Page 85 - 1963-08

j I ui.'ic-doorn-Deva \
________ _ _ ... \
PROLBTARJ DIN TOATE ŢATWR UNIŢI-VA l
SortfînîieBitfe de c©n§CB»ve
uimii socialismului lizare — rezervă de creşlcre de conservi din I l a f e g cran adu- să sc f a c ă fură rebuturi, i r s p c c l î n d
dSio legum e
f r u d c

• SPORT
a s tfe l cu ii-
In cabinetul directorului fabricii fazelor tic
fa b r ic a ţ ie ,
(pag. 2-a)
vrarca p r o d u s e l o r d e c d t r c d e p n A t e
° Sporirea indicilor de uti­
noii în acea zi, muncitori cvidcn-
(iafi. tehnicieni fi maiştri. Avea loc
a productivităţii
vreo şedinţă? Nu. In locul obiş- stat şi controlul t e h n ic ui riHttilii.
• Printre constructorii
la-
nuitclor referate, colectivul a c e s t a c o n d i f i i l c i m p u s e dr. s t a n d a r d , l e d e
Aidoma unor a l b i n e , m u n c i t o a r e le
brioli de produse lactate din lărgii îşi dăduse întilnin aici pen­ fabricii, umplu recipientele cu com­
ORGAN AICONIIETUIUI REGIONAL HUNEDOARA ii RM.H. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Llvezenl Ia Atelierele tru a rezolva o serii de probleme pot. dulceaţa, sirop şi conserve din
9 In vizită
importante Deseori se întilncse. dis­
R.M.R. Slmerfa cută cu aprindere şi apoi aplică în legume. Peste lot domneşte cmuţe­
nia. grija pentru a realiza produse
(pag, 3-a)
procesul d i producţie noi iniţiative. dc calitate şi la termenul fixat. D a ­
• De peste hotare — O parte din materia primă torită muncii desfăşurate de către
Anul XV. Nr. 2694 MARŢI 27 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani (pag. 4-a) ne lipseşte. Trebuie să facem ce- harnicul colectiv de muncitori, teh-
va — spuse tovarăşul fonescu, şeful nicieni şi ingineri din cadrul fa bri-
serviciului plan. cil, planul de producţie pc s e m e s t r u l
Maistrul principal Ion Iordan, un r al acestui an, a fost realizat In
„Să economisim metalul** re şi cu voce domoala inter/ine: /'■/..> la sută, iar la producţia m a r-
bărbat suplu cu fafa arsă de soa-
oduefia globală in
p r o p o r ţ i e
d e
— Eu zic să te înlocuim cu alte fă in proporţie de 1 0 3 ,3 la sută. S in i
Mai pupne pierderi de metal cifre care indică economia de sortimente. Să fabricăm compot din rezultate frumoase, care ilustrează
înseamnă mai multe piese tur­ fontă. prune ringlote, iar în sezonul de convingător activitatea desfăşurată dc
nate din aceeaşi cantitate de Scăderea sistematică a pierde­ toamnă să începem fabricarea corn- schimburile conduse dc lrina R ill şi
fontă Pornind de Ia această rilor de fontă a adus colectivu­ potului din struguri. lrina Borş, care s-au evidcu(iat în
ideie, în mijlocul colectivului lui nostru însemnate succese. Aşa a începui fabricarea unor noi c<rdrul întrecerii socialiste. Şirul snc-
turnătoriei nr. 1 de la uzina In prezent indicele de rebut, sortimente la fabrica de conserve ceselor a fost continuat şi în luna
„Victoria" Călan s-a născut cu pentru toate piesele turnate, es­ din Haţeg. Aici sc pregătesc pentru iulie cind sarcinile planului pro­
citeva luni în urmă o valoroa­ te sub ci'ra admisă. Să exem­ consumatori compoturi de fructe, ge- duc f ici globale cui fost îndeplinite
să iniţiativă : „Fiecare piesă muri, dulceaţă, sirop, conserve de le- PT0P0Tt’10 de 118,7 la suta, iar la
turnată cu un consum cit mal plificăm. La sortimentul piese gume din castraveţi, fasole, mază- f,r0(^uc(in marfă 122,5 Ia sută.
mic de fontă*1. mecanice, echipa condusă de re, şi maimeladu. La secţia de pre­ Pe muncitoarea Dorina Petca. am
La început, iniţiativa a fost Adolf Stempel a realizat anul lucrare a fructelor, la sala de ca intilnit-o la seefia cazane unde se
îmbrăţişată de un număr re- acesta o reducere a rebutului cu 2anc sau la seefia de răcire, oriunde fn clucrcază gemul fi dulceaţa
strîns de echipe şi brigăzi. Co­ 43 la sută faţă de cifra admisă. te-ai îndrepta în fabrică vei îniîl- J ^ e z dc 9 ani în această fabri-
mitetul sindicatului, ajutat de ni acceafi muncă febrilă. Zilnic so- un<ţc nm tivul posibilitatea să
organizaţia de partid, a desfă­ Cu toate dificultăţile întîmpinate sesc din gospodăriile agricole colec- m(\ caW*c spunea ea. Am o mare
şurat o susţinută muncă poli­ la turnarea pieselor sanitare echi­ live din laz, Glimboca, Lugoj din cînd observ cum consu
tică de popularizare a rezulta­ pa condusă de Anton Şepnischi regiunea Banal, din gospodăriile co- mator” apreciază calitatea diferite-
telor obţinute. Gazeta de pere­ a redus rebutul cu 26 la sută leetive şi de stat, din numeroase Ior ^rlimente pe care noi le pro-
te, postul U.T.M. de control, sta­ faţă de admis. Cele mai bune cenlre de achiziţii din regiunea ^uc/ m *
ţia de radioamplificare şi cele­ rezultate au fost obţinute însă noastră şi intră in faza de fabrica- Dar ca ea• s]nf mnIti- Ionn 0nn'
lalte mijloace ale muncii politice ţie, sute de tone de legume ţi fructe cea• Axentc Ncidotn, fon Ostaclic
d'î masă, s-au folosit cu succes de muncitorii de la sortimentul Pentru conservare. Ecaterina Pop. Alexandra Dumbravă.
L* sco o ui unbii'ilbacij iniţial iv,ci cilindri pentru laminor, care în Imbricat» in halatul alb i m a c u - EteUa. Cando Sală
de către întregul colectiv.. Cu perioada 1 ianuarie — 23 Au­ lat. ,ita deechipS lrina Bar, con- a,w a, mm hn,mc:
acest prilej sa arătat însemnă­ gust a.c. au redus rebutul cu troica,i atentiprccend de f a b r i c a - ^ a căror -
tatea economisirii metalului şi 75 la sută faţă de indicele ad­ pal este vnbuuutaţxrca continuă a
■r
căile de înfăptuire a acestei - La noi. ne ,p Une tovară,a calită(ii produselor. Despre produ- ,a ie
I r«- ,eU cm {
iniţiative. mis. na Bar, exutd o e x i g e n t i gorilă „ a,,^
In urma rezultatelor obţinute, Pe ansamblul turnătoriei, de Ia recepţia materiei prime. In cadrul Deva. I C R A . Crniova.
la propunerea organizaUfei de Ia începutul anului şi pînă în
partid, turnătorii au hotărit ca prezent s-a realizat prin redu­ De conştiinciozitatea cu care co misia de reoeptte îşi faoe datoria de­ f.G.R.A Timişoara) au numai cu­
ia criteriile ce stau la baza între­ cerea rebutului şi a celorlalte pinde In bună măsur& calitatea producţiei la fabrica „Vidra1* din Orăş* vinte de mulţumire. Semnificativ es­
te faptul că anul acesta nu a (ost
cerii socialiste să se mai adauge tle. !atâ-i In fotografia de fata pe membrii comisiei; ing. Valerla Sto- B rigada de tractorişti înregistrat nici un refuz la conser­
una — metal economisit. Astfel, pierderi, o economie de 74 tone rojenco, Petru Pavălol şeful C.T.G si Vaslle Pasca, maistru, cercettnd
fontă, din care se pot turna vele livrate pentru desfacere în co­
pe graficele de producţie. în cu atenţie un nou lot de piei primit de la centrul de sortare. Despre vlista brlgă- un grafic care să re­ trăiau bucuria înde­ merţ Zilele acestea se vor introdu­
dreptul Fiecărei echipe şi bri­ 740 buc. vane-băi sau 8.000 buc. Foto i V. ONOIU zii de tractorişti de flecte felul în oare a plinirii primului anga­ ce noi produse in fabricaţie cum
elemenţi de radiatoare. la S;M.T; Orflştle aoai- evoluat producţia agri­ jament, Sl In prezent
găzi s-a evidenţiat alături de în­ sînt: ardei dc umplut. ardei umpluţi.
Iniţiativa economisirii metalu­ dusă 4e Nleolae Grîa- cola la hectar, vom pentru el, noţiunile roţii în bulion, pastă tomată. Noile
deplinirea cantitativă şi calitati­ de „calitate" şl „timp sartimente care vor purta eticheta
vă a planului şi metalul econo­ lui a prins rădăcini. Astăzi nu tea se poate spune c8 vedea <rum aceasta s-a optim" au devenit (ap*
există brigadă, echipă sau om %h, succese m bUrecerm este egala cu vlrsta aflat mereu In pllnâ fabricii dc conserve din Haţeg v o r
misit. O dată cu aceasta, lupta te obişnuite. Campa­ umple rafturile magazinelor, oferind
care să nu fie frămîntat de gă­ gospodăriei colective ascensiune. Incfl din
pentru realizarea exemplară a nia de recoltat şi tre- gospodinelor posibilitatea p r e g ă t i r i i
sirea celor mai eficiente căi de din Sîntandrel. Atunci, primul an săgeata In­
sarcinilor de plan s-a împletit ierlş din aceasta var3 unor meniuri gustoase şi bogate in
înfăptuirea ei. Sînt convins, că tn 1953, dnd se Inau­ dica creşterea produc­ au terminat-o cu cind vitamine.
strfns kA reducerea consumului
aşa cum au rezolvat cu bune gura gospodăria, 12 ti­ ţiei de grlu la ha cu zile mal devreme ou GEORGE CIORANU j
de fontă, a evitării pierderilor,
rezultate şi alte probleme, tur­ neri entuziaşti au stru­ peste 300 kg fata de toate că suprafaţa a
paralel cu îmbunătăţirea carac­ Cărbune pestfe plan
nătorii, aplicînd această iniţia­ nit în fata colectivei fost cu 25 ha mal Tehnică nouă
teristicilor tehnice a pieselor media anului prece­
tivă pe scară şi mai largă vor citeva sute de cal pu­ dent. Acelaşi rezultat mare declt cea plani­
turnate. Minerii de la I. M. Ţebea, an­ cu cît a fost depăşit planul în în laboratoarele
obţine rezultate şi mai valo­ trenaţi in întrecerea socialistă, această lună sînt rezultatele mun­ tere. Erau tractoriştii, s-a înregistrai şl la ficata Iniţial. In aoeas-
Tdt mai des pe 3rai«>ul în­
roase. * obţin noi succese în producţie. cii întregului colectiv. Numai în- oare de atunci aveau recolta de porumb. ta campanie Insa, trac­ studenţeşti
trecerii, în dreptul echipelor
Organlzîndu-şi mal bine munca tr-o singură zi schimbul III din toriştii au trăit şl un
conduse de Ludovic Koja, Du­ DIONlSfE MUNTEANU şi folosind din plin timpul de lu­ raionul I, condus de Andrei Că- sa fie p3rta$i la toa­ Era deci primul suc­ Ministerul Invatamînlului a creat
mitru Ciobanu, a brigăzii de Ia preşedintele comitetului sindical cru, el şi-au îndeplinit şl depăşit lâmar, a extras peste plan 49 va- te campaniile agrico­ ces al tractoriştilor. alt eveniment impor­ în ultimul timp tn tadrul institute­
cubllouri condusă de Victor Si- de secţie turnatoria nr. 1 — cu regularitate planul la extrac­ gonete, iar schimbul Iul Andrei le, la toate bucuriile Cifrele deşi laconi­ tant : sosirea In ca­ lor de Invatamint superior noi la­
boratoare dotate cu utilaje şi apa­
mionescu, apar una după alta nil na „Victorie" Călan ţia de cărbune. Cele 8 procente Abrudean din raionul I, 15 va- colectiviştilor. ce, «î<nt totuşi măr­ drul brigăzii a Încă rate moderne.
gonete de cărbune. Primul angajament turii sigure lai în ele trei tineri. Bl au fost
I<n ultimii doi ani, la Institutul
Rezultate frumoase au înregis­ prezentat In citeva ci­ se recunosc cu uşu­ primiţi ou bucurie Iar politehnic din Bucureşti au lost ame­
trat şl minerii din grupa condu­ fre laconice a fost rinţa şl tractoriştii din primul botez al ogoa­ najate laboratoare de fizica nlomi-
Cu participarea maselor să de Andron Faur, care au tri­ consemnat undeva In­ brigada Iul Nlcolae relor l-au primit pe efl, tehnica frecventelor foarte Înal­
mis la „ziuă** 30 de vagonete pes­
te sarcinile de plan, precum şl mi­ tr-un proces verbal Gristea. Şt toata a- tarlaua situata In te, maşini agricole, automatizări,
Antrenaţi de deputaţi şi cu dărire a oraşelor regionale, pen­ rina Beldean şi mulţi alţii. Du­ nerii Sabin Popovici, Dlonisle Ne- ceastfl munca se con­ punctul numit „Calea televiziune In culori şi altele, Tot­
sprijinul comitetului de străzi, tru rezultatele deosebite obţinu­ pă aproape 8 luni, rezultatele dea, Nicoîae Corlnda, loan Dra- dar mal ales întipărit m&re". $1, Vlorel Orvi- odată, pe ling,T Facultatea dc me­
mii de cetăţeni din oraşul Deva te în anul 1962. Amintim că în sînt îmbucurătoare, In această goşa, Roman Petrucean şl alţii, în mintea şl sufletul cretizează cel mal canica a Institutului Politclmio din
participă cu entuziasm Ia crea­ anul trecut la diferitele acţiuni perioadă au fost amenajate zone care au extras cărbune peste pre­ tractoriştilor. El se re­ elocvent In creşterea oa, Gheorghe S'lnl- Timişoara a luat fiinţa laboratorul
rea de noi zone şi spaţii verzi, gospodăreşti au participat verzi pe mii de m.p. Acum, ora­ vederile planului. ferea la efectuarea fondului de baza al lle şl Gheorghe Taut, de masuri şi tolerante.
la amenajarea străzilor. In ace­ 114.174 cetăţeni care au efectuat şul Deva dispune de pest<* IOAN BÎRNA unor lucrări de buna gospodăriei colective proaspeţi absolvent! al Pentru noul on universitar 190 -
20 000 m.p. zone şi spaţii verzi corespondent 1964, laboratoarele studenţeşti slnt
laşi timp comitetele de blocuri 585.760 ore de muncă patriotică. calitate şi In timpul care în prezent a a- şcolii de mecanizatori, utilate cu Instrumente noi la nive­
duc o largă muncă în rindul lo­ Deputaţii, preşedinţii comite­ în afara celor două parcuri. Au optim care sfi pernllta juins la 1.500.000 let s-au acomodat repede. lul tehnicii actuale. Astfel, în labo­
fost de asemenea plantaţi 1.500 Reduc preţul
catarilor pentru a-i face tă în­ telor de blocuri şi străzi s-au pomi decorativi, 2.300 arbuşti or­ creşterea continuă H fata de numai 32.000 La recepţie, primele ratorul de rodiochimie al Universi­
treţină apartamentele în cele bucurat mult. Dar ei se bucură namentali, 2.900 trandafiri pitici, de cost producţiei de oereaile tel olt era la Înfiin­ luorart executate de tăţii Bucureşti a fost instalata o sur­
mai bune condiţii. Nu o 1atâ şi mai mult atunci cînd vizita­ 150 arbuşti floriferi etc. care dau Ia hectar. $1, daca ţare. el au primit califica­ să de neutroni de radlu-bcriliu de
mare intensitate, Iar laboratorul Ca­
au putut fi văzuţi zeci de loca­ torii aduc numai cuvinte de oraşului un aspect de grădină Unul din obiectivele importan­ acum după 10 ani de Cu flecare campanie tivii] .„foarte bine". tedrei de psihologie a Universitari
înfloritoare. Mai ales zonele te ale întrecerii ce se desfăşoară
tari amenajînd în jurul blocu­ laudă felului cum este gospo­ activitate s-or întocmi Încheiată tractoriştii I. MANEA „Babcş-Balyai" din Cluj a primit un
verzi din noul centru al oraşu­ la preparaţia cărbunelui din Pe-
rilor zone verzi, plantînd flori. dărit şi întreţinut oraşul. Toc­ lui incintă privirea. triîa este reducerea preţului de electroencefalogral necesar cercetă­
Munca lor a fost încununată de mai de aceea deputaţii s-au an­ Tot cu sprijinul cetăţenilor au cost al cărbunelui prelucrat. Fo­ rilor de psihologie experimentala.
De la t Ianuarie şt plna In pre­
succes. De acest lucru şi-au gajat ca şi în acest an să mo­ fost amenajate 13 străzi printre losind raţional agregatele, redu- zent, laboratoarele din Institutele de
tut da seama deputaţii şi pre­ bilizeze cetăţenii la acţiunea de care amintim Oituz, Minerului, cînd consumurile specifice de Un nou cămin cultural Invatâmînt superior au fost Înzes­
Ecaterina Varga etc. La obţine­ materiale şi energie, colectivul
şedinţii comitetelor de blocuri înfrumuseţare a oraşului. La o rea acestor frumoase rezultate trate ou numeroase utilaje c a : mi-
şi străzi care au participat la sesiune a Sfatului popular al a reuşit să realizeze economii su­ Acum citeva zile locuitorii sa­ Crăciu, Gh. Iacob, loan Mure­ oroscoape stereoscopice, electrofolo-
au participat 69.132 cetăţeni plimentare la preţul de cost tn tului Godineşti raionul Uia, au şul, Octavian Rusu şi mulţi al-
adunarea festivă, ţinută de cu- oraşului Deva, deputatul Paul care au prestat 280.541 ore de valoare de 629.000 Iei. inaugurat noul cămin cultural. coloriinetre, compensatoare de cu­
rind, în sala sfatului popular re­ Dubovschi din circumscripţia e- muncă patriotică. Antrenaţi de Schimburile conduse de tova­ La construcţia lui au luat par­ C. BUJOR rent continuu, noi tipuri de frigi­
dere de laborator etc.
gional. Cu acest prilej a a rut lectorală nr. 32 a chemat Ia în­ deputaţi cetăţenii şi-au adus o răşii loslf Fllimon, Aurel Onea, te mulţi cetăţeni din sat care au corespondent (Agerpres)
loc festivitatea înmînării Diplo trecere toate circumscripţiile e- importantă contribuţie la înfru­ Dumitru Costin, Ştefan Cziraki, efectuat peste 2.200 ore muncă
museţarea oraşului în care tră­ Aron Irimle, August in Caproş şi { W . W M \ W W % W A S W % V . ,# W A W % V M W . ,. ,o°.V«
mei Consiliului de Miniştri al lectorale de pe raza oraşului. alţii, au contribuit din plin Ia patriotică economisindu-se astfel
iesc. Acţiunea de înfrumuseţare 10.500 lei. Printre aceia care au
R.P.R. acordată oraşului Deva Obiectivele chemării se refereau realizarea acestor însemnate eco­
va continua în aşa fel ca oraşul participat mai activ la munca
care a ocupat locul trei pe ţară la noi acţiuni de înfrumuseţare. nomii la preţul de cost.
să devină şi mai frumos. CONSTANTIN BÂDUŢA patriotică se numără tov. Han
în întrecerea patriotică pentru Lui i s-au alăturat deputaţii Na-
corespondent V. Teofil, Silvia Mureşan, Aro
înfrumuseţarea şi buna gospo­ talia Chiş, Iullana Irimle, Ecau V. ALBU
% % % V . V . V . % % W o V . % V - W A V . ,. ,. % V . W . V . 0. V . W . V . V . ,. W - - . V o *
Aspecte de Sa demonstraţia oamenilor
L a G. A. C. V in e re a
R ezu ltate exp erim en tale muncii cu prilejul zilei de 23 August

eu so iu ri de grîta

Comportarea noilor soiuri de grîu cultivate în condiţiuni iden­ aşezate în bloc pe o singură linie
grîu introduse în cultură, a fost tice, pe loturi comparative, s-au şi o singură repetiţie, despărţite
urmărită la G.A.C. din comuna cu cărări separatoare de 50 cm,
Vinerea, raionul Orăştie, încă din diferenţiat, sub raportul produc­ pentru a se exclude amestecul
anul 1961. Cele patru soiuri de ţiei, astfel: dintre soiuri şi denaturarea re­
zultatelor, precum şi a permite
o mai uşoară executare a obser­
Producţia absolută Spor faţă de vaţiilor.
S o l u l
kg./hectar martor Complexul de rpăsuri agroteh­
O nad 117 1.570 martor nice a fost aplicat diferenţiat pe
Ponca 2.365 705 fiecare agrofond. Astfel, pe agro­
Bezoslaia 4 2.197 627 fondul I a fost executată, îndată
Harrach 1.955 385 după ridicarea recoltei de po­ - v * - - w - H H B
rumb, arătura de însămînţare la
adîncimea de 18 cm. cu plugul în l u p e m I V
Rezultă din aceste date că a şapte soiuri de grîu, cultivate
soiurile de grîu de înaltă produc­ fiecare pe trei agrofonduri, din­ agregat cu grapa stelată. Pe agro­
fondul II s-a executat o arătură
tivitate, în condiţiile anului 1961/ tre care pe agrofondul I planta
1962 au dat recolte mai mari de premergătoare a fost porumbul, adîncă de vară la adîncimea de
cit soiul Cenad 117 şi, deci intro­ pe agrofondul II trifoiul, iar pe 26 cm. cu plugul cu scormonitor
ducerea lor în cultură eslc jus­ agrofondul III griul. Terenul ex­ în agregat cu grapa stelată, în­
tificată. perimental a fost uniform ca re­ dată după ridicarea recoltei de
In toamna anului 1962 lotul ex­ lief şi constituţie mecanică, fizică trifoi. înainte de semănat s-a fă­
perimental cu culturi comparative şi chimică. cut o lucrare cu grapa cu discuri.
a fost mult extins, iar problemele Parcelele experimentale au avut Pe agrofondul III a fost execu­ Tn dimineaţa zilei de 23 August prin fata tribunei oficiale au tre­
urmările au fost mai complexe. suprafaţa, aproximativ, de cîte un tată o arătură adîncă de vară la cut mii de demonstranţi, oameni al muncii din întreprinderile şl Institu­
In acest an, pe loturile compara­ hectar. Pe fiecare dintre cele trei ţiile de pe raza oraşului reglona] Deva. 23 August 1963, Prin fata tribunei din oraşul regio-
oa] Petroşani trec a formaţia clubului muncitoresc al
r e . a fost urmărită comportarea agrofonduri parcelele au fost (Continuare In pag. ll-a) IN FOTOGRAFIEI trece în pas cadenţat coloana de stegari. sindicatelor din Lupenl.