt t im p a m l e g a t p r i e t e n i e cu azi in a d i n c u l p ă m i n t u l u i v a ră
II luni şi 15 zile lucrătoare. Deci, ţie. Mai mult, li s-a-arătat cum snai m u l fi p i o n i e r i d i n r a i o n u l S e b e ş M u l ţ u m i m d i n toată i n i m a p a r t i ­ ’ A m vizitai z ilele t r e c u t e t a b ă r a d e A N U N J A
c a r e sînt în ta b ă ră . S î n t e m a ici. la
este firesc să preţuiască fiecare trebuie să muncească de...acum L u n c a F l o r i i. 7 0 d e p i o n i e r i d i n r a ­ d u l u i n o st ru d r a g . c a r e n e c r e e a z ă o ta N ă l a f i şi a m r ă m a s p l ă c u t s u r -' Cfi in anul şcolar J963-1964 primeşte în anul I la Şcoala
oră, fiecare minut. Şi, pentru a încolo, cît să producă în fiecare io n u l S e b e ş şi d i n P et r o ş a n i. c o p i l ă r i e atil d e fericită . p r in s d e a c tiv ita te a b o g a t ă fi v a ­
le cîştiga, încă din primele zile zi. Ia fiecare sortiment, pentru T i m p u l n i - l p e t r e c e m f o a r t e p l ă ­ ŞUŞTAC ZENO riată a c o p iilo r d e a ici D e d i m i ­ tchn.c.* do contabilitate agricol a de 4 ani, elevi din raioanele:
nu trecut la extinderea procedee­ ca angajamentul anual la pro­ cut I n l r - u n a d i n z ilele t r e c u t e a m pionier. cl.ua a Vf-n — Şcoala n e a ţ ă f i p i u ă s ca ra n u a u zi d r c i l A Iha I ti I ia. Brad, Haţeg, llia, O răştie şi Sebeş.
lor tehnologice moderne de pre­ ducţie să fie îndeplinit întocmai. o r g a n i z a t u n c o n c u r s d e o r i e n t a r e de 8 ani — Pflrila c i n t e c e şi p o ez ii, asisli la j o c u r i d i s ­ La concurs se pot prezenta absolvenţii şcolilor de 7 (8) âhi
lucrare a metalului, a turnării In vederea întîmpinărîi zilei de în tr e d e t a ş a m e n t e c u t e m a : ..Să n e ... V a le a D o s u lu i t r a c t iv e fi e d u c a t i v e . Ia f i l m e In în viistfi dc 14—17 ani din raio anele amintite.
înscrierile Ia concursul de a dmitere se fac între 15—30 au-
în coji de bachclită şi silicat de 23 August, colectivele de muncă c u n o a ş t e m r e g i u n e a V A m snai o r g a ­ ziua ci m l m n a f l a m la a cea stă ta­ gust 1963 la sediul şcolii din Bl aj pe baza unei cereri însoţita
sodiu, a forjării în matriţe în­ şi-au propus să înregistreze nizat ap o i s eri d e b a s m e şi g h i c i ­ 5/ în acest an in m u n ţi i T r ă n c ă n ­ b ă r ă in m i j l o c u l cnfiiilo r l- a m in- dc următoarele acte :
chise... In tine, tehnica nouă a succese şi mai de scamă. Cel al tori. a m în v ă ţa t trei c i n t e c e p i o n i e ­ im . în c a s t e lu l d e la V a l e a D o su lu i lilnit fie t i m f d a r u l fr u n t a ş V o c i tn- J. Ccrlificat de naştere (co pîe certificată de şcoală),
început să şi facă tot mai mult secţiei construcţii metalice bu­ reşti. a m fost in e x c u r s i e la C h e i l e ‘d i n r a io n u l A l b a şi-au p e t r e c u t v a ­ liu. d r la I I I. V a s ilc R n u i / ă H. T o ­ 2. Certificat de studii (în o rîginal).
loc în fiecare secţie şi atelier, năoară, şi-a luat un angajament T ă i i . p e d e a f t d R n la u r u lu i fi in alte c a n t a p e s te 20 0 dt p i o n i e r i fi ş co ­ v a r ă ş u l V o c i Ir v o r b e a d e s p r e m e s e ­ 3. Recomandarea unei uniiă ţ<‘ agricole socialiste (G. A. S..
iar munca, să se organizeze pe cît se poate de îndrăzneţ: la ma­ lo c u r i p ito r e şt i r e î n c o n j o a r ă I n i ­ lari. ria d r t im p l a r . d e s p r e d r u n u d p e G A. C., ele din caic sa rezulte că in caz de reuşită, va încheia
baze noi. Dar, ceea ce-i mai Im­ nifestaţia sărbătoririi eliberării m o a s a v ilă d e la L u n c a F lo rii. D e la d e s c h i d e r e a ta b e r e i, c o l e c t i ­ c a r e l-a p a r c u r s el in a ce a s tă m e s e ­ eonii act pentru întreţinerea în şcoală).
portanţi că întrecerea devenea cu patriei să se prezinte cu planul A m axoit şi în tîln iri s p o r t i v e A ic i. v u l d e c o n d u c e r e s-a p r e o c u p a t fă r ie şi d e s p r e d r u m u l p e c a r r - l f a r e 4. Certificat de sănătate eli berat de dispensar, spital sau
fiecare zi mai vie, mai entu­ de producţie al lunei august în­ la L u n c a F lo rii, a m p r i m i t vizita o r g a n i z e z e a c ţ iu n i cd n cn tix 'c fi d i s ­ l e m n u l d i n p ă d u r e p i u ă a j u n g e r e a policlinică.
ziastă. deplinit... p i o n ie r ilo r d i n t a b ă r a d e c u r t e d i n tra ctiv e. N e u i t a t e (icn trn p i o n ie r i fi m a i e l e g a n t ă m o b i l ă . P e n t r u zilele Concursul de admitere se va ţine între I—10 septembrie şl
Urmarea era că pe graficele Un telefon primit ieri dc la Pe­ A n i n o a s a cu c a r e n c - a m î n t r e c u t In şco la ri au h * t d r u t n e ( i i l e o r g a n i z a t e c c - n u m a i ră m a s p i u ă la d e s c i n d e ­ constă în următoarele probe :
r e a n o u l u i a n ş co la r, e n fiiilo r d e la
afişate în secţii, în dreptul nu­ troşani ne anunţă că muncitorii, xinlei f i fo t b a l î n t r e c e r e a la v o lei p e V a l e a A ni p a iu lu i fi a Ruzii. N a t a l i le sînt. o f e r i t e c o n d iţ i i d i n t r e — Limba romînă — scris şi oral
melor şefilor de brigadă: Petru inginerii şi tehnicienii secţiei a m c i f l i g a t - o n o i. ia r la fa th a l p i o ­ M u l t e s e r i. p i o n i e r i i fi ş co la rii le -a n c e l e m a i b a n c ji r u l r u o v a c a n t ă cît — Matematică — scris şi or al.
Farcaş, Gheorghe Tcifeleş, Teofil respective sau ţinut dc cuvînt. n i e r i i d i n A n i n n a s a . C e i m a i b u m p e t r e c u t în j u r u l f o c u r i l o r d e t a b ă ­ m a i p l ă c u tă Probele scrise şi orale sc d au din materia prevăzută în pro­
C'hiş, Alexandru Silagy, Gheor­ In cursul zilei de 21 ei au dat r h n r liv i d e Ia n o i f-ati d o v e d i* h a n ră. c î n d in l u m i n a fI n c u r ilo r an c i u ­ AIJREL ANCA gramele şcolare ale claselor V— vii.
fu t,.
ghe Scurtu şi ale celorlalţi se ultimele tone de produse in con­ V i n r e l , M ă r g i n e a n u tlie. L a z ă r lo n n . a u r ec ita t, au spus g h i c i 'o r i corespondent După terminarea celor 4 a ni, absolvenţii vor lucra în func-
imeriau mereu noi şi noi depă­ tul planului lunar... R o f î a n u V la d 'n n ir . T o p î r c c a n u N i c o - s n o a v e . I n t e r e s a n t e fi d i s t ra c t iv e au ţii contabile în G. A. S., G. A. C., Staţiuni Experimentale etc.
şiri dc normă, ceea ce, pe gra­ GH. COMŞUŢA » > • • • • • i Cursurile încep pentru toţi anii şi toate tipurile de şcoli, lâ
ficul din biroul inginerului şef, _ 15 septembrie a. c.
prin săgeţile colorate (reprezen- In timpul concursului de a dmitere şcoala acordă candidă-
tinrl fiecare cîte un sortiment), ţilor conlracost, cazare şi masă.
apărea în zile cîştigate (faţă de SE SCHI
planul anual la zi).
— Vedeţi, continuă el explica­
ţia, la sortimentul construcţii me­ aplicarea acestei acţiuni o are exe-
talice sîntem cu peste 60 dc zile Un rol deosebit dc lmportnnt în duri, parauri comunale şi altele. aitarea cu fonduri cît niai puţine a care an condus întreaga acţiune, au Staţiunea experimentală fleoagiu
reuşit să
suma de
economisească
în avans, la utilaje şi prototipuri înfrumuseţarea şi gospodărirea co­ Ţinînd seama de experienţa do- unui volum cit niai mare de lucrări, 1
cu o zi... munelor şi satelor noastre 51 are în­ hîndită în anii din urmă, comitetele prin descoperirea şi valorificarea re­ 30.380 lei lată de preţul de deviz al
De asemenea in
comuna
lucrării
Şirul realizărilor continuă. La făptuirea aGliundor şi lucrărilor din executive ale sfaturilor populare co­ ^Centrul şcolar agricol Geoagiu, raionul Orăştie);
munale din raionul llia, sub condu­ surselor şi forţelor locale. Pe această llia, In eurînd va fi dat in folosinţă
contribulia voluntară. linie trebuie să remarcăm rezultatele un nou local cu 8 săli de clasă la
Contribuţia voluntară bănească, cerea organizaţiilor de bază şi În­ bune obţinute de majoritatea comi­ şcoala medie şi căminul cultural S P E C T
permanentă a comitetului
§ p o iir ir dezvoltă în rîndurile ţărănimii executiv al sfatului popular raional tetelor executive comunale. Astfel, din Bretea Mureşană. In cadrul Centrului şcolar ag ricol Geoagiu de pe lingă Sta-)»
drumarea
muncitoare spiritul grijii şi dragos­
tei fată de înflorirea şalelor, stimu­ llia. au acordat acestei acţiuni şt in în toamna acestui an, şcolile din ra­ Cel mai Important lucru care s-a Vmncu Experimentală — vor funcţiona următoarele şcoli: >
ionul llia vor primi încă 27 <,ali dc
Fotbal: lează gustul pentru frumos şi cul­ anul 1963 o deosebită Importanţă clasă, din care 4 şcoli de 4 ani în realizat pe linia acţiunii de contri­ S a) Şcoala tehnică agricolă.
tură, tăcîrul să crească iniţiativa Aceasta cu atil mai mult cu cit vo­ satele Fuduleşti, Dumbrăvila. Certe­ buţie voluntară tn raionul noslru, \ b) Şcoala tehnică horticolă.
lumul lucrărilor propuse a se exe­ in anul 1963, este faptul că s-a reu­
A.S. Cugir— Dacia Oraşfie creatoare a maselor Fiind un im­ jul dc Jos si Boia Bîrzii, 15 şit să se înceapă construcţia la \ Şcolile au o durată de 4 ani. In timpul şcolarizării elevii(
bold puternic pentru descoperirea şi cuta in raionul nostru sînt (lestul săli de clasă la şcolile de 8 <!primesc burse din partea unităţilor agricole socialiste cu care au(
7-1 (2 -0 ) valorificarea resurselor locale, contri­ rle apreciabile. Astfel, au fost făcute ani şi 8 săli de clasă la şcoala unele obiective care au fost votate /încheiat contracte. (
cu ciţjva ari în urmă şi care au
Formaţia A. S. Cugir a susţi­ buţia voluntară osie si unul dintre propuneri (le a se construi noi săli ________________ medio din llia. De fosi executate in parte în acest an După tei minarea celor 3 ani dc studii şi a anului dc practică,}
cele mai bune mijloace de întărire de clasă la ş c o l i l e --------------------- — yelcvil şcolilor tehnice agricole vor da un examen de absolvire)'
nut un joc amical cu echipa Da­ de 4 şi 8 ani, c ă - ------------------------ asemenea vor mai Aşa stau lucrurile cn căminul cul­
cia Orăştie în cadrul pregătiri­ a legăturilor sfaturilor populare cu mine mllurole. p r|n e o n |r |bu| ie volunfarâ fi date In folosin­ tural din Leşnîc. care în an d acesta Jşl vor primi diploma de tehnician în specialitatea respectivă. )
lor cc Ic efectuează în vederea masele In antrenarea acoslora la ac­ dispensare, electri­ ţă 3 cămine cdtu- s-a ridicat în roşu. cn dispensând de ' Admiterea in anul I se lncc pc baza dc concurs în ordinea ine )•
începerii campionatului catego- ţiuni concrete pentru gospodărirea co­ ficări si r a d i o f i c ă r i --------------- . ■ - — ------------------- rale In satele Ră- la Cărmăzineşti şi şcoala dc 4 ani gliilor în limita locurilor planificate. La concurs sc pot prczcnta]|
i ici B la lothnl. Antrenamentul munelor. de sote şi altele. -------------------------dulcşli. Boiul de din Tîrnăvita. Kabsolvenji ai şcolilor dc 7 ani din regiunea Hunedoara şi regiuA
nu a corespuns pc deplin, deoa­ In raionul 1)ia. succesele obţinute Fcnlrii toate aceste lucrări votat Sus şi Certejul dc Sus, 12 poduri şi Realizări de acest fel se pot Inlîlni /nile Crişana (raioanele Gurahonţ şi Incu) Braşov (Mediaş şiC
rece echipa oaspete a jucat loai- sub îndrumarea organizaţiilor do o sumă de peste 395 000 lei. o seric de ahe lucrări. şl In conslrticlia de poduri prin /Sibiu), care nu depăşesc vîrsta dc 17 ani. f
ic slab. In repriza doua cugire- partid în aplicarea contribuţiei vo­ Problema încasării contribuţiei vo­ Rezultate frumoase au fost obţi­ contribuţia voluntară, reparaţii de { Pentru înscriere la concursul de admitere, candidaţii vor com-f
nii combină frumos în alac rca- luntare constituie o dovadă grăitoare luntare de la cetăţeni precum şi a nute de comitetele executive ale şcoli şi cămine culturale, radiolicări Iplcla o ccrcrc la care vor anexa următoarele acte: f
lizînd faze spectaculoase. Golu­ a participării tot mai mari a ţărăni­ executării dc lucrări a stat mereu sfaturilor populare ale comunelor şi electrificări de sale. 1. Certificat dc naştere in copie scrisă citeţ sau la maşină,
rile au fost înscrise de Felccan, mii muncitoare la acţiunea de gos­ tn alcnt'a majorităţii comitetelor Vorţa, Lupuşnic, llia, Cărmăzineşti, Volumul construcţiilor care puteau leare sc va legaliza de către şcoală. )
Mihai, Baban (3) Holosz, Turcu podărire a satelor. Această activi­ executive ale sfaturilor populare co­ Certejul de Sus şi altele. In satul fl date In folosinţă In ncesi an ) 2. Ccrlificat dc studii (diploma de absolvire a şcolii de 71»
tate. în ultimii 4-5 ani. s-a transfor
pentru A. S Cugir şi respectiv munale Ele nu supus ntît în dezba­ Râduleşti din comuna Lăpuşnic, spre pctca fi şi mai marc dară unde yu>i) în original. (
Găină pentru IVuin Orăştie. mat într-o adevărată acţiune de terea sesiunilor sfaturilor populam exemplu, recent s-au terminat lucră­ comitete executive ca cele din Ilă- V Recomandarea unei unităţi agricole socialiste (G.A.S , G.A.C.C
M. VÎLCFiANU masă. Este edificator să arătăm eă comunale cit şi în şedinţele lor de rile de finisare la şcoala de 4 ani rău şi Velei ar fî acordat atcnlie /ctc.) din care să rezulte că în caz de reuşită va încheia contract/
In anii regimului demorral-popular /pentru întreţinerea in şcoală. >
corespondent cu sală de <rămin cultural. Datorită cuvenită sprijinirii comilelelor de
cu aportul stalului şi prin acţiunea comitet excaitiv. modul cum se des­ grijii de care au dat dovadă unii construcţie din localilăţile respecti­ / 4. Certificat dc sănătate eliberat de dispensar, spital sau poli-J>
îderurgisful Hunedoara — de contribuţie bănească a locuitori­ făşoară această acţiune, luind mă­ deputaţi comunali ca tov. Aurel ve pentru terminarea obiectivelor /clinică, in care se va specifica rezultatul analizei singelui şi âl(i
lor s-au construit 51 dc şcoli ai 142 suri operative pentru a da un nou Ghiară, Aure) Băcean şi invălălorul
Constructorul Hunedoara săli de clasă, din care 22 şcoli In impuls bunei ci reuşite. Partenie Tomu|a. şcoala s-o cons­ votate Vadioscopiei pulmonare şi daca este apt pentru specialitatea r6S* i
)ncclivă.
'
Cu toate acestea, rezultatele care
3-1 (1-1) satele unde nu au evislal niciodată In urma măsurilor sa reuşit ca truit In bună parte prin folosirea au fost obţinute pină acum pe n- Mu sc primesc înscrieri sub rezerva completării netelor.
localuri proprii pentru şcoală De pînă la data de 15 august să se in- de materiale din resurse locale şi
Meciul a lost viu disputat mai asemenea, dacă înainte existau in case7.c peste 97 la sulă din debilul ceaslă linie au '~reat premivele ca Examenul dc admitere constă din următoarele probe:
ales în prima repriză cînd cehi tot raionul llia 2 cămine culturale votat din contribuţia voluntară pe prin muncă patriotică, economisim anul I9C3 să fie şî mai rodnic in n- — Limba romînă — scris — oral. c
du-se peste 30.000 lei faţă de pre-
pa Constructorul a reuşit să păs­ In localuri proprii, în momentul de întreg raionul. Tnl.--un număr de 16 cest domeniu. Rezultatele obţinute a- — Matematică — scris — oral. '
|ul de deviz. In comuna llia, recent
treze egalitatea. A fost un reuşit fată, prin construirea a înră HO săli comune s-a reuşii să se încaseze in a fost sărbătorită de către cetăţenii rata convingător entuziasmul cu care Subiectele probelor scrise şi orale se stabilesc din materia)»
joc dc antrenament, în care s-a de cămin cultural, numărul acestora întregime debitul votat pentru acest masele de cetăţeni participă la în­ hvvlztila în programele şcolare ale claselor V^-VIT )
urmărit oiiioip •’ nva cvhipelnr r o ridică In 71. an. Printre comunele care au termi­ satului Dunibrăviţa, inaugurarea şco­ făptuirea unor acţiuni, care fac înscrierile la concursul dc admitere se fac intre 15—30 au-1)
lii tu sală de cămin Cultural. Eve­
şi roda rea în vederea începerii Totodată cu ajutorul conlribulieî nal încasarea debitelor se numără nimentul a fost cu alît mal Impor­ satele şi comunele raionului nostru Jiţnsf 1963 la secretariatul Centrului şcolar agricol Geoagiu. \
campionatului. Tinerii jucători băneşti voluntare o cetăţenilor a-nn Lăpuşnic, Bălrina. Pojoga, Vlsca, tant, cu cît acesta marca cons­ să fie lot mai Înfloritoare. J Examenul dc admitere se (îne între 1—10 septembrie 1963 1a\
verificaţi cu această ocn/ic de executat si alte lucrări de electrifi­ Certejul de Sus, Alinaş S’âlişte şi truirea primului local de şcoală din TEOFIL POPA \ sediul Centrului şcolar agricol Geoagiu. ('
la echipa Sidemrgistul au dat care, radloficare, construirea de dis­ altele. acţftt sat. Cetăţenii in frunte cu de- şclul secţiunii organizatorice / Lămuriri suplimenlaie sc pot primi de la secretariatul Cen-(
deplină satisfacţie. pensare, băl populare, biblioteci, po­ Dar cea mal mare importanta ts pqţaţh Pel/.tf Romcetf şi Ionel Butea a Sfatului popular Orului şcolar agricol Geoagiu, telefon II. /
raional lila ,s