Page 86 - 1963-08

wiflwf wcinisraiui Nr. 2694
Pag. 2

La G .A .C . Vinerea Calitatea semicocsului — f f

COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" 0 E V A Ş
Rezultate experimentale obiectivul nostru principal ry -------------------------------------------------------- **1
n
A
In scopul îmbunătăţirii conti­ Amintesc că îmbunătăţirea ca­ execut** Isa com andă: o
lităţii a fost făcută paralel cu
cu diferite soiuri de grîu nue a calităţii semicocsului, co creşterea indicilor de utilizare a 3 — mobilă de orice , Instruită sau 'jj
leclivul sectorului nostru a luat
multe măsuri eficiente. Bunăoa­ cuptoarelor. In intervalul 1 ia­ vopsită;
nuarie — 23 august a.c. produc­ |
? U r m a r e d in p a g l- o ) titatea de 200 kg. superfostat la şirile lui producuve se explică ră, mărind debitul de aer şi gaz
ficare a sporit cu 30,2 tone/zi e- jji —
hectar. prin faptul că este bine adaptat a crescut şi cantitatea de căldură tivitatea bateriilor de semicocsi- reparaţii, relustruirşi revopsiri \
adîncimea de 2S cm. cu plugul Celelalte lucrări agrotehnice în condiţiilor pedoclimatice de la din cuptor atît de necesară se-
cu scormonitor în agregat cu legătură cu sămînţa, semănatul, noi, care sînt asemănătoare micocsificării cărbunelui. De ase­ fectivă. Cît priveşte angajamen­ de mobilă şi binale |
grapa stelată. Apoi s-a execulat întreţinerea şi recoltarea, au fost acelora în care a fost creat menea, prin îmbunătăţirea rapor­ tul anual, iniţial, el a fost majo­
o lucrare cu grapa cu discuri, făcute conform recomandărilor d) Soiul Bezostaia 1, a dat tului dintre aer şi gaz s-a obţinut rat de la 1.500 tone la 5.000 tone Cererile se pot prezenta la birourile cooperativei S
înaintea semănatului, la adînci­ şi în condiţii corespunzătoare. producţii ridicate numai pe agro­ o ard:re completă, micşorîndu-se de semicocs peste plan. In cins­
mea de 10—12 cm. cu care oca­ La recoltare au fost înregistrate fondul cel mai bun. Pe agrofon- pierderile dc cărbune în patul de tea zilei de 23 August noi am 0 din strada Aurel Vlaicu nr. 1 rQ
zie a fost încorporată în sol can­ următoarele date de producţie: duri slabe a dat recolte necores­ fluidizare, iar procentul de cenu realizat 4.700 tone semicocs din a li
GSESE52ESESfZS52SE525ZS2S?SZ5ES252S2S2S25aS225ZSSSS252Sî»ESaSBS2S2SaSSE5aîî?îfl
punzătoare. şă şi umiditate au scăzut simţi­ angajamentul luat. Colectivul
e) Soiul Bezostaia 4, a reacţio­ tor. Ca urmare, întreaga produc­ nostru e hotărît ca în viitor să
găsească noi căi de îmbunătăţire
8 o 1 a 1 Producţia absoluta Spor faţă de nai în mod asemănător cu soiul ţie de semicocs realizată în anul
kg./hectar martor Bezostaia 1 faţă de agrofonduri, acesta s-a încadrat în indicii de a calităţii semicocsului şi de mă­ ATELIERELE R.M.R. SIMERtA
î ealizînd însă producţii cu 13—14 calitate stabiliţi. Mai bine dc un rire a indicilor de utilizare a cup­
P I AGROFONDUL 1 an, pe adresa uzinei n-a sosit nici toarelor.
la sută mai reduse.
Canad 114 1.366 martor f) Soiul Skorospelka, s-a dove­ o reclamaţie din partea beneficia­ NICOLAE PIL1P ANGAJEAZA m URGENŢAs
Ponoa 1.290 — 76 dit a fi pretenţios la agrofonduri. rilor. Dimpotrivă, ci mulţumesc prlm-lncălzltor la bateria 11-a
Nr T-01 1 804 538 Gerul din iarna anului 1962—1963 pentru continua îmbunătăţire a sectorul semicocs al Uzinei - S t r u n g a r i
Bezostaia 1 1.841 575 şi seceta, au făcut să se claseze calităţii semicocsului. ^Victoria" Călao
Bezostaia 4 1.770 404 pe ultimul loc.
Skoroapelka 1.448 82
Harrach 1 738 372 e) Soiul Harrach, dă recolte
relativ ridicate pe agrofonduri — A\ G IE N !D> 4 —
PB AGROFO NDUl II bune. Media pe cele trei agrofon­
duri şi pe soiuri, se prezintă ’ă e v a r a " ; H U N E D O A R A : M n n -
Cenad 117 1.458 martor astfel : *1? a di a
Ponca 1 381 — 77 g o lii — c i n e m a t o g r a f u l „ G r ă d i n a
Nr. : a . 1.724 266 Producţia absolut* I ^oor falit 28 AUGUST 1063 d c v a r ă 0 ; P e u r m e l e b a n d e i — c i ­
Bezostaia 1 1.403 — 55 Soiu) In kg li hectar | de morlor n e m a t o g r a f u l „ S t a d i o n 9 ; S I M E -
dc
Progromu) 1 : 5 07 Program
Bezostaia 4 1 245 — 213 larantcle; 5.30 Emisiunea pentru R I A : D i v o r ţ italian — c i n e m a t o ­
Skorospelka 1 525 67 Cenad J17 1 274 m<i rt or
Harrach 1410 — 48 Ponca I 281 7 salo; 5 50 Bucuria \'ielii noi — g r a f u l J . P i n t i l i e * ; P E T R O Ş A N I :
program dc rîntece şl jocuri popu­
Nr. 301 1.579 305 M ila r e g e a s c ă — c i n e m a t o g r a f u l
PB AGROPO NDUL Itl Bezostaia 1 1 333 59 lare,- 6.07 Muzica uşoară; 6 35 , . A i S a b i a " ; C c r e n m i i f h i — c i n e ­
Bezostaia S 1 274 — Cînlece patriotice; 7.30 Sfatul me­ m a t o g r a f u l „7 N o i e m b r i e * ; 'A L R A
Canad 117 1.000 martor SkorospelkŞ 1 207 — 67 dicului; 8 00 Sumarul presei con-
Ponoa 1.172 172 Ha-rroch 1 233 — 41 tra’o ; 8 06 Muzică Instrumentală / t U L I A : F r a ţ ii — c i n e m a t o g r a f u l
Nr ; qi 1.208 208 8,30 Melodii populare j 9.30 Srene „ V i c t o r i a " ; P c d r o p l e a c ă in S î c r -
Bezostaia 1 755 — 245 din operete; 1 0 0 0 Teatru 'a mi­ ra — c i n e m a t o g r a f u l „ 2 3 A u g u s t" ;
Bezostaia 4 807 - ! 93 Din acest tabel rezultă, că în crofon ..Prietena mea Pix"; 11,37 C a r l o u c h e — c i n e m a t o g r a f u l „ G r ă ­
Skorospelka 650 — 350 condiţiile anului 1962—1963, la VnKuri de concert; 12 00 Muzica d i n a d e v a ră " ; S E B E S : F l o a r e a
Harrach 551 — 4*19 punctul de încercare a soiurilor populară: 13)0 Orchestre de mu­ d e f i e r — c i n e m a t o g r a f ul „ P r o ­
de la G.A.C. din Vinerea. în ordi­ zică uşoară; 14.00 De la opere co­
nea producţiei, cele mai cores­ mice la- comedii muzicale ; 14.35 g r e s u l" ; C e n t r u în a in ta ş a m u rit
Din tabelele de mai sus rezultă prin îmbunătăţirea condiţiilor punzătoare soiuri s-au dovedit a Muzică uşoară; 15 00 Din cînlocelc in zori — c i n e m a t o g r a f u l ,.M . S a -
că în condiţiile anului 1962—1963 fizice ale solului şi deci, a reia fi nr. 301. Bezostaia 1. Ponca, $i Si dansurile popoarelor,- 10 00 Cîn- d n v c a n u " ; N u m a i u g l u m ă — c i ­
cele mai ridicate producţii au ţiilor acestuia cu apa, acrul, căl­ Cenad 117. Este necesar să men­ tece. 16.15 Vorbeşte Moscova ,- n e m a t o g r a f u l „ G r ă d i n a d e v a ră " ;
fost realizate la toate soiurile, dura etc. ţionăm că la trei dintre aceste 17,10 Muzică populară ; 17.30 Prie­ O R A S T I E : N o a p t e p e a u to s t ra d ă
pc agrofondul I. Este adevărat Pe agrofondul III producţiile soiuri producţia de paie a fost tena noastră cartea; 18 00 Mc’o- — c i n e m a t o g r a f u l ,,U . K o u i t ă ’ ;
că fertilitatea naturală a acestui au fost cele mai mici, atît din cca mai ridicată, lucru dc cam r!n.. melodii — emUinne rin mu­ J u c ă t o r u l — c i n e m a t o g r a f u l ..F l a ­
agrofond, a fost cu puţin mai ri­ cauza fertilităţii naturale scăzute e nevoie să se ţină seama. zică uşoară ronuneairă; 19 00 Clu­ c ă ra " ; R ă z b o i ji p a c e seria l fi
dicată, dar nu hotărîtoare în ob­ a solului, a acidităţii pronunţate, bul nostru r 20.15 Cţntece rin pace 11 — c i n e m a t o g r a f u l ..G r ă d i n a d e
ţinerea sporului de recoltă, Hotă- cît şi a faptului că planta premer­ Ca urmare a experienţelor rlor- si prîeirnie : 20 30 Noapte turnă v in ă " ; H A Ţ E G : O rn a i cu o b i e c ­
rîtoare a fost calitatea arăturii gătoare a fost griul Doza de 200 tuatc în acest an cu soiuri do copii ; „Casa nouă“ ; 21 15 Jurna­ tiv u l — c i n e m a t o g r a f ul „ P o p u ­
de însămînţare. In timp ce pe kg supcrlosfat aplicată la hectar, grîu în culturi comparative, sc lul /talelor; 21 40 Din comoara lo'. lu i" : flit A D . M o a r a d i a v o l u l u i —
agrofondul II şi III ogoarele de nu a influenţat pozitiv producţia, pot fra«e următmre1'' ennHuzîî : clorului notlm ; 22 25 Pagini din c i n e m a t o g r a f u l „St. r a f i e " ; L O -
1. Menţinerea şi
introducerea
vară, datorită secetei excesive au fosforul fiind încorporat prea su­ în cultura mare a 2—4 soiuri de muzica preclasică : 22 50 Muzică N F .A : M i r a c o l u l lu p ilo r — cin e-
ieşit bulgăroase în aşa măsură perficial şi, probabil, în exces rle dans m i /t o g r n f u l „ M i n e r u l* ; T E I b ' S '
îneît nici lucrarea cu grapa cu faţă de azot. grîu care 2—3 ani. în culturi com­ Programul II; 10)0 Clntem sl D u e l u l n - a a v u t lo c — c i n e m a ­
discuri executată înainte de se­ In urma analizării datelor de parative. se dovedesc a fi cclc locuri popularp ; 11,15 Ctnl* rf»rid t o g r a f u l ,-U. R ănită'' : Z L A ' T N A :
mai productive pe agrofondurilc
mănat nu a reuşit să mărunţeas- producţie de pe cele trei agro- posibil de realizat în gospodărie Comhinalulnl metalurgic H‘ n Re­ C a b o t i n u l — c i n e m a t o g r a f u l „ M m t -
că solul în mod corespunzător, fonduri, soiurile dc grîu studiate, cito ru P ' : 11,1 A : O m u l cu o b i e c ­
fiind Smpicdicar astfel procesul se pot caracteriza astfel : 2 Procentul de participare a cita ; II 30 Muzină populară ; 1205 tiv u l — c i n e m a t o g r a f u l „ O h . D n-
de nitrificare din sol şi deci, po­ a) Soiul Cenad 117, nu asigură soiurilor să nu fie stabilit meca­ Muzică rlin operele: 13 40 Solişti i< r , A P O L D U L D E S U S : C ă z u ta
sibilitatea plantelor de a asimila decît recolte scăzute, comparativ nic, c‘ în funcţie de plantele pre- Si formalii de muzică uşoară ; 1 1 35 d i n l u n ă — c i n e m a t o g r a f u l „ 2 3
azotul. Pe agrofondul I arătura cu celelalte soiuri pe agrofondul memătoam existente, de nocibi- Muzică Interpretată de fanfară ; A u g u s t ’' ; V U L C A N : M a r i l e s p e ­
de însămînţare a fost perfect I. recolte medii pe agrofondul II lităţile de fertilizare, de calitatea *15.30 Solişi' Si formaţii artistice ra n ţ e — c i n e m a t o g r a f u l ,.G r ă d i ­
mărunţită, asigurîndu-se încă de şi bune pe agrofondul III. Putem lucrărilor solului şi de epoca de de amatori; 16.30 Muzică uşoară » n a d e v a r ă * ; C A L A N : D r a m u l Staţiunea experimentală Beoaglu
la germinaţie, condiţii corespun­ deduce de aici că acest soi poate coacere. s b r e c h e i — c i n e m a t o g r a f u l ,,G r ă ­
zătoare de dezvoltare a plantelor. fi menţinut în cultură pe soluri 3. Soiurile de înaltă procurii 18 37 Melodii popularei 20,00 Pro- d i n a d e v a r ă " : S T R E I S J N G I O R . ^Centrul şcolar agricol Oeoagiu, raionul Orâştiel;
Rezultă că în condiţiile pedo­ mai sărace şi după premergătoa­ vitatc introduse în cultură, să gram rle doine; 20.15 Şcoala st G l l J : F r a ţ i în co.unns — c i n e m a -
climatice ale G.A.C. din Vinerea, re mai puţin corespunzătoare, nu fie cultivate decît pc aerofon- viata r 20 35 Gintă lolanda Măr- ' t ig y /t fid ,.G r ă d i n a d e ilară".
cultivarea griului după porumb deoarece asigură comparativ cu duri corespunzătoare — pc cele cuieseu şl M i ha ii Arnăutu — 1 ari* P R O S P E C T ;■
este perfect justificată, asigurîn- celelalte soiuri recolte mai ri­ mai slabe, urmînd a fi cultivate din opere; 2115 Muzică populară
du-se, printr-o agrotehnică co­ dicate roiurile locale sau eventual, nr. rusă i 21.30 Pe teme Internalio- (Buf clin In cadrul Centrului şcolar agricol Geoaglu de pe lingă Stal
respunzătoare, recolte mai ridi­ b) Soiul Ponca, în acest an s-a 301, care le valorifică în mai bune ^ţiunea Experimentală — vor funcţiona următoarele şcoli:
cate, chiar dccîi după plantele dovedit a fi inferior soiului Ce- conditiuni nale; 2140 Interpret! de muzică mefeoruloej a) Şcoala tehnică agricola. ^
considerate ca bune premergă­ nad 117. cu excepţia agrofondu 4 Cel puţin ultima lucrare, uşoară; 23 52 Concert de noapte. \ b) Şcoala tehnică horticola. S
toare. Este evident că plantele lui III. Faptul se explică prin înaintea semănatului să mărun- Buletine de ştiri şl radiojurnale; PENTRU 24 ORE ( Şcolile au o durată de 4 ani. In timpul şcolarizării elevii
bune premergătoare îmbogăţesc sensibilitatea lui mare la seceta tească perfect solul pînă la adîn­ 5 00» 6.00; 7.00; 13,00; I r 001 (primesc burse din partea unităţilor agricole socialiste cu care au
solul 5n materii fertilizante. Ad­ din toamna anului trecut şi din cimea de încorporare a seminţe­ 20,00; 22,00; 23.50 (programul I) Vreme frumoasă şi cAWIuio.ţO ' încheiat contracte.
ministrarea dc îngrăşăminte or­ perioada de înflorit şi de formare lor. Arăturile de însămînţare 10.00? 12.00; 14.00; 16,000; 18.00; cu rom! temporar noros zum şi
ganice sî minerale, precum şî de a bobului din primăvara acestui bulgăroase aduc scăderi aprecia­ 21,00; 23.00; 0.50 (programul II) cu înseninări în cursul nopţii. Î După terminarea celor 3 ani de studii şl a anului de practică,!
amendamente, asigură sporuri a* an. De asemenea, la înregistrarea bile de recoltă. Vjutul va sufla slab din sectorul elevii şcolilor tehnice agricole vor da un examen de absolvire**
preciabilc dc recoltă. Dar. grîu! unei producţii mai scăzute la 5. Necesitatea continuării şî ex­ vestic. Temperatura este staţio­ ^ şi vor primi diploma de tehnician Sn specialitatea respectivă. ^
nu le poate folosi decît în măsura soiul Ponca a contribuit şi faptul tinderii experienţelor în ruMuri (Qiueina nară. ziua va f| cuprinsă intre ) Admiterea în anul I se tace p e bază de concurs în ordinea mc\
în care condiţiile fizice ale solu­ că acest soi a fost amestecat în comparative cu soiuri de grîu 27 şl 34 grade Iar noaptea între ) diilor în limita locurilor planificate. La concurs se pot prezenta^
lui sînt optime. proporţie dc 20—30 la sută cu se­ care au dat cele mai bune rezul­ 28 AUGUST 1963 12 şî 18 grade. \ absolvenţi ai şcolilor de 7 ani din regiunea Hunedoara şi regiu-i
Arătura de însămînţare de bună minţe din alte soiuri. tate în cîmnurile centrelor de în­ D E V A : D o c t o r in fi lo z o f ie — PPNTRU URMATOARETE )nile Crîşana (raioanele Gurahonţ şi Ineu) Braşov (Mediaş şi;'
calitate, completată in prealabil c) Soiul nr. 301. s-a dovedit a cercare a soiurilor. c i n e m a t o g r a f u l ..P n tria " ; 0 m o ş ­ 3 ZILE Jsibiu), care nu depăşesc vîrsta de 17 ani.
dc cele trei prăşi le aplicate po fi superior tuturor soiurilor şi pe MJRCEA GLODEANU t e n i r e cu b u c l u c — c i n c m a l o g r a - S Pentru înscriere la concursul de admitere, candidaţii vor corn ?
rumbului, a satisfăcut în cca mai toate agrofondurilc. fiind depăşit Ing. agronom la G.A.C. din f u l „ F . S t r b u " ; U lliw irl m e u I o n - Vremea t.a general »va ft fru­ Spleta o cerere la care vor anexa următoarele acte: ,
mare măsură necesităţile biologi­ cu numai 3 la sută de soiul Be- comuna Vinerea — raionul g o u — c i n e m a t o g r a f u l ..G r a d i n a moasă Temperatura staţionară l' 1. Ceriilicat de naştere în copie scrisă citeţ sau la maşină.1
ce ale seminţelor şi plantelor. zostaia 1 pe agrofondul I. însu­ Orăşfle ^care se va legaliza de către şcoală.
n S 2. Certificat de studii (diploma de absolvire a şcolii de 7 )
\ani) în original. '
R. P. Romînă a cîştigat campionatele S Recomandarea unei unităţi agricole socialiste (G.A.S., G.A.IÂ
(etc.) din care să rezulte că în caz de reuşită va încheia contractC
mondiale şi europene la caiac-canoe ■{pentru întreţinerea în şcoală.
( 4. Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau poli *
BELGRAD 26 (Agerpres). probele — scrie acelaşi comentalor ^clinică, în care se va specifica rezultatul analizei singelui şi alj
Marea performantă obtinulo de — rominii au avut ultimul euvlnt de rradioscopiei pulmonare şl dacă este apt pentru specialitatea res f
sportivii romînt la campionatele mon­ spus. Ei au arătat o excelentă pregă­ ^pectivă.
diale şi europene desfăşurate la tire tehnică şl o putere de luptă pe Nu se primesc înscrieri sub rezerva completării actelor. ^
Jajce (Iugoslavia) esle comentai* pc care nu a avut-o nici © echipă Totl
larg de specialiştii prezenţi la această eu fost impresionaţi de comportarea Examenul de admitere constă din următoarele probe:
roratnilor Aurel Vernescu, Nlcoarâ. — Limba romînă — scris — oral. '
competiţie, ca şi de presa «sportivă
Internaţională. Ivanov şl de echipajul ştafetei 4X — Matematică — scris — oral. *
500 m caia*. Subiectele probelor scrise şi orale se stabilesc din materia^
Intr-o declaraţie tăcută ziariştilor, Duminică seara, cu prilejul festlvl- ^prevăzută în programele şcolare ale claselor V—VII. ^
Minerul Deva a cîşligat „ C Eliberării" la fotbal I înscrierile la concursul de admitere se fac intre 15—30 au )
imediat după terminarea întrecerilor,
lătit de închidere a competiţiei, echi­
preşedintele Pederatiel internalionalo
de caiac-canoe, Charles Cocremont, pa R P. Romine a primit cupa oferita jgust 1963 la secretariatul Centrului şcolar agricol Geoagiu. ^
Examenul de admitere se ţine între 1—10 septembrie 1963 la ^
Partida c\tre aven să «lucidă ciş- tu alcătuiiea loimcliei Minerul Deva zultai. In continuare am asistat la a spus printre altele: „Campionatele de vicepreşedintele RS.F. Iugoslavia,
tiqdloml trofeului „Cupa eliberării” n-an dovedit a ti inspirate. Atacul executarea a 5 lovituri de la II me de la Jajce au fost cele mal inte­ A. Rankovlc). ( sediul Centrului şcolar agricol Geoaglu.
la fotbal a fost aşteptată eu mult a căpătat prospeţime, echipa a Ieşit Iri, Jucătorii de la Minerul Deva resante din istoria acestui sport, atlt Clasamentul final pc ţări este urmă­ i Lămuriri suplimentare se pot primi de la secretariatul Cen
/irului şcolar agricol Geoagiu, telefon 11.
Interes rle către spectatori. Se in* din apărare s‘t a pot nit hoiăritâ să transformă ţoale loviturile. Ratind prin numărul de participant! cît şi torul : 1. R.P. Romînă 121 puracte < 2.
litueau doua echipe fruntaşe ale Iot- modilice rezultatul. ..Argintul viu“, prima înrercero. Minerul Lupeni re­ prin valoarea rezultatelor. Canotorii Ult.S.S 116 puncle; 3. R.D. Germană L --------------------------------------------------------------- >
baiului din ruguinca noastră. Mine­ Tănase. a dovedii lutuior ce în­ nunţă să mai tragă pe celelalte. Ast- romini. care au cîşligat 11 medalii, 87 puncte,- 4. R P. Ungară 83 pun«te;
rul Lupeni .şi Minerul Deva. Jocul seamnă să joci simplu pe poartă. Icl ,.Cnpa eliberării*' a revenit echi­ dintre care 6 de aur, s-au coniporlai 5 RF. Germană 76 puncte» 6. Sue­
a avui două aspecte dilerilc. In pri­ Ritmul impus de Minerul Deva a pei Minerul Deva. care a reuşit la strălucit". J în t r e p r in d e r e a m o n t a je c en t r a l e e l e c t r ic i- J
ma repriză cu o orientare mai bună. 6urprin> fonnalij din Lupeni $i go­ capătul unui n>e~i pasionant după Comentatorul agenţiei iugoslave de dia 5 7 puncte; 7 R.S. Cehoslovacă
actionlnd pe ‘ui Ironl lurg. in con­ lul care plutea in aer se produ<~o 120 de minute de joc, care au creat presă „Taniug" subliniază că sporti­ 31 puncte» 8. R P. Polonă 24 puncte» A N C A J E A Z A : 1
tinuă mişedre, uuâlorii rle la Mi­ In minutul 53. Tănase demarează p« «molii spectatorilor si jucătorilor vii romini, cistigind 6 medalii de aur, 9 Danemarca 21 puncte» 10. Italia 20 i
nerul Lupetil reuşesc să-si concreti­ extremă ş» ii serveşte o minge ad­ să obţină mult rîvnitul trofeu. Am 4 de argint şi una de bronz au con­ puncte; 11— 12 Austria, ©landa 9 î a) şefi de echipă sau muncitori de înaltă calificare pentru
zeze superioritatea înscriind do două mirabil Iul Delios, care tn plină vi­ reţinui prin jocul prestat pe Milu- firmat că Rominia este. la ora ac­ puncte; 13 R P Bulgaria 4 puncte : |4 i şantierele din Bucureşti, Luduş, Paroşeni, Arad şi Reşiţa ; me- ,
ori prin Cărare şl ton C. Ion. Gre­ lache, Stancîu. Cărare $1 Bâlutiu dp seriile: monteuri cazane, ţevari sau turbine, lăcătuşi confecţii,
teză sulează necruţător pe jos în tuală prima tară din lume In sportul Iugoslavia 3 puncte,- 15. Finlanda 2
şelile ronvse în apărare do liuciu- la Lupeni, si Tănase. Lenghel. Ma­ electricieni circuite primare sau secundare, mecanic agregate ro I
t.eanu şi Adain. au dus la înscrierea gol : 2-1 In min. 75 Buciureanu raton. Nistor, Olaru. de la Minerul caiacului şi canoei Aproape In toate puncte ţtative;
a două goluri trli-nn scurt inter­ porneşte cu balonul din propriul ca­ Deva. Au jucat formaţiile : b) sudori electrici cu carnet de calificare şi autorizaţie
val de timp. Jucătorii Minerului De­ reu. driblează pc rînrl cltlva adver­ Minerul Lupeni: Mihalache (Ar- Rezultatele primei etape pentru oţel carbon, pentru a urma un curs de specializare dc
va In această rrimă parte a jocu­ sari. păli unde in eareul advers şi ghişan) — S’tanclu, Staudt, Sima, O nouă victorie 45 zile în suduri de oţeluri pu tcrnic aliate, în vederea autori- '
lui au apărut Intr-o aşezare cu­ pasează lui Tănase care insche pla­ SzOke. Mihaly, Cotronză, Com$a( Ni- a şahistului romin a categoriei A la fotbal zării lor de către l.S.C.I R. !
rioasă 1-7-3. Antrenorul Zeană a sat : 2-2. Meciul se Icrmină cu un colau). Bătutiu, Cărare. Ion C, Ion Zeci de mii de spectatori au asla- c) maiştri mecanici monteuri.
încercat Inexplicabil (pentru a cita rezultai de egalitate. In prima repri­ Minerul Deva : Tunaru (Demln). Florin Gheorghiu tat pe stadionul „23 August" din Bucu­ Pe timpul şcolarizării vor primi salariul mediu pe ulii- ;
oară I) un sistem de apărare supra­ ză din prelungiri cei care păstrează A.dara (Olsru). Buciuceanu, Suslariuc BELGRAD 26 (Agerpres). reşti st pe alte 5 stadioane dtn tară mele 3 luni şi vor încheia angajament că vor lucra în cailrui
aglomerată. Cit de defectuos a (ost iniţiativa stnt tot jucătorii de ta (Bejan). Nistor Beudean, Enderle Sahistul romin Florin Gheorghiu la Inaugurarea campionatului repu­ întreprinderii, pe orice şantier, 2 ani, de la absolvirea cursului ,
1963— 1064
blican de fotbal ediţia
acest sistem cu zidul de beton, im­ Minerul Deva In min. 112 Tănase Lenghel. Bejan (Maraton), Delios a oblinut o nouă victorie în turneul Scorul etapei a fost realizat de cam­ Cursurile vor funcţiona în Cralova şl Bucureşti cu începere .
pus s-a observat urmărind desfă­ centrează şi Maraton infiltrat prin­ Maraton (Tănase). final al campionatului mondial de Ju­ pioana tării Dinarao Bucureşti care a de la 2. IX. 1963 j
şurarea jocului. Lipsit de lorla ne­ tre apărători reia spectaculos iu A orbitral C. Pop (Hunedoara). niori In runda a 4-a. reprezentantul învins cu 7—0 pe Parul Constanta. Cererile şi actele se primesc pînă Ia data de 28. VIII. 1963 \
nostru, cu piesele albe. l-a învins Io
cesară, atacul Minerului Deva a fost plasă ; 3-2 pentru Minerul Deva In In deschidere s-au întilnit echi­ 33 de mutări pe iugoslavul Bojkovicl Steaua a Întrecut cu 5—0 pe Steagul | la sediul întreprinderii în Cal. Dorobanţi nr. 105 sau ta şantic-
Inexistent. Au abundai pasele late­ min 114 un apărător de la Mine­ pele Victoria Călan si Constructo­ Liderul clasamentului, «ehoslovaaul \ rele de montaj ale întreprinderii dc Ia Işalniţa-Ciaiova, Luduş
Roşu Braşov. Iată celelalte rezultate
rale, fără oiizont, de multe ori la rul Lupeni comite hon! In careu rul Hunedoara. Partida a luat sfbştl Janata, l-a învins cu negrele pe en­ înregistratei Dlnamo Piteşti—Stlinta lernut; Paroşeni; Arad — Bdul. Republicii sau Piatra
adversar. Apărarea deşi aglomera­ Nistor se grăbnste să execute pc- ai rezultatul de 3-3. Au Insoris Cio- glezul Lee. Zweig a cîştigat la Veste- Cluj 2—î; Crlşu! Oradea—Rapid Bu- I Neamţ, str. Proectată nouă.
tă, a oomjs greşeli copilăreşti şi aaltiul $1 trage alături. La o Învăl­ banu (2). sl Nltâ pentru Construc­ hnen lan a remizat «u iugoslavul Pentru cursul din Bucureşti cazarea pe timpul şcolarizării
Kurajica. Iar partida Zaharov-Adam- careştî 1— I» Silinţa Timişoara—Pro­
dacă Minerul Lupeni insista scorul măşeală creată în fata porţii Mine­ torul, respectiv Lascău Iiies (auto­ ski s-a întrerupt In clasament, după i priveşte pe muncitor.
puLea lua proporţii. După pauză rului Deva, în urma unui corner. gol) şi Uyfalvi pentnj Victoria Că­ 4 runde, conduce Janata (R.S.G.) ca gresul Bucureşti 2—0» Siderurglstul Muncitorii angajaţi vor primi salariu cu sporul legal de
wblmbârUe rorveoiiţe prin introdu- Mihaly înscrie« 3*3. Din nou egali* lan. 3,5 puncte, armat de Gheorghiu G tâalaţt—C.S5LS; Iaşi 3 - l 4 UT.A — 1 şantier, cazare gratuită şi masa contra cost,
’ WflMe» Qiaru şl Derniu iute. Meciul *e termini cu aaest re­ ~ - t GEORGE C10RANU punate/ ÎCurajlaa: 2,5 puncte; . , ţetfolnl Ploieşti Şţ—^