Page 89 - 1963-08

MOIFTAR! DIN TOATE JARIIE, UNIŢI-VA f

iimiil socialismului

Anul XV. Nr. 2695 MIERCURI 28 AUGUST 1963 4 pagini 20 ban)

Pregătirile pentru deschiderea De şase ori — schimb

W .W .W .W i% W d evidenţiat w . w . v . w . v . w .
noului an şcolar î

•• B u n a î n t r e ţ i n e r e a a g r e g a t e l o r — R e s p e c t a r e a în to c m a i a r e ţ e ­
fi e x p l o a t a r e a l o r ra ţi o n a lă sînt tei d e î n c ă r c a r e , e x e c u t a r e a u n ei
Zilele vacantei de vară se apro­ Multe dintre acestea sînt deja ter­ d o i f a c t o r i d e s e a m ă p r i n c a r e d e s c ă r c ă r i c o r e c t e f i m u n c a e n t u ­
pie de sfîrşit. In taberele de la minate iar la unele se lucrează § f u r n a l i f t i i s ec ţ ie i a l l - a d i n c a d r u l ziastă a t u tu ro r o a m e n i l o r m o b i l i ­
munte sau mare, unde au petre­ intens. Este de datoria secţiilor C .S . H u n e d o a r a a u r e u fit să s p o ­ zaţi d e c o m u n i f l i — iată că ile s u c ­
cut in această vară clipe de ne­ de învăţămînt, a comitetelor de r e a s c ă l u n a a c e a s ta in d i c e l e d e u ti­ c e s e l o r n o a s tr e — s p u n e a t o v a r ă -
uitat mii şi mii de copii, fii ai construcţii, directorilor de şcoli, liz a re al f u r n a l u l u i nr. 6. P e a - f u l M i h a i '’A l u p o a i e, s e c r e t a r u l o r ­
oamenilor muncii de la oraşe şi cea stă b a z ă e i a u p r o d u s c u fur­ g a n iz a ţ ie i d e ba ză p e s c h im b .
să facă totul pentru ca noile con­
sate, se află acum ultima serie n a lu l r e s p e c t i v in p e r i o a d a J — 2 3 S c h i m b u l „C “ a fo st d e c l a r a t tn
strucţii şcolare să fie terminate
de şcolari. Vacanţa, cu minunate­ la timp. a u g u s t m a i m u lt d e 3 6 0 to n e f o n ­ acest an d e 0 ori e v id e n ţ ia t in î n ­
le sale amintiri, se pregăteşte să In aceste zile de toamnă gospo­ tă p e s t e p la n . E s t e u n s u cces d e t r e c e r e a socialistă. M a if t r ii C o n s ­
s e a m ă la c a r e au c o n t r i b u it d e o p o ­ ta n tin S i r e i e a m t f i G h e o r g h e G h i -
cedeze locul unui nou an şcolar, darii şcolilor depun intense efor­ triv ă lu c r ă t o r ii d e la î n c ă r c a r e , d e s ­
fe, î n c ă r c ă t o r ii G h e o r g h e A n t o n ,
muncii încordate din sălile de turi pentru amenajarea şi apro­ c ă r c a r e , lă că tu fii f i e le c t r ic ie n ii. U a s ile P r o d a n fi G h e o r g h e G r o z a
cursuri şi laboratoare. vizionarea internatelor, pentru C u m a i b i n e d e 1 2 0 0 t o n e fo n t ă sînt d o a r c îfiv a d i n t r e c e i c a r e n u
Cu forţe noi, reîmprospătate mărirea capacităţii lor, pentru în­ fi - a u d e p ă f i t p l a n u l in a c e e a f i p e ­ p r e c u p e ţ e s c n i c i u n e f o r t p e n t r u ca
de razele soarelui de pe litoral, noirea şi îmbogăţirea cazarma- r i o a d ă fi f u r n a l i f t i i secţiei a l- a . r e a liz ă r il e să f i e d i n c e in c e m a i L a secţia M i e r c u r e a , a p a rt 'uudo a r e G./4.5. d i n A p o l d u l d e Su s, a c ţ i u n e a d e în silo z a r e a f u r a j e l o r t e a flă
C i r c a 5 0 0 to n e d i n acestea , r e v in
de apa şi nisipul mării, de ozonul mentului, pentru aprovizionarea s c h i m b u l u i „ C * . b u n e . în p l in ă d e s f ă f u r a r e . P în ă a c u m a ici s -a u rec o lta t fi in silozat a p r o a p e 2 0 0 t o n e p o r u m b . i
binefăcător al înălţimilor, copiii cît mai completă a cantinelor.
vor păşi în curînd în noile săli In şcoli, profesorii şi învăţă­ Ritm intens insilozârilor
de clasă, dornici şi hotărîţi să cu­ torii studiază programele şi noile Sporesc productivitatea muncii
cerească încă o treaptă din mag­ manuale şcolare, se interesează
zane pentru încălzire centrală, 79,9
Creşterea productivităţii muncii cslc
nifica cetate a ştiinţei. de planificarea materiei, vin cu uo obiectiv principat al întrecerii so­ tone cilindri pentru laminoare, 71 to­ Nutreţ de bună ealfieto menţionat că toate aceste nutre­
In timp ce sutele de mii de sugestii şi propuneri pentru îm­ cialiste pc care o desfăşoară turnăto­ ne piese sanitare şl 245.3 tone piese ţuri au fost recoltate în timpul
Pentru o bună hrănire a ani­
In
v e d e r e a a s ig u ră r ii
copii, lipsiţi de grijile şcolăreşti, bunătăţirea în acest an a procesu­ rii din Călan. Pentru a obţine reali­ mecanice. DSnd o deosebită atenţie p u t e r n i c e b a z e f u r a j e r e , in u n e i malelor pe timpul iernii, pe lin­ optim, ceea ce a permis o bună
conservare a lor.
a-
s-au înfrăţit în zilele vacanţei cu lui instructiv-educativ. zări cit mal frumoase la acest obiec­ calităţii pieselor executate, turnăto­ c este z ile in u n ită file a g r i c o l e gă cantităţile de fînuri concen­
joaca, cîntecul şi vese­ Printre cadrele di­ tiv ei şi-au organizat mai bine mun­ rii din Cătan au redus In această pe­ trate şi grosiere asigurate, co­ Colectiviştii din Cristur fac
lia, mîini grijulii pă­ dactice cu experienţă ca la şarjarea cubiiourilor şl au fo­ rioadă rebuturile cu 1 la sută sub ad­ d i n r e g i u n e a n o a s tră se d e s f ă - lectiviştii din Pricaz, raionul O- intense pregătiri şi în vederea re­
rinteşti, de harnici vor lucra în acest an losit aerul cald. In acest fel produc­ mis. fo a r ă d in p lin a c ţ iu n e a d e in- răştie, şi-au planificat să însilo- coltării şi însilozării porumbului
furajer de pe cele 40 ha. In acest
gospodari au muncit mu l ţ i învăţători şi tivitatea muncii a crescut ajungîndu- La realizarea acestor succese o silo z a re a n u t r e ţ u r i l o r , î n d e o ­ zeze şi 900 tone de furaje dife­
asiduu, pregătind pen­ profesori tineri, proas­ se ca de Ia începutul anului planul deosebită contribuţie şt-au adus co­ sebi a p o r u m b u l u i cu ltiv a t in rite. Planta principală ce se în- scop au fost revizuite gropile
vechi şi s-au construit din pre­
tru ei, cu migală şi peţi absolvenţi ai şco­ producţiei globale să fie îndeplinit muniştii Adolf Ştempe), Iulian Sirbu, acest sco p . P e a d r e s a r e d a c ţ i e i silozează o constituie porumbul, fabricate alte două gropi cu o
răspundere, fiecare lilor pedagogice şi in­ în proporţie de 101,2 la sută, iar va­ Ludovic Cojan şl alţii, care In tot care a fost semănat în acest
şcoală, internat sau stituţiilor de învăţă­ loarea producţiei marfă sâ crească sosesc n u m e r o a s e ftiri c a r e n e scop în mai multe etape. capacitate de 11 vagoane. De ase­
menea s-a reparat tocătoarea iar
cantină; reîntîlnirca cu şcoala va mînt superior. Ei trebuie în­ cu 0,8 procente faţă de plan. cursul acestui an n-au avut nici o i n f o r m e a z ă d e s p r e m e r s u l a c e s ­ Avind pregătit totul din timp, atelajele au fost repartizate
piesă rebutată.
constitui astfel, şi de data acea­ conjuraţi cu grijă şi atenţie, In perioada amintită au fost tur­ tei a cţiu n i, la tă c it ev a d i n t r e cu cîteva zile în urmă s-a înce­ pentru a asigura transportul
sta pentru copii, prilejul unor nate peste plan 384 vane băl, 42 IOSIF CRASCA e l e : put însilozatul. In prima etapă continuu al porumbului la locul
noi bucurii, a unor noi sentimen­ sprijiniţi în activitatea lor la ca­ bucăfi postamente băl, 120 m.p. ca­ corespondent s-au însilozat 174 tone porumb, de însilozare.
te de recunoştinţă şi dragoste tedră, în asigurarea unor condi­ urmînd ca această acţiune să se
Tot aici, o dată cu porumbul,
faţă de partidul nostru care Ie ţii de muncă şi viaţă cît mai continue pînă ce se va ajunge se va recolta şi însiloza floarea-
poartă atîta grijă. bune. Ei fac primii paşi în mun­ O lucrare de mare însemnătate — la cantitatea de siloz planifi­ soarelui de pe cele 10 ha însămîn-
cată. Pentru a obţine un nutreţ
In toate raioanele regiunii ca lor nobilă, pe care partidul de bună calitate, bogat în pro­ ţată în acest scop. De menţionat
noastre, la numeroase şcoli, pre­ şi guvernul le-a încredinţat-o, de organizarea intergospodărească a teritoriului teine, porumbul de pe o supra­ că în hrana animalelor va fi folo­
sită şi recolta de porumb şi
gătirile pentru deschiderea nou­ aceea trebuie să găsească maxi­ faţă însemnată se însilozează în floarea-soarelui de pe cele 16 ha
lui an şcolar sînt terminate. Cu­ mum de înţelegere şi sprijin. Dezvoltarea unităţilor agricole so­ trelor gospodăreşti, rectificarea şi lări destul dc Irecvente de păduri, amestec cu soia. Tot pentru asi­ însămînţate în mirişte.
rate şi proaspete, multe din şcoli Pînă Ia deschiderea noului an cialiste este condiţională de executa­ stabilirea raţională a hotarelor, am­ văi precum şi alte Umile naturale. gurarea unei puternice baze fu­
rea a o serie de lucrări tehnico-eco- plasarea judicioasă a drumurilor, în- Aceasta a făcut ca perimelrele unită­ rajere, conducerea gospodăriei Toate aceste măsuri vor face
îşi aşteaptă deja în straie de şcolar ne mai desparte puţin ca animalele gospodăriei agricole
noraice, care efectuate judicios con­ locmirea registrului de evidentă fun­ ţilor să prezinte mari neregularilăti. s-a îngrijit de organizarea acţi­
sărbătoare oaspeţii lor cei mai timp, suficient însă pentru ca sec- tribuie în mare măsură la continua ciară şi altele. Dată fiind această situaţie, organiza­ unii de strîngere a frunzarelor. colective din Cristur să aibă pe
dragi, proprietarii de drept ai ţiile de învăţămînt, directorii de consolidare a gospodăriilor agricole După crum esle cunoscut regiunea rea intergospodărească în raionul Pînă acum aici s-au adunat pes­ timpul iernii o hrană consistentă
acestora, copiii. Au fost reparate, şcoli să ia toate măsurile ca a- de stat şl colective. Prima şi cea mai noastră prezintă un relief foarte va­ Sebeş a impus unele situaţii mai greu te 60 tone frunzare de salcîm, şi în cantităţi suficiente, ceea ce
spoite şi curăţate din timp loca­ colo unde pregătirile pentru des­ importantă din aceste lucrări, care riat, predominind terenurile în pantă, de rezolvat, in special tn electuarea salcie etc. va duce la creşterea continuă a
constituie punctul de plecare In cu multe limite obligate, ceea ce schimburilor de terenuri, precum şl P. VOICII
lurile, reparat şi vopsit mobilie­ chiderea noului an de studiu sînt executarea celorlalte, este organiza­ impune o analiză profundă a lucrări­ în rectificarea hotarelor dintre uni­ corespondent producţiei de carne, lapte, lină
rul, verificat, recartat şi sistema­ întîrziate, ele să fie urgentate şi rea intergospodărească. Prin organi­ lor de organizare intergospodărească tăţi. Pentru executarea lucrărilor dev etc.
tizat materialul didactic, reorga­ terminate. zare intergospodărească se creează a teritoriului agricol. Numărul mare organizare intergospodărească au Penfru creşterea M. IR1MIE
nizate laboratoarele etc. încă din prima zi de şcoală, condiţii prielnice pentru o dezvoltare al gospodăriilor agricole colective în fost repartizaţi un număr de 8 spe­ producţiei animaliere corespondent
In pregătirile ce se fac pentru cînd va suna din nou clopoţelul normală a producţiei agricole si se raport cu suprafaţa deţinută de ele cialişti topometri in raionul Alba şi Sectorul zootehnic al gospodă­ Cu două tocători
asigură o mai bună folosire a tere­ (în medie revin 874 ha pe fiecare 11 in raionul Sebeş. Suprafaţa totală
noul an şcolar o preocupare prin­ pe coridoare, copiii vor trebui să nurilor, prin creşterea gradului de G.A.C), cu categorii de folosinţă ce a revenii fiecărui tehnician a fost riei agricole colective din comuna Acţiunea de însilozare a po­
cipală a secţiilor de învăţămînt găsească cele mai bune condiţii mecanizare a lucrărilor, o mal justă agricolă foarte diferită, cu tarlale in- in medie de 17.000 ha în raionul Cristur se dezvoltă de la un an rumbului mî află în plină desfă­
este şi aceea a terminării la timp de studiu şi învăţătură. Partidul aplicare a măsurilor de prevenire şi lercalate de la o unitate la alta, în­ Alba şl 13.000 ha în raionul Sebeş. la altul. In prezent, această gos­ şurare şi la G.A.C, din Teiuş, ra­
a noilor localuri de şcoală ce vor şi guvernul nostru fac totul pen­ combatere a eroziunii solului, tot­ greunează oarecum lucrările de co­ Tehnicienii au fost repartizaţi dife­ podărie dispune de un efectiv de ionul Alba. Datorită unei bune
fi date în folosinţă. Pentru elevii tru aceasta, de aceea, să răspun­ odată oblinîndu-se o creştere impor­ masare în trupuri mari şi cu aceeaşi renţial la locurile dc muncă, ţinîndu- 230 animale. Şi, în fiecare an. organizări a muncii şi folosirii
se seama de experienţa şi pregătirea
tantă a productivităţii muncii $i re­
din regiunea noastră se constru­ dem acestei griji părinteşti prin ducerea preţului de cost a produselor categorie de folosinţă a terenurilor. fiecăruia. Coordonarea muncii în bri­ aici s-au luat din timp măsuri din plin a celor două tocători
cîtcva
proprietate a G.A.C., în
Intr-o situaţie asemănătoare 6e află
iesc în prezent 165 săli de clasă. sporirea eforturilor noastre. agricole. De asemenea, organizarea şi cele 9 G.A.S. din regiune, care găzile de organizare intergospodă­ pentru ca acestora să li se asigu­ zile s-au însilozat peste 200 tone
intergospodărească înfăptuieşte pre- posedă peste 140 trupuri de teren. rească a fost încredinţată cîte unui re o hrană corespunzătoare. porumb. In afară de porumb,
mizele de bază In vederea organizării inginer agronom de Ia O.R.P.O.T., Acum o preocupare de seamă la însilozat se folosesc diferite
In regiunea noastră, lucrările dc
interioare a teritoriului în fiecare ajutat de către tehnicianul secţiei ierburi şi resturi de Ia grădina
organizare intergospodărească sc a colectiviştilor din Cristur n
unitate agricolă socialistă. efectuează pentru prima oară in acest fond funciar din cadrul Consiliului dc zarzavat. In curînd, cînd se
De la Minisferu! Invă)ămînfu!ui Lucrările de organizare intergospo­ an in raioanele Alba $i Sebeş. In agricol raional respectiv. constituie strîngerea la timp a va începe recoltatul sfeclei de
dărească, in general, se întocmesc pe ceea ce priveşte lucrările pregăti­ In ambele raioane lucrările de or­ cantităţilor necesare de nutreţuri. zahăr, coletele se vor însiloza
Ministerul Invăţamîntului co­ funcţionarea învăţămîntului se­ teritoriul unui raion şi duc Ia rezol­ ganizare au început în luna aprilie Astfel, pînă în prezent aici s-au în amestec cu porumb, astfel
munică : toare cît şi în teren ne-am orientat
ral şi fără frecvenţă de cultură varea a o serie de probleme de mare după indicaţiile Consiliului superior cu transpunerea în planuri de an- strîns şi depozitat la grajduri 20 sporind cantitatea de furaje su­
Deschiderea cursurilor la în- generală, care se află la fiecare însemnătate cum sint; delimitarea al agriculturii. Astfel, cele două bri­ samblu a hotarelor fiecărei unitătl tone lucernă, 36 tone trifoi, 32 culente, şi pe această cale pro­
văţămîntul mediu seral de cul­ fondului funciar pe deţinători (uni­ găzi de execuţie a lucrărilor au fost socialiste după datele existente la ducţiile’ şi veniturile realizate în
tură generală pentru anul şcolar şcoală. formate din cei mai buni tehnicieni consiliile agricole raionale. După tone de orz furajer, 25 tone de sectorul zootehnic.
1963—1964 va avea loc în ziua In învăţămînlul de cultură tăţi agricole socialiste) şt pe subdi­ si ingineri de la Oficiul regional de terminarea acestor lucrări s-a trecut alte plante furajere, precum şi N. SAVU
de 2 septembrie. generală, pedagogic şi de artă, viziuni de folosinţă (terenuri agrico­ Ia faze de teren, conlruntîndu-se sl- 18 tone de fînuri naturale. De corespondent
organizare a teritoriului, care au fost
Structura anului şcolar este cursurile încep în ziua de luni, le, forestiere etc.), gruparea terenu­ repartizaţi pe grupe dc cîte două tualia hotarelor de pe plan cu situa­
prevăzută la art. 7 din Regula­ 16 septembrie 1963. rilor acestor unităţi în trupuri cît comune. La fiecare raion, înainte de ţia reală de pe teren, operînd modifi­
mentul privind organizarea şi (Agerpres) mai compacle şi în apropierea cen- începerea lucrărilor, au avut loc şe­ cările survenite. Cu această ocazie In excursie
dinţe de informare şi instructaj cu c-au definitivat si hotarele Interioare
preşedinţii şi inginerii din G.A.C. In zilele de vară sute de oa­ salariaţi de la B.R.P.R. din Al­
pe deţinători şi categorii de folosin- meni ai muncii din regiunea ba Iulia au organizat o excursie
Raioanele Alba şi Sebeş, deşi sînt
învecinate, totuşi caracteristicile na­ IOAN BUGNARIU noastră, dornici de a cunoaşte în nordul Transilvaniei pe itine-
turale ale reliefului diferă destul dc frumuseţile patriei, pornesc în rariul Teiuş — oraşul Dr. Petru
şeful secţiei fond funciar şl drumeţie. Recent, un grup de 74
mult, In timp ce în raionul Alba su­ Groza, Stîna de Vale, Oradea,
organizarea teritoriului din cadrul studenţi ai Institutului de Mine
prafaţa In majoritate este plană şl cu Consiliului agricol regional Băile Victoria, iar un grup de
limite mai uniforme. în raionul Sebeş din Petroşani au plecat într-o excursionişti din raionul Haţeg
frumoasă excursie, în turul vizitează Republica Populară
predomina zona colinelor cu Interca­ (Continuare in pag. ll-a) R.P.R. Un alt grup format din Bulgaria.

In fiece re brigadă, realizări cîl mai bune!

Cu ocazia dezbaierii cifrelor dc fost traduse in viată s-a urmării în­ Si căile prin care au fost oblinule, din fiecare aripă, in abatajele ca­
plan pe anul acesta, chibzuind bine deaproape si astfel s-a reuşit \n au constituit subiectele colo mai meră", „Nici un vagonet de cărbu­
posibilităţile existente la fiecare loc bună parte să se asigure brigăzilor frecvente ale emisiunilor dc la sta­ ne rebulat pentru şist vizibil" şa.
do muncă, minerii de la exploatarea din subteran condiţiile de lucru ne­ ţiile de radioficare, Ia asa-zisul tele­ La noi, acestea, chiar dacă se apli­
Aninoasa si-au luat angajamente va­ cesare. vizor al exploatării, în reprezen­ că de către unele brigăzi, nu se
loroase Spre exemplu, şeful de bri­ taţiile brigăzii artistice de agitaţie urmăresc în mod organizat si nu
gadă Ioan David, s-a angajai să ex­ Problema realizării planului de că­
tre toate brigăzile a constituit ia si în articolele publicate la gazetele 6-a întreprins nimic pentru a. le ex­
tragă peste planul anual 1.000 tone
noi obiectul unui studiu ai comisiei de pe/ete. tinde Ia toate locurile de muncă un­
cărbune. Aurel Crislea 800 tone.
de organizare a întrecerii socialis­ Faptul că au fost aplicate o se­ de condiţiile permit. Este o lipsă
Francisc Schneîder 600 tone ş.n.m.d. te. Cu această ocazie au fost prezen­ destul de mare a noastră, pe care
Pe exploatare, angajamentul însu­ rie de măsuri tehnico-organizatorice
tate referate din partea conducerilor menite să asigure buna desfăşurare ne propunem s-o lichidăm cît mai
mează 15.000 tone cărbune în plus,
sectoarelor II si III pe baza cărora n întrecerii socialiste, precum si grabnic. Mai concret. In acest scop,
realizarea unei economii suplimenta­ s-au tras o seamă de concluzii im­ peste puţin timp vom organiza un
re )a preţul de cost de 800.000 lei, a munca entuziastă a oamenilor, au fă­
portante cu privire la încadrarea cut să încheiem cele 7 luni alo schimb de experienţă cu minerii do
unei prodincMvităli □ muncii de
1,293 tone cărbune pe post si înca­ locurilor de muncă eu cadre co­ anului cu un bilanţ mulţumitor : Ia Lonea, unde iniţiativa de a extra­
respunzătoare si organizarea tran­ 10.600 tone cărbune peste plan,- ge două cimpuri pe schimb din ahu-
drarea în normele admise de cali­ sportului In subteran. In urma mă­ tajcle cameră cu două aripi dâ re­
tate. 417.000 lei economie suplimentară
surilor ce s-au aplicat apoi, situa­ Ia preţul de cost, sl realizarea unei zultatele cele mai bune. In colabo­
Gum este şi firesc, pe îndeplini­
rea întocmai a acestor angajamen­ ţia la cele două sectoare s-a Îm­ productivităţi pe exploatare de 1,297 rare cu conducerea administrativă
bunătăţii simţitor. tone pe post. Deci, angajamentele vom studia posibilităţile de aplica­
te au fost axate $î obiectivele de re sl extindere a Iniţiativei „Două
bază ale întrecerii ce o desfăşoară Pentru a menţine insă mereu vie anuale se realizează cu succes.
întrecerea socialistă, am urmărit-o fîşii pe zi din abatajele frontale".
colectivele brigăzilor $i sectoarelor. Cu aceasta însă, nu putem spune Vom urmări îndeaproape, pe bază dc
Sub îndrumarea comitetului de Îndeaproape si am organizat popu­ că am făcut totul. Comitetul sin­
larizarea ei pe toate căile. Astfel, situaţii precise, realizările ce le ob­
partid, ne-am străduit ca, în cola­ dicatului a scăpat din atentic folo­
ţin toate brigăzile care îmbrăţişea­
borare cu conducerea exploatării, să pe graficul din curtea exploatării sirea unei rezerve importante de ză iniţiativele noi şi vom face din
includem în contractul colectiv si s-au trecut 2 ilnîc realizările obţinu­ sporire a realizărilor. Sl anume, este experienţa înaintată bun al tuturor.
in planul MT.O. cele mai eficiente te de brigăzi şl sectoare. Minerilor vorba de aplicarea şl extinderea Ini­
cu rezultate mal bune 11 s-au afişat ţiativelor noi. Fără îndoială că folosind şl aceas"
măsuri. In acest sens, bineînţeles, tă cale. în perioada care urmează,
am căutat să organizăm cit mai te­ fotografiile la panourile de pe aleea In anul acesta Ia minele dîn Va-
evidenţiaţilor (bineînţeles, cu rezul­ colectivul minei noastre va înre­
meinic consfătuirile de producţie, lea Jiului se aplică o serie de ini­ gistra realizări si mai frumoase
a$a încit oamenii să poală veni cu tatele înregistrate la principalele ţiative valoroase ale minerilor cum
Pelsajul hunedorean se schimbă cu flecare zi ce trece. Cele patru blocuri turn care se propuneri bine glndite si folositoa­ obiective ale întrecerii $1 eu angaja- VASILE PODOR
coiuUdiesc aici, întregesc linia arhitectonică modernă a Hunedoarei de azi. sînt • „Două flşil pe zl din abataje­ preşedintele comitetului
re, Felul în «are aceste măsuri eu tfienţ^Ie). In piue, aţlt succesele, cit le lrontqle-,i,Două eimpurl pe schimb sindicatului de ta E. M. Anlnoasâ