Page 87 - 1963-08

Nr. 2694 DRUMlfl. StJDAlISMBlBi Pag 3

Consumuri specifice
Sporirea indicilor de utilizare — reduse

rezervă de creştere a productivităţii spitalicesc de 700 paturi din Hu­
Pc şantierul noului complex
nedoara, constructorii depun
Anul acp6ta, colectivul laminorului O vreme însă aprovizionarea nu era Asemenea exemple mai pol fl date strădanii susţinute pentru redu­
de 650 mm din CS. Hunedoara a prea ritmică Cauza 7 încălzirea blu­ iacă muJto de la flecare loc de mun­ cerea consumurilor specifice şi
oViAMUt importante succese In înde­ murilor era neuniformă şl depăşea că, Aplicarea lor în practică a dus gospodărirea judicioasă a mate­
plinirea sarcinilor de plan Si a an­ limpul stabilit prin grafic. Cercetă­ la perfcctlonorca procesului tehnolo­ rialelor.
gajamentelor luate. Ceea ce caracte­ rile făcute la Iota locului au condus gic de laminare, adică la sporirea Paralel cu îmbunătăţirea ca­
rizează In ansamblu activitatea de la cea mal bună soluţie. Cuptoarelor continuă a Indicilor de utilizare, care lităţii lucrărilor, brigăzile de
producţie a colectivului nostru este cu propulsie le-au fost aduse unele numai In primul semestru nl anului fierari-belonişti, zidari, prepara­
faptul că planul de producţie a fost modificări în special la zona de ega­ au orcscut cu circa 9 la sută faţă de tori dc betoane şi dulgheri, con­
îndeplinit ritmic, lună de lună. asi- lizare a lemperalurii. unde s-au mon­ sarcina planificată. Pe această bozA duse dc iov. Stanca Alexandru,
gurîndu-şi totodată o justă corelare tat şine de alunecare din olel spo in primele 7 luni ale anului lamino- Simion Napău, Iul iu Botar şi
în realizarea tuturor indicilor dc plan. rial Rezultatele au fost evidente. Pe ri^lii au dat peste pion peste 2-1000 Constantin Pândele, economisesc
In general, sporul de producţie lingă mărirea capacitălii. şl prelun­ linie laminate. zi dc zi importante cantităţi de
realizat «-a obţinut pe seama Îmbu­ girea timpului de funcţionare a cup­ In ce priveşte calitatea îu nici una materiale. Folosind cu chibzuin­
nătăţirii Indicilor de utilizare a agre­ torului. s a micşorat durata dc încăl­ din lunile acestui an pierderile dc ţă materialele dc construcţii,
gatelor. Redăm moi jos clteva aspec­ zire a blumurilor. metal n-mi depăşit procentul admis brigăzile amintite au economisit
te din experienţa dobtndltă de noi. Dimpotrivă. In semestru) I s-a înre­ anul acesta peste 50 tone ci­
Cam în acelaşi timp la propunerea ment, 40.000 bucăţi cărămizi, 12
★ unei organizaţii de partid, la cuptoare gistrat o economie de circa 11,50 kg
Spre deosebire de alte întreprinderi tone fierbeton ele
s-a stabilit un ritm de laminare pen­ metal/louă laminate Iu perioada la
unde munca fizică a omului are o
tru fiecare sortiment în parte. In felul -rare ne referim la prelnl de cost
pondere însemnată in procesul dc In Editura Politică
acesta cuptornril şi macaragii s-au •s-.iii realizat economii suplimentare
producţie, tehnologia modernă de simtit mai răspunzători fată de încăl­ de peste 4 itOO.OOO lei.
laminare 6e bazează îndeosebi pe a apărui:
zirea uniformă a blumurilor si res­ S-au spus numai lucruri hune pină
dezvoltarea indicilor intensivi de uti­ pectarea ritmului de laminare acum. pentru că ele caracterizează LIONEL NIŢESCU
lizare a agregatelor. Prin urmare, Ia Sud dc Rio Qrande
Măsuri imporlanlc. rezolvate ni activitatea colectivului. Pireşte însă
gradul înalt de mecanizare şi auto­ Scris,i intr-o formă vie atrăgătoa­
competentă şi operativitate, se înlîi- ră tn munca colectivului pe lingă
matizare a procesului tehnologic Im­ re şi buzată pe un material docu­
Un seurt bilanţ o) realizărilor Iq ies»rea din şut este întotdeauna bine venit. Mai ales olunri cind re- plică acordarea unei alentii sporite nesc şl la linia de laminare, rtună- (aptele pozitive, au existat şi mai
zultnlrle sini bune... Astfel procc tlcnzA adesea membrii brigăzii condusa de Mlhai Chlndea, de la sec­ oară, numai prin scurtarea timpului există si unele deficiente Se mai în- mentar bogat, lucrarea, prcfinlâ isto­
felului cum slnt exploatate instala­ ricul penetraţiei imperialismului ame­
torul 111 al E M. Ghelor, care sl-au depăşit pionul In luna trecuta cu mal bine de 9 la suta. ţiile şl agregatele din dotare. Mun­ de reversare a motorului principal tîinpîă uneori ca Îndeplinirea planului
dc acţionare dc la caja de grosisoace rican In ţările A mcricii Latine şi di­
citorul care deserveşte aceste meca­ cu circa 25 la sută, durotn de lami­ şl chiar depăşirea lut să se facă prin feritele metode rlc aservire pc rare
mărirea timpului efectiv dc funcţio­
Printre constructorii fabricii nisme complexe trebuie să fie în pri­ nare a unui blum a scăzut cu 5-7 nare şl nu prin realizarea producti­ Ic foloseşte S.U.A. tn această regiu­
mul rind un om cu o înaltă califi­
ne a lumii annlizînd loiodată şihia-
care profesionala. Un muncitor care secunde. vităţii planificale tn unitate.i dc timp. lin economică $i politică a ţărilor de
Tot Ia linia de laminare, datorită
Desigur, nu e rău că se reduce tim­
de produse lactate din Livezeni gîndeşte mal mult şl acţionează mai l.nt^Jjţlu cerii unui marcator gravita­ pul de opriri accidentale şi reparaţii, la sud de Rio Grandc. O parte im­
puţin cu braţele.
portantă din lucrare *c ocupă dc pre­
ţional tn spatele cajeî finisoare
s-a
Iată de ce. comitetul dc partid a
putut renunţa la alte două marcatoa­ dar în limpul de funcţionare trebuie zentarea luptei politice care a cu­
pus în centrul preocupărilor sale zil­ să se realizeze productivii,ilra pla­ prins întregul continent a forţelor de
re care nu permiteau tăierea simul­
nice ridicarea calificării profesionale nificată. altfel cresc si cheltuielile de clasă şi a sarcinilor mişcării de elibe­
> P e lin ia a r i d e i d e c ir c u la ţ ie P c l r o - D e c i n d l u c r c a i ă p e ş a n t i e r e l e d e lo tu l nr 1 c a r e s-a u a n g a j a t să p r e n oamenilor şi atragerea tuturor ca­ tană decît a două bare. Noul marca­ producţie şi rezultatele nu pot fl cete rare naţională a popoarelor laiinn-a-
1 ş a n i - L u p e n i , p r i v i r e a iii e s t e a tra să co n s t ru c ţ ii a p a rtic ip a t la m u l t e l u ­ d e a f a ţ a d a b lo c u l u i C 8. drelor tehnîco-ingincreştţ lo rezolva­ tor are o productivitate mărită. Nu­ mai hune. mcricane.
' d e sih tc le lc u n o r c l ă d i r i in c o n s t ru c - c r ă r i d c a m p l o a r e D a r fa b r i c a d e C o n s t r u c t o r ii c a r e l u c r e a z ă Ia r i ­ rea celor mal Importante probleme pe mai la sortimentul ţagle pătrat de Alte rezerve interne de sporirea
ţ (ie. E ş a n t ie ru l l u b r i c i i d c p r o d u s e Inc- p r o d u s e la cta te — n e m ă r t u r is e ş t e d i c a r e a fa b r i c i i d e p r o d u s e la cta te d i n care nevoile producţiei le ridică. 70 pînă la 100 mm, se pot tăia si­ indicilor de utilizare sini : evitarea
1 la ic d i n l .i v c z c n i. fa lă c o r p u l p r i n c i - m a is tr u l C o r o d i — i-a o ferit o serie L i v e z e n i , au o b ţin u t in s e m e s t r u l I al Printre cele dinţii măsuri practice multan 5-6 bare. E lesne do înţeles că blocărilor de bare la fierăstraie, (din CAUCIUC
1 pa l. zvelt, rid ic a t în roţii A i u l uri <hs- d e p r o b l e m e noi, in te re s a n t e , a că ro r a c e st u i a n f r u m o a s e s u c ce s e , î n d e p l i ­ întreprinse în acest sens a fost des­ o dată cu aceasta s-a pus capăt si MÂNERED KUNNE
( l i n g e m c e n t r a la term icii şi c l ă d i r e a sn- r e z o lv a r e i-ati a d u s o m a r c s a t is fa c ­ n i n d p l a n u l la l u c r ă i i l e d e c o n s t r u c ­ chiderea cursurilor de ridicare a ca­ strangulărilor ce aveau loc în pro­ aceasiă cauză in trimestrul II a.:\ s-au 4lfi pag.. 10 50 lei
( Iii d c p o m p e . tar în stin g ă a t e l i e r e l e ţie. ţii în p r o p o r ţ i e d e 1 0 2 la sută. In 1 lificării diferenţiate, specifice fiecă­ cesul de laminare, ca urmare a aglo­ înrcgi.st/at 111 orc staţionare), şi îm­ Cartea scriilorulul german Manfred
p e n t r u grc> nt fi spâlut m a şin ile . P es- — A ic i. la l u c r u r i l e d e c o f r a j î m ­ a c e st e z ile a î n c e p u t b e l ou a r e a a c o ­ rui loc de muncă. In general, însă merării barelor la foarfecele dc tăiat bunătăţirea calităţii lingourilor, lucru KOnne constituie aşa cum o e r o i i şl
! le fo l. se lu c r e a z ă cu e n t u z ia s m , in p r e u n ă cu tnv. i n g . V i c t o r B a d e a , f e ­ p e r iş u lu i . l u c r a r e im p o r t a n t ă p e n t r u toate cursurile au avut ca tel comun la cald. ce cade în sarcina Jurnaliştilor şi oţe- subtitlul el. ,, romanul unei materii
I r itm vin. S i n i nici m u n c i l o r i d e lu lu l ş a n t ie ru lu i ţi i n g i n e r u l f e f Ion d e z v o l t a r e a m o n t a j u l u i fi f i n i s a j u l u i însuşirea şl mai \>una cunoaştere a Dacă înainte ritmul de tăiere n larilor prime".
l ş a n t i e r u l nr. 0 I R C II. ji d e Ia snh- S itcscu . a m a d o p t a t un sis te m d e in te rio r. I n v e d e r e a e x e c u t ă r i i a c e sto r instalaţiilor şi a agregatelor, exploa­ profilclor rotunde pentru ţevi. era Comitelui dc potlid. conducerea Cartea are un puternic caracter de­
i a n t r e p r i z e l e / S l i u h o v n “ ţi I. S c o f r a j la p i n z e d i n c i n t r e - f e r m e , e x e ­ lu c r ă r i s-a luat m ă s u r a ca tui n a r e a fi tarea lor la întreaga capacitate. îm­ oarecum mai scăzut, tn prezent prin tehnică administrativă, întregul co­ mascator Sini zugrăvite în mod preg­
f /■'r i g n l e h v i c n " B u c u r e ş t i p e ca ra -i ca- c u t a te d u p ă c u r b u r a p în z e i. a m p l a s a ­ b e t o n u lu i să se e x e c u t e in t r - u n sin I pletirea strinsă a cunoştinţelor teo­ gruparea fierăstraielor într-o anumită lectiv îşi va concentra şi mai mult nant cruzimile conchestadoritor spa­
, m e t r ) izează d o r in ţ a c o m u n ă d e a e x c - te d i n trei in trei m e t ri. P es t e acesta g u r c o m p le t d e 72 o r e . cit v a d u r a ) retice cu munca practică, a avut ca ordine, indicele lor de utilizare a spo­ eforturile spre valorificarea rezerve­ nioli Împotriva populaţiei băştinaşa
\ r n t a lu cră ) i d e b u n ă ca lita te fi la f e r m e , s-o u m o n ta t d u l a p i p e cant. t u r n a r e a c o m p l e t ă a u n e i p i n z e i rezultat sporirea necontenita a Indi­ rit cu circa \4 la sută. Mal poate fl lor Interne de care dispune. din America dc Sud, unde începe fn
1| t e r m e n u l fix a t. C o n t u r u r i l e fa b r i c i i d e MIRCEA DELAPETA
d i n 5 6 în 5 0 rut., iar p e s te d u la p i * i cilor de utilizare. In această ordine amintită aici şl o altă măsură. Este anul 1000 istoria cauciucului, exploa­
C p r o d u s e la cta te d i n L i v e z e n i , au p r in s L u c r ă r i l e d e t u r n a r e a b e t o n u l u i* verba despre ndoptorea unul plan secretarul comitetului de partid
s-a n aşezat p l ă c i l e d e (e g o f i l A c e a s ­ de Idei poate fi amintită eficienta tarea nemiloasă a muncitorilor de că­
să se î n c h e g e d i n c ă r ă m i d ă f i be- Ing. MARTINI AC VAI.FRf AN
ta a d u s la o b ţ i n e r e a u n e i e c o n o m i i la p i n z e t r e b u ia u î n c e p u t e c o n f o r m pe care o are analizarea profundă, înclinat la paturile de răcire *n urma tre prop'rielarii de plantaţii, manevre­
I ton. sau d i n p ă i e n j e n i ş u l fin al ar- g r a f i c u l u i la 1 iiigust. D a t o r it ă f a p ­ adjunct al şefului dc set |io­
d e 5 0 m .c m a t e r i a l l e m n o s — na multilaterală a tuturor cauzelor care căruia productivitatea la evacuarea le şî făţărnicia colonialiştilor brita­
} m ă t u r il o r . P r i m e l e lu c r u r i au în c e p u t ta in i no rut 650 min «lin C. S.
s p u n e m a is tr u l C o r o d i. tu lu i că p r o i c c l b n t u l ( L P L A B ucii duo la opriri acoldentale şl stagnări laminatelor dc secţiune rotundă i nici şi belgieni şi « Imperialiştilor
I a c i in iu lie 1 9 6 2 , c î n d s-a u săpat r e f t i) n u s-a p r e z e n t a t p e n t r u a r e ­ crescut cu 10—15 la sulă. Hunedoara
F i e c a r e z id a r sau in sta la to r, f i e c a ­ în procesul de laminare. Cunoscînd americani.
1 g r o p i l e d e fu n d a ţ ii , ia r a p o i s-n tu r- c e p ţ i o n a l u c r ă r i l e d e c o f r a j fi a r ­
re t e h n ic ia n sau i n g i n e r , c u n o a ş te î n ­ de unde survin diferite neajunsuri,
I nat. f u n d a ţ i a d e b e to n . A c u m l u c r ă ­ m ă t u r ă la c o r p u l p r i n c i p a l s -a în-,
t r e g a n s a m b l u l lu cră rii. U u r m ă r e s c sc iau măsur! din timp pentru preve­
r i l e se g ă s e s c in t r - u n sta diu av a n sa t. tirziat t u r n a r e a b e t o a n e l o r la p i n z e l e
atent. C o n s t r u c t o r ii lo s i f S i l a g y , Ara g y nirea lor.
*1 L a c o r p u l p r i n c i p a l se t o a r n ă beto- d e a c o p e r i ş C u t n tirz ier e s e e x e c u t ă
D e z i d e r i u , z id a ri, Io n D n t h a beton ist, Cu sprijinul «©lor cinci organizaţii
I, n u l la p i n z c l e su b ţiri d c la a c o p e r i f , fi l u c r ă r i l e d e instalaţii. 1. S. „ R a ­
M a r i n C i u n g u l e s c u . fi c r a r - b c t o n is t , de bază, a organizaţiilor de masă.
,[ iar la c e n t r a l a t e r m i c ă st m o n t e a z ă ţiona" ji /. S. „ F r i g o t e h n i c a " B u c u -
G h e o r g h e P o p e s c u , F r a n c i s c D ojo, sindicat şl U.T.M., comitetul de partid
\ c a z o n e l e . U r c ă m ta cota V 1 0 ,4 0 m r C fli, nn au î n c e p u t la tim p lu c r u r i l e
d u l g h e r i, P c v c l R us. in sta la to r, n c - a u a mobilizat conducerea tehnico-ad-
ş a c o l o . u n d e se t o a r n ă b e t o n u l la p i n - p l a n i f i c a t e d e ş i li se c r e a s e c i m p u l
v o rb it d e s p r e fa b r ic a d e p r o d u s e la c ­ ministratlvă la revizuirea şl comple­
I zcte su b firi. C a o feju/i/ră fi n ă d e n e c e s a r d e l u c r u (l a c e n t r a l a t e r ­
1 p ă i a n j e n , a r m ă t u r a este i m p în z i lu p e tate, d e s p r e l u c r ă r i l e p e c a r e c i le m i c ă ). L u c r ă r i l e d c in stala ţii sa n ita re tarea planului de măsuri tehnice $1
) o s u p r a f a ţ ă d e 1 .0 0 0 m p. P in z e le a- e x e c u t ă , cu p a s i u n e a a rtistu lu i c a r c - ş i ( a l i m e n t a r e c u a p ă ) sînt în tîrz ia te d a ­ organizatorice pe anul In curs. In
c în t ă m e l o d i a in fa (a p u b l ic u lu i. Z i ­ scopul creşterii eficacităţii măsurilor
» m p e r i ţ u l n i , v o r a v e a o g r o s i m e d e 6 torită f a p t u l u i că b e n e f i c i a r u l I C I L
\ c m ., ia r p e o d i st a n t ă d e 9 6 m . e le d a r u l lo sif S i l a g y fi -a afin tit p r i v i ­ S i m e r i a fi p r o i e c t a n t u l I .P .I A . B u c u ­ stabilite, de mare Importantă a fost
r ea că t re p i n z c l e d e a c o p e r iş ji n e - a formarea unor colective specializate
( n u an n ici u n J m n e l d e r e a z e m O In- reşti, n u a u d e f i n i t i v a t în că t r a s e u l
pe. grupe de probleme. La puţin timp
( c r a r e p r e t e n ţ io a s ă , c a r e c e r e p r ic c - - sp u s’: c î n d o să n e - v i z i t a ţ i d a la v i i ­ v i ito a r e i r eţ e le . P e n t r u u r g e n t a r e a sta­ Pentru sldervu-
după alcătuirea acestor grupe, maiş­
i p e r e . a t e n ( i e fi iscu sin ţă , la tn - l pe to a r e l u c r ă r i l e la p i n z e v o r fi t e r ­ d i u lu i lu c r u r ilo r d e in stala ţii b e n e ­ qi$tii din Cfllan
1 m a is tr u l A C o r o d i . f c f u l la tului. A r e m i n a t e . N c - n m a n g a ja t să t e r m i n ă m fi c i a r u l I C . L L „ S i m e r i a , p r o i e c t a n t u l trii, tehnicienii şl Inginerii au abor­ s-au construit în
dat cu mat multă competentă felurite
i p ă r u l nins d c v r e m i , d a r în o c h i îi a c este o b ie c t i v e in c u r su l lu n ii a u g u s t I.P .I. A . B u c u r e f ti. fi î n t r e p r i n d e r i l e anii din urma zeci
citeşti c a l m u l, d i r z e n i a . a g e r i m e a fi S i n t e m in î n t r e c e r e cu e c h i p e l e z i d a ­ e x e c u t a n t e v o r t r e b u i să ia m ă s u r il e probleme privind creşterea Indicilor de blocuri de In ((■
de utilizare a agregatelor. Să amin­
> p e r s e v e r e n t a s p e c i f i c ă c o n s t ru c t o r u lu i. r ilo r to a n M o g a fi Ş t e f a n Rofii, d e la c e se i m p u n p e n t r u ca l u c r ă r i l e sd cutnte cu apar t t f
tim numai clteva.
f i e t e r m i n a t e la tim p . tamente luminoa­
Prin natura Iul, procesul de lami­
^ GEORGE CIORANU nare este nemijlocit legat de apro­ se. confortabile
la parterul căror.' M i .
vizionarea ritmică cu blumuri calde. s-au deschis nu
Rre vizită Sa Atelierele meroase nnlttlţi
comerciale.
IN FOTOGRA­
R.M.R. Simeria Concurs Ba Hunedoara FIE : Aspect din
La ultima etapă a fazei re­ orchestra semisimfonică a C.S noul ora$ munci­
In fiecare zi clin Simeria pleacă înainte se făcea numai vizual, a gionale a celui deal VlI-lea con­ Hunedoara a fost de mai multe toresc Caian.
pc arterele dc oţel ale patriei lo­ fost înlăturată pînă şi posibilita­ curs al formaţiilor artistice dc ori chemată la scenă deschisă. mm
comotive şi vagoane, mirosind a tea ruperii osiilor şi roţilor în amatori ţinut recent pc scenele In total pe scenele Hunedoa­
vopsea proaspătă, ,,scoase ca din circulaţie. Despre toate înnoirile Hunedoarei, au participat for­ rei s-au perindat cu acest prilej
cutie", curr. spun lucrătorii Ate­ care şi-au făcut loc la Simeria în maţii artistice din Valea Jiului şi 169 formaţii artistice întruchi­
lierelor R.M.R. Simeria. Aici, la ultimul timp vorbesc cifrele In din raionul Haţeg. pând brigăzi artistice de agita­
ateliere, vin din toate colţurile anul trecut atelierele au fost do­ Bine pregătite, brigada artis­
lăi'ii pentru a fi refăcute şi reda­ tate cu maşini a căror valoare tică de agitaţie a Exploatării ţie, formaţii de cor şi dansuri,
te apoi circulaţiei locomotive $i ajunge la aproape 4.000.000 lei, miniere Uricani şi echipa de de fluieraşi, formaţii instrumen­
vagoane care au parcurs sute dc iar în acest an au fost instalate dansuri a Exploatării miniere tale etc.
mii de kilometri. Şi, cu fiecare maşini şi unelte noi în valoare Lupeni s-au bucurat dc un bine­ Concursul a fost cu
z? ce trece, pe poarta atelierelor de peste 1.350.000 leî. meritat succes. Mult apreciată viu interes de peste 8.000 de
vagoanele şi locomotivele repa­ pentru măcstria interpretativă, spectatori.
rate şi revizuite cu migală, plea Cifrele vorbesc şi despre grija
că la drum gata să străbată în pentru îmbunătăţirea condiţiilor
de muncă şi protecţie a muncii.
depline condiţiuni de siguranţă, Numai în acest an, pentru protec­
distanţele.
ţia muncii s-au cheltuit peste Carnet“ bucureştean
Fiecare locomotivă reparată, 150.000 lei. Au fost amenajate
fiecare vagon dat circulaţiei este băi, spălătoare şi vestiare în fie­
rodul muncii unui colectiv en­ care secţie, dotate cu instalaţii J e k ir g h i o lu l " b u c u r e ş te a n d e a l , 7 im if sa u la Braşov, mai ales
tuziast, care scurtează durata de ş e d i n ţ e l e d e h e li o t e r a p i e . D i n c u p e Reflecjil lîngă o neobişnuită P e n t r u r i t m u l d e m e l c Îrî c a r e d i s p u t ă an
moderne, a căror capacitate de­ s p e ci a le , c u n ă m o l u l b i n e f ă c ă t o r d e e v o l u a a t u n c i v i a fa C a p i t a l e i su b ’d a c ă a e i s t m e c i 'de
staţionare, îmbunătăţeşte calita­ păşeşte 300 de locuri, iar la „ca- C u p u ţin în a in t e d e a t r e c e p o d u l piesă de muxeu fo tb a l.
tea reparaţiilor executate. Jn ori­ zangerie" va fi dat în curînd în Bănea.sa, t r o l e i b u z e l e 8 1 fi 8 2 fa c T e k i r g h i o l . îfi u n g c u m u l t ă m i g a l ă to a t e a s p e c t e le . p e n t r u o fi b u c u - F i r c f t e , n u toft b u c u r e f t e n i i sînt
d e
în c i n s e
s o a r e l e
t r u p u r i l e
b u t v -
care secţie sau atelier ai merge, folosinţă încă un vestiar de 100 o b işn u ita lo r o p r i r e . A ic i c o b o a r ă Ş tia ţi c ă tn B u c u r e ş t i m a i e x i s ­ r e f t e n i Îşi p u t e a u p e r m i t e l u x u l u n e i atit d e m a t in a li p e cit o c e r a s t fe l
înfîlncşti oameni pricepuţi ce de locuri. zilnic n u m e r o ş i p a s a g e r i c a r e şi-au r e ş lc a n . tă o sta tic d e t ră s u r i î U n a s i n g u r ă , a s e m e n e a p l i m b ă r i l a şosea , t r ă s u ­ d e e s c a p a d e . M u l ţ i p r e f e r ă d e s t i n ­
r i l e e r a u d e s i g u r , s u fi c i e n te ...
mînuicsc maşini dc înaltă tehni­ Sa schimbat şi înfăţişarea părăsit c a s e l e a l u n g a ţ i d e c ă l d u r a e u B ă ile d e s o a r e fi în n isip , u n g e r i l e c a u n c o if 'de m u t e u în p l i n ă s tr a ­ d e r e a u n e i 'd im in eţi la d o m i c i l i u
a d u s
n ă m o l u l
s p e ­
c is t e r n e
citate. Sc mîndresc pe bună aşezării de pe malul Mureşului. lu n ii lu i c u p t o r U n i i se î n d r e a p t ă c ia le şi în c a n tită ţi s u f i c i e n t e t o c ­ d ă . O s tr a d ă f o a r t e v e c h e , n u m i t ă S ă s tă m astăzi, în t r - o d i m i n e a ţ ă U a fi tim p s e a ra , la ie ş ir e a d i n t e a ­
dreptate lucrătorii cu cele două Aici s-au construit blocuri mo­ g r ă b i ( i s p i e ş t r a n d u r i l e d e p e m a ­ m a i d e p e la cu l h u 7 e k ir — p i n ă a „ C h i r i s t ig ii lo r " , c a r e î n c o n j o a r ă d e d u m i n i c ă , p e o b a n c ă în P ia ţa t ru sa u c i n e m a t o g r a f să s e d e s t i n d ă
ateliere de seulărie, dotate în lul la c u r il o r H e r ă s t r ă u fi B n n e a s a p a r ( i a l f r u m o s u l p a r c a m e n a j a t d e S c în te ii. E u n s p e c t a c o l in s t ru ct iv la r ă c o a r e a p a r c u r i l o r , ţje a l e e l e d e
derne cu apartamente conforta­
ultimul timp cu strunguri noi, cu bile. Numai în această lună încă M l ii d a r să-i în so ţim ! a c u m s-a u a d u s p e s t e 4 0 d c t o n e — c i(iv a a n i in f a ( a h a l e l o r O b o r . — ca u n c a f n t o l d e isto rie — c a r e a r b o r i şi flo ri, p e t e r a s e l e r e s t a u ­
p u ­
e l în su ţi
^atru freze noi fabricate în ţară. 13 muncitori de la ateliere s-au d u ş u r i l e cu a p ă c a l d ă d a u b u n e r e ­ A m fă cu t, d e c u r î n d . — c u i n ­ î(i d ă p r i n c o n t r a s t u l u i i m a g i n e a d o u ă r a n t e l o r s itu a te p e m a l u l la cu lu i
d i n t r e
a
t e r n i c ă
In f a fa n o a s tr ă se d e s c h i d e o a lee
Ca şi la seulărie, la rotăria din stră ju ită d e o tablă i n d i c a t o a r e p e z u lta te in t r a t a m e n t u l a n u m e r o a s e t en ţia d e a e v o c a u n e l e a m in t ir i e p o c i 'A u to b u z e fi t r o l e i b u z e r e v a r ­ D i n z o rii zilei f i p î n ă n o a p t e a tîr-
secţia dc vagoane noul este peste mutat în apartamente noi. Paul c a r e stă scris : A m b u l a t o r i u l b a l ­ a f e c ţ iu n i . "Acei c a r e n u su p o rtă a r ­ d i n t r e c u t u l C a p it a le i, o s c u rt ă p l i m ­ să u n u l d u p ă a ltu l v a lu r i d c o a ­ ziu r i t m u l c i r c u l a ţ i e i se m e n ţ i n e
tot prezent. Aici oamenii mî- Budcan, Dumitru Oprean, Culin şiţa so la ră , g ă s e s c m i n g iio a s ă u m ­ bare* cu a c e st v e h i c u l , — fa im o a s a m e n i . U n i i s e r isip esc in v a stu l p a r c la f e l d e in ten s
Stîlpcanu, Cornel Ştefan, locuiesc
nuiesc maşini, poduri rulante n ea r d e fi z i o t e r a p i e fi c u l t u r ă fiz i­ b ră su b c u p o l e l e m u l t i c o l o r e ale b i r j a c u d o i cai... d e c u l t u r ă şi o d i h n ă c u u t i n d u - f i l o ­ C it i o a m e n i ai m u n c i i p e t r e c a s e ­
fără nici un efort. Pe bună drep azi în cel mai nou bloc construit că m e d i c a l ă B n n e a s a . D u p ă c e t r a ­ u m b r e l e l o r p r e s ă r a t e ic i-e o lo . p e m e n e a o r e d e r e c o n f o r t a t e în p e i ­
în Simeria. Au apărut aici în ul­ v e r se a z ă p a r c u l , a ic e a s e a ş t e r n e p c p l a j e . A m t r e c u t , p e o d ist a n t ă d e v r e o c u l p r e f e r a t p e m a l u r i l e la c u lu i
tat^ se spune că „rotăria-vagoa- timul timp străzi şi cartiere noi. 5 0 0 d e m e t r i , p r in fa ta u n u i f i r d c A l ţ i i. a sa ltea z ă d i n n o u a u t o b u z e l e s a ju l a d m i r a b i l p e c a r e îl o f e r ă î m ­
ne" este secţia cca mai tînără şi Cu cit va timp în urmă străzile m a r g i n e a la c u l u i. d e s c h i z î n d v iz ita ­ D u p ă c u r a d e n ă m o l , o p a r t e d in b l o c u r i n o i in 12 e t a je . P r i m ă î n ­ p e n t r u m i n u n a t a p ă d u r e B ă n e a s a sau p r e j u r i m i l e B iicu reştiitlu i ? 1 0 0 0 0 0
cea mai modernă a atelierelor. J Mai", „Ion Creangă", şi altele to ru lu i u n f r u m o s p e i s a j d e coastă b o ln a v i sc o d i h n e s c în c a m e r e l e s p e ­ t re a c e st e c c n s l r i /c t ii m a siv e , in tre ifi c o n t i n u ă d r u m u l m a i d e p a r t e sau p o a la c h i a r m a i m u lt. S ă nu
Aici, gradul de mecanizare a nu erau trecute în nici o schemă m a r i n ă O v ilă c o c h e t ă , a şez a tă p e c ia le. su b s u p r a v e g h e r e a a t e n tă a c ă c i „ştiu e i" u n lo c a g r e a b i l , la c r e d e ţ i , d c p i ld ă , că a g ă s i u n lo c
atins cel mai înalt nivel : sută la a oraşului, iar strada „Aleea o r u l i c ă l u r ă d c t e r e n , d o m i n ă „ f a ­ m e d i c u l u i b a ln e o lo g . A l(i i se p l i m ­ i m e n s e l e v i t r in e a le m a g a z i n e l o r şt v r e o 2 0 d e k i lo m e t r i d e C a p it a lă , p e n t r u p a r c a r e a m a ş i n ii sa u a m o ­
sută leza" la c u lu i C i t e v a scă ri d u c c ă ­ bă p e a l e i l e p a r c u l u i sau ca u tă ş u v o iu l d e c a m i o a n e , d e t u r i s m e , d e u n d e se p o e t e p e t r e c e la u m b r a s t e ­ t o c ic le te i a fost. d u m i n i c a tre c u tă ,
parcului" părea pustie. Aici s-au tre c a b i n e t e l e m e d i c i l o r sp ecia lişti o d i h n ă p e f r u m o a s a tera să d i n j u ­ m o t o c i c l e t e c a r e o m e n a j a u , o a r e ­ la S n a g o v , l u c r u uşor.
Alături de vechile secţii, la Si- j a r u l u i.
înălţat în ultimul timp sute de
S p r e d e o s e b i r e d e t re c u t, o a m e n ii
merîr. s-a născut un nou atelier, locuinţe individuale dintre care ai sta ţiu nii. P a c ie n ţ ii m at v e c h i sc ru l c l ă d i r i i p r i n c i p a l e . S t r ă j u i t ă d e c u m . c u b l i n d e ( e , t r ă s u r a se r e c u ­ A lt e a u to b u z e , p o r n i t e d e p c c h e ­ m u n c i i s e b u c u r ă astăzi d i n p lin d c
rotăria care produce osii şi roţi î n d r e a p t ă r e p e d e c ă t r e v e s ti a re , g r ă ­ g h i r l a n d e d e t r a n d a f i r i /i alte flo ri, n o şte a p a r c ă , ea in să fi, a n a c r o n i c ă iul D i m h o v i ( c i , g o n e s c fă r ă e sca lă
pentru locomotive şi tendere. S-au peste 80 aparţin lăcătuşilor, ca biţi să n u s c a p e n i c i un p i c d in tera sa , d e u n d e p o (i a d m i r a o g l i n d a C u n c p u t i n ( ă să rez iste p u l s u l u i atit s p r e S n a g o v , s ta ţiu n e b n l n e o c l i m a - viata. „ Ş o s e a u a " t ră s u r ii d e a ltă d a tă
montat aici numai maşini de înal­ zangiilor şi maiştrilor de la ate­ razelo p e c a r e s o a r e le le r e v a r s ă c u v e r d e a la cu lu i, a t r a g e p e m u l ţ i d in d e v iu al u n e i c a p i t a l e m o d e r n e tică p e c a r e b u c u r e f t e n i i o c o n s i ­ a că p ă ta t c u totu l alt rost în v ia (a
tă tehnicitate mînuitc de oameni lierele din Simeria. Aici locuiesc d ă r n i c i e C e i n v i t r e b u i e să a ş t ep te c e i v e n iţi a ici s ă - fi î n g r i j e a s c ă să ­ V r e m e a e i a t re c u t... d e r ă o a r e c u m ca f ă c î n d p a r t e d in c o t id ia n ă a b u c u r c ş l c a n u l u i . E a r e ­
p r e z in t ă o c a le d e a c c es p e n t r u m ii.
pricepuţi, care vor duce pînă de­ Ioan Lunu, Victor Cizmaş, Aurel cit ev a m i n u t * c o m p l e t a r e a fişei. V i ­ n ă ta tea . C it e d e c i n d b i r j a , su b d i f e r i t e o r a ş u l lor. U n d e se p o a t e în o ta cu p e n t r u z e ci d e m ii d e o a m e n i c ă t r e
parte faima muncitorilor din Si­ Mariş, Simion Surd, Alexandru ito ru l p a c i e n t e s t e su p u s u n u i c o n ­ M i c u ţ 7 e k i r glii ol d e p c m a t u l l a ­ f o r m e fi d e n u m i r i , f ă c e a în că p a r t e m a i m u l t ă p l ă c e r e . U n d e se p o a te a t île a fi a titea z o n e d e i c c r c c r c c a r e
d i n p e i s a j u l b u c u r e f t c a n 7
In
u n e l e
meria. Sînt Ia ateliere doi reccp- Pohila şi mulţi alţii care de cu­ t ro l m e d i c a t a ten t, d u p ă r a r e »' se c u lu i B ă n e a s a , b e n e f i c i i n d d e b riz a sch ite ji r o m a n e , a p ă r u t e p i n ă la b a t e m i n g e a cu m a i m u lt ă p a s i u n e sa t is fa c g u s t u r i l e fi p r e f e r i n ţ e l e f i e ­
tioneri pe carc-i cunoaşte oricine: rînd şi-au schimbat adresele. p r e s c r i e t r a t a m e n t u l : t im p u l d c e x ­ ră c o ro a s ă c e v i n e d i n s p r e a p ă , c e - i — fi c i n e n u d e v i n e a ci s p o r tiv ? că r u ia . C e su c a u t e v e c h e a b i r j ă în
losif Rădic şi Kmil Ivoniei II Ei Oriunde ai merge în ateliere la p u n e r e la so a re, n u m ă r u l rlc ş e d in ţ e d r e p t n u a m ă rii , d a r d e o s e b i t d e c e l d c - a l d o i l e a r ă z b o i m o n d ia l, ea u n d e se p o a t e d e j u n a in t r - u n d e c o r t r e p id a ţ ia m a r e l u i oraş d e astăzi ?
sînt aceia care strunind ultrasu­ cazangerie, forjă, vagoane sau d e u n g e r e cu n ă m o l — z ilele d c p l ă c u t ă în c a n i c u la C a p it a le i, c o n ­ m a i a v e a î n c ă r o lu l u n u i nelip sit n a tu r a l , ca a ci la S n a g o v , m i n u n a t ă E a s -a i c f u g i a t , r e s e m n a t ă — p e n ­
netele pătrund în interiorul me­ rotărie, sau dacă vizitezi la noile p a u z ă in tr e a c e ste a ele. a c c e s o r i u lite ra r. D o m e n i u l e i p r o ­ î m b i n a r e a la c u lu i c u p ă d u r e a 7 în că —
stituie un lo c m i n u n a t d e r e c r e e r e tru c it o v a v r e m e în a cea
talului cu ajutorul defectoscopu- adrese pe oricare muncitor, noul, P e c e l e trei p l a j e a l e a m b u l a t o ­ fi r e c o n f o r t a t e a o a m e n i l o r m u n c i i p r i u (J co n stitu ia Ş o s e a u a R is e l e f f . D a r să p r i v i m d i n n o u fo sc a u a . s l r ă d u ( ă a „ C h i r i s t i g i i l o r " u n d e o
lui ultrasonic. fără a demonta bucuria muncii împlinite şi răs­ riulu i, n isi p u l fin , a d u s d e la M a ­ d i n C a p it a lă p e p o r ţ i u n e a d i n t r e P ia ţa V ic t o r ie i d e la p o stu l n o st ru d e o b s e rv a ţie. m a i p u t e m p r iv i ca p e o s im p a tică
plătite din plin. te vor întîmpina m a ia te î m b i e să -ţi în tin z i t r u p u l C o l o a n e d c m a j i n i şi m o t o c i c l e t e rel ic v ă
măcar osiile locomotivei. De P rim ii sosiţi d in c e i p e s t e 200C fi !A r c u l d e 7 r i u m f , cu r a r e p r e ­
pretutindeni mărturie a belşugu­ MIRCEA BUMBAC t r e c f ă r ă î n t r e r u p e r e . g r ă b i t e să A. P SAMSON
cînd la Simeria se foloseşte de­ lui şi bunei stări. d e p a c i e n ţi zilnici >n: ţi t er m in a t redactor la Agerprcs l u n g i r i p î n ă la v ila d r M in o v ic i a j u n g ă m a i d e v r e m e la S in a ia . P r e ­ redactor la Aţerpre.%
tectarea prin ultrasunete, care S. POP