Page 9 - 1963-08
P. 9

In  întîmpinarea  Zilei  minerului




                                                                                                                                                                                                             Toate  sectoarele
                                                                                                                                                                                                            cu  planul  depăşit


                                                                                                                                                                                                         Şi  în  luna  Iulie  minerii  pclrileni  au  depus  eforturi
                                                                                                                                                                                                        sporite  pentru  îndeplinirea  şi  depăşirea  angajamente­
                                                                                                                                                                                                        lor.  Apropierea  Zilei  minerului  a  dat  întrecerii  socia­
                                                                                                                                                                                                        liste,  care  se  deslăşoarâ  între  echipele  şi  brigăzile  dc
                                                                                                                                                                                                        mineri,  un  nou  avînt.  Aşa  se  face  că  toate  sectoarele
                                                                                                                                                                                                        de  la  E.  M.  Pelrila  au  încheiat  luna  iulie  cu  sarcinile  de
                                                                                                                                                                                                        plan  depăşite.  Din  abatajele  sectorului  III  au  fost  ex­
                                                                                                                                                                                                        trase  peste  plan  f.506  tone  de  cărbune,  din  sectorul  II
                  Anul  XV.  Nr.  267S                            SÎMBATA  3  AUGUST  1963                              4  pagini  20  bani                                                             324  de  tone,  iar  minerii  din  sectoarele  IV  şl  î  au  trimis
                                                                                                                                                                                                        la  „ziuă"  pesle  sarcinile  de  plan  482  şi  respectiv  114
                                                                                                                                                                                                        tone.  De  la  începutul  anului  din  abatajele  minei  Pelri­
                                                                                                                                                                                                        la  au  lost  extrase  peste  sarcinile  de  plan  17.745  tone
            ( ^ e m u n i ş U i   i n   î n m                               i e a   l u p t e i                                                                                                         de  cărbune.               CAROL  MUNTEAN V

                                                                                                                                                                                                                                        corespondent

          p e n t r u   r e a l i z a r e u   d e   e e & n & m i i                                                  •  Orchestra   simfonică  a                                                           Continuă  şirul  succeselor
                                                                                                                   clubului  din  Petroşani  la  în­
            In  transporturi,  ponderea  cea  mal   fie  curăţate  de  zgură  şi  funingine.   diţii  a  locomotivelor,  respectarea  cu   chiderea  primei  stagiuni;                                     Din  sectorul  V  al  mi­  nificat.  la  2.280  tone  pe
          mare  a  cheltuielilor  o  reprezintă  con­  Apoi,  le-au  vorbit  despre  felufl  cum   strlotete  a  indicaţiilor  de  conducere  a   •  Inttlnlre  la  Miercurea  Băl;                      ne»  Lonea  au  fost  extra­  post.  Aceasta  a  făcut  ca
          sumul  de  combustibil  sl  lubrifiant!   trebuie  să  manevreze  locomotiva  la   ei,  sînt  surse  importante  care  duc   pag.  II-a                                                        se,  în  primul  semestru  al   din  abatajele  sectorului
          care  atinge  peste  50  la  sută  din  pre-   demararea  trenului,  cum  să  lucreze   la  înregistrarea  de  economii  de  com­  6  Buna  întreţinere  a  utilaje­                           anului  5 695   tone  de   sa  fie  extrase  peste  sar­
          tu-l  de  cost.  De  aceea,  organizaţia   cu  regulatorul  pentru  a  evita  patină-   bustibil.  Organizaţia  de  partid  acor­  lor  —  rezervă  de  creştere  a                            cărbune  peste  plan.  Ho-
          de  partid  de  la  depoul  C.FR.  Petro­  rîle.  Pentru  a  realiza  economii  la   dă  însă  aceeaşi  atenţie  aplicării  pe   productivităţii  muncii;                                      târîţi  sa  Intiinpinc  Ziua   cinile  de  plan  1.112  'one
          şani,  prin  activitatea  care  o  desfă­  combustibil  este  de  asemenea  foarte   scară  cit  mai  largă   a   metodei  re-   pag.  II!-o                                                   minerului  eu  noi  reali­  dc  cărbune.
          şoară  acordă  toată  atentla  muncit  ce   important  ca  un  mecanic  să  ştie  să   morcăxil  trenului  ou  tonaj sporit.  Dacă                                                             zări.  minerii  acestui  sec­  Cele  mai  frumoase  re­
          o  depun  muncitorii  în  vederea  mic­  folosească  forţa  vie  a  trenului.   Pe   tn  lunile  ianuarie,  februarie  a.c.  me­  •  De  pesle  holarc;                                                                zultate  au  fost  obţinute
          şorării  consumurilor   specifice   de   larg,  mecanicul  Petru  Pătroi  a  îm­  toda  reraorcărLi   trenurilor  cu  tonaj   pag.  IV-a.                                                      tor  şi-au  organizat  mai   de  brigăzile  de  mineri
          combustibil  $1  lubrifiant'».  Ptmă  la  în­  părtăşit   tov.   Vaslle  Ardoleanu  şl   sporit  se  făcea  numai  clnd  erau  multe                                                           bine  munca,  au  folosit
          ceputul  acestut  an  mai  erau  echipe   I.  Budulucă  cum  procedează  el  Io   vagoane  ce  trebuiau  expediate,  acum                                                                      din  plin  timpul  de  lucru   conduse  de  Moise  Dan-
          de  pe  locomotive  care  în  loo  să  în­  pantă  sau  la  Intrarea  în  statil  folo­  ea  se  aplică  organizat  întrucît.   Ia   In  sprijinul                                             şi   capacitatea  maşinilor   ciu,  Simion Petric, Gheor-
          registreze  economii  la  combustibil,   sind  forţa  vie  a  tronului.  îndrumarea   organizaţiei  de  partid,                                                                                din  dotare.  Aşa  se  face   gbe  Tăranu  şi  alţii,  care
          aveau  pierderi.  Vina  de  cele  mai   In  flecare  lună  printre  evidenţiaţii  conducerea  tehnică  a  luat  în  această   ft’ui-naRiştiBor  In  luna  trecută  minerii  din  Vulcan  şi-au  înzecit  efortu­       şi-au  depăşit  cu  regula­
          multe  ori  era  dată  pe  locomotive.  Or­                         privinţă  măsuri.  In  jurul  acestor  re­                           rile  pentru  a  intimpina  cu  noi  succese  Ziua  minerului.  In   că  şi  în  luna  iulie  pro­  ritate  sarcinile  de  plan.
          ganizaţia  de  partid  a  propus  atunci                            zultate  se  desfăşoară  o  Intensă  muncă   La  fabrica  de  aglomerare  a   acest  timp,  pc  puţul  central  al  minei  au  fost  extrase  pes­  ductivitatea   muncii  a
          conducerii   tehnice  să  facă   unele   Din  experienţă            de  agitaţie.  Acest  lucru  se  face  de   minereurilor  de  la  C.  S.  Hune­  te  sarcinile  de  plan  2.458  tone  de  cărbune.  c»*escut  de  la  1,964  to­  V  HLOPETCHI
          schimbări  în  componenta   echipelor                               către  agitatori  în  convorbirile  care   doara  se  munceşte  cu  mult  en­  IN  FOTOGRAFIE :  Turla  puţului  central  din  Vulcan.  ne  pe  post,  cit  era  pla­  corespondent
          de  pe  locomotive.  Astfel,  pe  baza   organizaţiilor  de  partid   Ie  organizează  la  şcoala  personalului,   tuziasm.   Aglomeratoriştil  *  se
          recomandărilor  făcute  de  către  or­  în  conducerea  economiei   în  articclelo  care  se  publică  lo  ga­  străduiesc  să  consolideze   suc­
          ganizaţia  de  partid  în  echipele  mai                            zeta  de  perete  etc.  In  scurt  timp,   cesele  obţinute  în  primul  semes­
          6labe  au  fost  repartizat»  membri  si                            această  metodă  susţinută  de  către   tru  şi  astfel,  să-şi  îndeplinească    O   v a lo ro a s ă   in iţia tiv ă   a   m in e rilo r  d in   U ric a n i
          candidaţi  de  partid,  mecanici  cu  mul­  în  întrecerea  socialistă  întîlneşti  nu­  organizaţia  de  parlid  a  fost  însuşită   angajamentul  anual.  Efortul  lor
          tă  experienţă  cum  sînt  Aurel  Marcu,   mele  comuniştilor  Petru  Rusu,  Gheor-   de  toti  mecanicii  din  depou.  Ca  re­  şi  măsurile  pe  care  Ie  aplică  se
          Petru  Pătroi.  Ioan  Cătutoi,  Petru  Ru-   ghe  Marcu,  Petru  Pătroi,  Aurel  Mar-   zultat,  de  la  inceputut  anului  şi  plnă   fac  tot  mal  mult  simţite.  Aşa  se   „Să  lucrăm  două  zile  pe  săptămînă
          su $1  mulţi  alţii  care prin exemplul  lor   ou  şl  alţii  care  sînt  în  fruntea  luptei   acum,  au  fost  remorcate  peste  1.600   face  că,  pe  zi  ce  trece,  pc  gra­
          personal, prin munca politică ce au  des-   penlru  realizarea  de  economii.  In  25   trenuri  cu  tonaj  sporit  ceea  ce  a  făcut   ficul  întrecerii  se  înscriu   alte
          făsurat-o  In  rîndul  mecanicilor  mal   de  zile  dLn  luna  iulie  mecanicul  Au­  ca   224 000   tone   încărcătură   să   zeci  şi  sute  de  tone  dc  minereu   cu  lemn  economisit“
          tineri,  cu  mal  putină  experienţă,  au   rel  Marcu  a  obţinut  o  economie  de   ajungă  mai  repede  la  destinaţie,  eco-   aglomerat  peste  plan.  In  cursul
          reuşit  ca  în  prezent,  fiecare  locomo­  combustibil  de  29  tone  şi  45  kg  ulei,   nomisindu-se  aproape  100  trase  de   lunii  trecute  plusul  înregistrat                                                   W . W . V . W . W . V .
          tivă  să  se  Încadreze  în  consumul  spe­  Petru  Pătroi  23  tone  combustibil  şl   trenuri  de  marfă  pe  distanta  Petro-   se  ridică  la  peste  2.800  tone.  In    Ideea  odată  conturată  a  fost  re­  .   .  .                ••
          cific  de  combustibil.  Iar  unele  echipe   32  kg  ulei,  Petru  Rusu  24  tone  com­  şant-Simeria  şi  retur.  fruntea  întrecerii  se  situează  de   S-a  născut  in   adincuri,  intr-un             ventl  deşa  un  angajament  al  tutu-  •"
          Bă  obţină  însemnate  economii.  Acest   bustibil  şl  43  kg  ulei  ele.  Munca  poli­  îngrijirea  atentă  a  parcului  de  lo­  data  aceasta  colectivul  brigăzii   abataj  al  minei  Uricani.  din  dorin­  pede  pusă  in  practică.  Şi  maistrul   ror  brigăzilor.  care  se  realizează  cu  "•
                                                                                                                                                                                                                       succes.  Numai  in  primele  6  luni  de  ■"
          lucru  a  creat  posibilitatea  ca  depoul   tică  permanentă  desfăşurată  de  către   comotive  precum  şi  folosirea  la  în­  a  IlI-a.  ţa  fierbinte  a  unui  colectiv  harnic  din  revirul  unde  lucrează  brigada
          C.F.R.  Petroşani  să  realizeze  în  pri­                          treaga  capacitate  a  lor  a  creat  posi­                             dc  a  îndeplini  exemplar   sarcinile  lui  Muchie  a  început  să  dea  bonuri   aplicat»  s-au  economisit  pc  sector  “•
          mele  6  luni  ale  acestui  an  economii   comunişti,  olt  şi  exemplul  lor  mobi­  bilitatea  ca  planul  producţiei  globale           trasate  de  Congresul  al  lll-lea  al  de  economie  de  lemn.  Intr-o  zi  10   322  m c.  lemn  ruşinos,  254  m.c.  che-
                                                                                                                                                                                      bucăţi,  in  următoarea  11,  apoi  7,5..-
          de  3.093  tone  combustibil,  cu  care   lizator  au  făcut  ca  şl  ceilalţi  meca­  să  fie  depăşit  tn  fiecare  lună  cu  1—3         Partidului  Muncitoresc  Romin.  Mine­  După  primele  două  săplămini,  un  cal­  restea  ruşinoasă,  99  m.c.  lenut  folos  *•
          se  pot  remorca  peste  735  trenuri  de   nic»  mai  tineri  să  se  încadreze  In  con­  la  sută,   produclîvilalea  muncii   să   Circul  din  Budapesta   rii  cxlrăgcau  zi  de  zi  cantităţi  spo­  $i  25   m.c. cherestea foioasă.   •"
                                                                                                                                                                                                                        De  remarcat  faptul  că  răpirea  lem-  "<•
          marfă  pe  distanta  Petroşanl-Simerla   sumul  specific,  iar  unii  cum  sint  Ioan   crească  cu  3—4  Ia  sută  şl  să  se  re­         rite  de  cărbune;  consumul  specific  cul  făcut  de  şeful  sectorului  arăta   nului  de  mină,  atunci  cind  se  pregă-
                                                                                                                                                                                      că  săptăminal  se  economiseşte  atita
          şl  retur.                                                                                              în  regiunea  Hunedoara             de  lemn  dc mină  se  menţinea insă
                                            Fereucz  să  realizeze  în  aceeaşi  pe­  ducă  consumul  specific  la  combusti­                         lo  un  nivel ridicai.          lemn  cil  e  necesar  pentru  a  se  arma   leşie  abatajul  pentru  prăbuşire,  se  fa-
            Acest  succes  se  datoreşte  în  primul                                                                                                    Brigada  condusă  dc  minerul  Mis-  timp  de  aproape  două  zile.  ce  in  depline  condiţii  de  securitate  •*
          rlnd  muncii  politice  desfăşurate  în   rioadă  economii  de  14  tone  combusti­  bil  In  fiecare  lună  cu  4—5  la  sută.   In  cadrul  schimburilor  culturale  pc   ehic  Ghcnrghc  a  studiat  mult  po­  —  Cu  mai  multă  străduinţă  putem   a  muncii.  In  cele  7  luni  ale  aces-  *•
          rîndul   mecanicilor  şl  a  fochlştilor.   bil  şi  40  kg  ulei,  Anghel  Chlriac  17   Aceasta  ne  dovedeşte  că  la  depoul   care  tara  noastră  Ie  face  cu  ţările   sibilităţile  de  economisire  a  lemnu­  lucra  in  fiecare  săptămînă  cile  două   tui  an,  nu  s-a ‘înregistrat nici  ttn  ae-   •*
          Asa  cum  arătam  la  început,  nu  tot»   tone  combustibil  şi  40  kg  ulei,  R*   de  locomotive  din  Petroşani,  comu­  vecine,  artişti  de  circ  şi  varietăţi  4*n   lui.  S-an  consultat  cu  maiştrii,  cu  zile  cu  lemn  economisit  —  îi  spu­  cidcnl   *•
          mecanicii  au  aceeaşi  experienţă  în   zultale  frumoase  n oblinut Vasile  Ar-   niştii  depun  o  activitate  rodnică,  că   R P.  Ungară  vor  prezenta  la  Devi  de   şeful  de  sector,  cu  al(i.  mineri...  Fi­  nea  Mischie  şefului  de  sector.
          eîmpnl  tounaii.  De  aceştia  s-au  apro­                                                             la  14  la  18  august  si  la  Hunedoara
                                            deleanu  şi  Ioan  Budulucă  care  acum   ei  antrenează  Întreaga  masă  de  mun­                        nă  la  urma au  găsit  soluţia.  Aşa  s-a  născut  valoroasa  iniţiativă   La  mina  Uricani  s-a  născut  o  nouă
          piat  comuniştii.  le-«u  vorbit  de  ne­                           citori  In  îndeplinirea  sarcinilor  tra­  de  Ia  21  Ia  26  august  1963,  specta­                  a  minerilor  din  Uricani.  La  îndem­  iniţiativă:  „Să  luciani  două  zile  pe
          numărate  ori  cum  se  întreţine  loco­  înregistrează  economii  la  combustibil                     colul  „Stelele  Budapestei",  care  s-o   —  'Io,;il  este  să  găsim  modalita­  nul  organizaţiei  de  partid,  după  Mis­  săptămînă  cu  lemn  econombit“.  E  o
          motive.  ce  trebuie  să  facă  înainte  de   şi  lubrifiant».       sate  de  partid.                 bucurat  de  un  frumos  succes  în  tara   tea  de  a  folosi  dc  mai  mu'tc  ori   chie  au  început  s-o  aplice  minerii   iniţiativă  deosebit  de  valoroasă,  care
          plecare  \h  ouraă,  pe  parcurs.   îngrijirea  şi  păstrarea  în  bune  con­             S.  CERBU    noastră  şi  peste  hotare.          lemnul  —  le  spunea  i::/r-o  zi  de  la   Maxim  lacob,  7 eodorescu  Slancu  şi   contribuie  la  seducerea  continuă  a
                                                                                                                                                      începutul  anului  Miscliie  ortacilor
            Do  exemplu,  mecanicii  Vaslle  Ar-                                                                   Spectacolul  artiştilor  de  circ  din   săi.  M-am  gindil  că  putem  face  a-   ortacii  lor,  apoi  întreg  sectorul  l.  consumului  de  lemn  de  mină.  De
          deleanu  şl  Ioan  Budulucă  aveau  obi­                                                               R P U  a  fost  distins  cu  Premiul  In­  cest  lucru  răpind  armăturile  —  bi­  Nor maiorul  şi-a  deschis  un  dosar   aceea  e  bine  să  fie  studiate  condi­
          ceiul  să  nu-şl  îngrijească  cu  toată                                                               ternational  penlru  circ  şi   varietăţi   neînţeles  cu  mul fă  grijă  —  şi  fă-   nou.  pe  rare  a  scris  cu  majuscule:   ţiile  de  aplicare  a  acestei  iniţiative
          atentla  locomotivele  pe  care  lucrau.             Cu  angajamentele                                 , Oskar".                                                            „Bonuri  —  economie  lemn*.  In  fie­  şi  la  celelalte  exploatări  carbonife­
                                                                                                                                                      cind  prăbuşirea  fă.ă  exploziv.  Se
          De  aceea,  nlel  rezultatele  nu  erau  pe                                                              Programul  cuprinde  atracţii  şi  nu­  înţelege  că  economisim  totodată  şi  care  zi  adaugă  alte  bonuri.  In  6   re  din  Valea  Jiului.
          măsura  poslbUitâlHor,  el  depăşeau    din  contractul  colectiv  îndeplinite                         mere  care  aduc  inovaţii  In  arta  cir­                           martie  brigada  lui  Maxim  lacob  a
                                                                                                                                                      exploziv.  Se  ridică  însă  o  problemă:                       V . W . V . V . V
          consumul  de  combustibil  şl  lubrifiant!.                                                            cului,  fiind  încadrat  într-un  concert   trebuie  să  găsim  soluţia  ca  să  preîn-   economisit  20  bucăţi  lemn  de  mină :
                                                  De  curind  la  EM.  Pelrila  a  avirt  loc  consfătuirea  de  producţie  pentru   de  muzică  uşoară,  prezentat  dc   cu­
          Comuniştii  Petru  Pătrot  şl  Crisan  Cil-   analiza  prevederilor  din  contractul  colectiv  pe  primul  semestru  al  anului.   noscuţi»  comici  Boros-E6lv6s  de   la   timpinăm  surparea...  tn  10  martie  brigada  lui  Burtea  Ni-   PRECIZARE
          gor  le-au  arătat  că  numai  Îngrijind   Participanţii  a.t  constatat  cu  bucurie  că  cele  36  obiective  cuprinse  in  el   Kamara  variele  din  Budapesta.  Bilete­  Minerii  s-au  arătat  dc  la  bun  în­  lă  a  economisit  21  bucăţi  lemn...   «Ţ
          bine  locomotiva  pe  care  lucrează  pot   au  fost  îndeplinite  întocmai.                           le  se  difuzează  anticipat  prin  agen­  ceput  entuziasmaţi  dc  ideea  şefului   Comitetul  sindical  a  organizai  pe  «•   In  jir.  2074  din  2  august  1963,  al
          să  obtlnfl  rezultatele  dorite.  El  le-au   Depăfirea  planului  de  producţie  cu  3.7  la  sulă.  realizarea  unei  eco­  ţiile  teatrale  locale.  Pentru  oamenii   lor  dc  brigadă.  Şi  împreună  au  pus  marginea  acestei   iniţiative  cileva   ziarului  nostru,  explicaţia  la  fologra-
                                                                                                                                                                                      schimburi  de  experienţă  la  locul  de  f   fîa  din  pag.  I,  col.  3—4,  se  va  citi
                                                                                                                                                      totul  la  punct;  montarea  unor  ar­
          explicat  că  înainte  de  a  pleca  cu   nomii  suplimentare  la  preţul  de  cost  dc  4.25  lei  pe  tona  de  cărbune,  de­  muncii  din  regiune  se  vor  organiza
                                              păşirea  productivităţii  muncii  cu  2  la  sută,  îmbunătăţirea  in  continuare  a   !a  cerere,  excursii  ai  preţ  redus  prin   mături  suplimentare  asigură  răpirea  muncă  pentru  a  generaliza  experien­ *■  corect,  astfel:  „Brigada  condusă  de
          locomotivele  în  cursă  este  necesar                                                                                                      fără  primejdie  a  lemnului  dc   mină  ţa  pozitivă.  „Să  lucrăm  două  zile  pe
                                              condiţiilor  de  muncă  şi  de  trai  ale  mi nerilor  —  iată  cîtcva  din  înfăptuirile   filialele  şi  agenţiile  O.N.T.  ,.Carpati“.                               -■  Wass  Martin  de  la  E.  M.  Vulcan  rea-
          să  se  revizuiască  amănunţit  cutia  de   colectivului  de  aici,  ca  urmare  a  efor tului  depus  pentru  traducerea  in  via­  Spectacolele  vor  avea  loc  zilnic  la   din  abatate  săptămînă  cu  lemn  economisit1’  a  de-  *■  Uzează  zilnic  12— 14  metri  înaintări
          foc,  ţevile  fierbătoare  şi  de  fum  să  ţă  a  prevederilor  contractului  colec tiv  în  semestrul  l.  ora  20,30  iar  duminica  si  Ia  ora  16,30.                 W . W . V W . V W . V . W . V . V . S  ■’  în  piatră".


                                                                                                                                                                                      august  Întreaga  recolta  de  grîu  se­
                                                                                                                                                                                                                        Aurel  Bălan)  să  manifeste  însă  mai
             ftA J IL                                       TREIERI:                                                                                                                  Din  ce  cauză ?  Pentru  că  plnă  la  I   conducere  al  G.A.C   (preşedinte
                                                                                                                                                                                                    (de  pe  200  ha)
                                                                                                                                                                                                                   se
                                                                                                                                                                                      cerată  manual
                                                                                                                                                                                                                        multă  răspundere,  mai  mult  spirit
                         /
                         cmoTMU          -n±                                                                                                                                          afla  tot  pe  cîmp.  aşezata  in  clăi.  La   organizatoric
                                                                                                                                                                                      arie  nu  era  transportat  nici  măcar
                                                                                                                                                                                      un  6nop.                        Răm ase în urină
                                                                                                                                                                                        întrebat   care   este  cauza  unul
                                                                                   Prea  mu                      îşi  respecta  obligaţiile  contractuale   seşte  si  la  G.A.C.  din  Totoi.  tot  dc   asemenea  decalaj  între  recoltat  sl   In  numeroase  unităţi  agricole  din
                In  unităţile  cgricole  disi  raioanele  Orăştie  şi  Alba  secerişul  păioa-                   Dar,  în  loc  să  recolteze  cu  combina   pe  raza  comunei  Sinlimbru.  La   transportul  snopilor   la   arie,  tov.   raionul Alba, secerişul  s-a  termiaat,
            selor  se  apropie  de  sfîrşit.  La  acest  rezultai  şi-au  adus  deopotrivă  contri­  justaticari   250  ha  cu  griu  cît  prevedea  con­  Totoi  a  (ost  treierat griul doar de pe   Aurel  Ghigu.  inginerul  gospodăriei,   iar  în  altele  se   apropie  de  sfîrşit.
            buţia  atit  colectiviştii,  cit  şi  mecanizatorii.  Acum,  în  majoritatea  gospo­                 tractul  a  recoltat  doar  130  ha.  57  ha   din  cele 308  ha  recoltate   ne-a  răspuns  laconic.  Astfel  s-au  «real  condiţii  favorabile
            dăriilor  se  dă  o  adevărată  bătălie  pentru  urgentarea  treierişului,  astfel  in­  Ia  Ualtiu    Este  adevărat  că  şi  S.M.T.  Alba   manual.  Pentru  a  recupera  rămîne-   —  N-avem  suficiente  atelaje.  Cele   pentru  mobilizarea  unor  forte  spo­
            cit  întreaga  producţie  de  griu,  orz,  secară  şi  ovăz  să  fie  înmagazinată  fă­              Işi  are  partea  sa  de  vină.  Cea  mai   rea  în  urmă.  consiliile  de  conducere   clte  le  avem  sînt   folosite  la  alte   rite  ta  treieriş.
            ră  pierderi                                                                                         mare  parte  de  vină  o  poartă   În6ă   ele  G.AC.  amintite  au  datoria  să   treburi.               Fruntaşe  pe  raion  în  executarea
                                                                                 încă  de  la  început   trebuie   să
                In  numeroase  gospodării  s-au  obţinut  rezultate  din  cele  mai  bune  la                    consiliul  de  conducere   al  G.A.C.   mobilizeze  toate  forţele,  pe  totl  co­  Argumentul  adus  de  Interlocuto­  acestor  lucrări  sînt  gospodăriile  co-
                                                                                spunem  că  la  G.A.C.  din  Galtiu  si­
            treieriş.  In  altele  insă,  această  lucrare  se  desfăşoară  anevoios.  Pentru  a                 din  Galtiu  care  nu  a  mobilizat  toa­  lectiviştii.  Cu  justificări,   ireierişul   rul  nostru  nu  corespunde  realităţii.   leotîve  din  Bucerdea,  Miceştl,  Vint,
                                                                                tuaţia  treierişului  este  mult  rămasă
            cunoaşte  realizările  obţinute  la  treieriş  şi  cauzele  pentru  care  unele  uni­                te  forţele  la  recollatud  griului.  In   grîulul  nu  6e  va  putea  executa  în   Gospodăria  dispune  de  30  de  ate­  Alba.  Galda  şi  altele.
                                                                                in  urmă.  Colectiviştii  de  aici  n-au
            tăţi  sînt  rămase  tn  urmă  cu  această  lucrare,  redacţia  ziarului  nostru  o  or­  reuşit  pînă  tn  seara  zilei  de  1   ceea  ce  priveşte  trelerîşul,  6»tuatia   timpul  optim.  laje.  Ele  nu  sînt  Insă  folosite  raţio­  Sînt  însă  şt  gospodării  colective
            ganizat  un  raîd-anchetă  in  raioanele  amintite.  Iată  citeva  din  constatările   august  a.c.  nici  măcar  să  recolteze   se  prezintă  şi  mai  rău.  Această  lu­  nal.  Este  de  ajuns  să  amintim  c i  tn   rămase  în  urmă  cu  trelerîşul.   La
            făcute  cu  acest  prilej:                                                                           crare  a  început  abia  în  ziua  de  3Î   La  arie e linişte       timp  ce  recoltau  combinele,   după   G.A.C  din  Clugud,  de  pildă,  nu  s-a
                                                                                grîul  de  pe  cele  400  ha  pe  care  Ie
                                                                                au.  Plnă  la  data  amintită,  din  cele   iulie.   Rău  6e  stă  si  cu  transportul   Pe  aria  de  la  marginea  Vaideiului   fiecare  combină  lucrau  Ia  transport   treierat  recolta  nici  măoar de pe 30
                Se  respectă  viteza  de  lucru                                 400  ha  cu  grîu   au   fost  recoltate   griului  la  arie.  Pînă  la  aceeaşi  dată   e  linişte.  Batoza  stă  pironită  locului,   clte  3  căruţe  deşi   ajungea  şi  una   la  sută  din  suprafaţa   cultivată.
                                                                                                                                                                                      singură.
                                                                                                                                                                                                           transportau
                                                                                                                                                                                               Alte  căruţe
                                                                                                                                                                                                                        Această  luorare  se  desfăşoară  ane­
                                                                                                                 a  fost  transportai  grîul  la  arie  de
                                                                                doar  330  ha  din  care  200  ha  ma­                             iar  mecanizatorul  îşi  deapănă  amin­  lemn  de  foo  de  la  oraş  sau  erau  fo­  voios  şl  la  alte  gospodării  colective
                                    stabilită                                   nual.  Instructorul  Comitetului  raio­  pe  o  suprafaţă  de  aproximativ  50   tirile.  Din  cînd   în   dnd.  supărat,   losite  In  alte  scopuri,   în  timp  ce   cum  sint  cele  din   Galtiu,  Cricău.
                                                                                                                 de  ha.  Iată  doar  cîteva  exemple  dKn
                                                                                nal  de  partid  Alba  pentru  comuna   care  6e  desprinde  însă  limpede  că   pufăie  şl  îşi  trece  mîinile  prin  păr.  grîul  strîns  tn  snopi  pe  cîmp  se   Cistei,  Oarda,  Straja  etc.  Folosirea
              Conducerea  gospodăriei  agrieode   nentă  Ia  arii.  După  cum  ne-au  In­  Sîntimbru,  tov.  Munteanu,  explica   la  G.A.C.  din  Galtiu  situalia  treieri-   —  De  ce  m-o  fi  trimis  aici  con­  sailură.  incompletă  a  capacităţii  de  lucru  a
            colective  din  Orăştie,  avînd  spriji­  format,   prin   respeotarea  vitezei   în  felul  următor  răminerea  în  urmă   şuiul  griului  nu  este  de  natură  să   ducerea  staţiunii,  nu  ştiu.  Imî  pierd   Iată  doar  una  din  cauzele  pentru   batozelor  şt  combinelor  face  ca  vi­
            nul  şl  îndrumarea  organizaţiei   de   zilnice  de  lucru  stabilită  în  zdua  de   la  seceriş.                                    timpul  de  pomană                 care  nu  6e  treieră  ta  Vaidei.   La   teza  de  lucru  la  treieriş  să  fie  sub
            partid  a  luat  din  timp  măsuri  pen­  5  august  se  va  termina  treîerlşul.   —  Secerişul  griului  putea  fl  ter­  mulţumească.  Intr-adevăr,  alît  batoza  dl  şi  ba-   •icest  neajuns  se  mai  adaugă  sl  or­  nivelul  posibilităţilor.   Aşa  se  ex­
            tru  buna  desfăşurare  a  lucrărilor  de   Munca  la  arie  6-a  organizat  bine  şl   minat  la  Galtiu  dacă  S.M.T.  Alba  O  situaţie   asemănătoare  se  gă­  tozarul  stăteau  de  pomană  la  Vaidoi.  ganizarea  nejudicioasă   a   muncii,   plică  faptul  de  ce  pe  întregul  raion
            seceriş  şi  treieriş.  Prinlr-o  reparti­  la  G.A C.  din  JeJedinli.   La  batoză                                                                                      slaba  mobilizare  a  colectiviştilor  la   nu s-a treierat  recolta  nici de pe  60
            zare  judirioasă  a  forţelor  de  mun­  se  lucrează  în  2  schimburi,  iar  ate­                                                                                       lucru.                            la  sută  din  suprafaţa  planificată.  Tn
            că  şi  prin  folosirea  din  plin  a  tim­  lajele  stnt  mobilizate  la  transportul                                                                                     La  Vaidei  există  condiţii  ca  trele-   4  zile  s-a  treierat  recolta  de  pe  nu­
            pului  prielnic  pentru  lucru,   strân­  grîulul  pe  arie.                                                                                                              rişul  să  fie  urgentat.  Consiliul  de  mai  1.154  ha ?  1
            gerea  recoltei  de  pe  cele  aproape   Atit  la  gospodăria  colectivă  din
            500  ha  s-a  termiaat  de  mai  bine  de
                                              Orăştie  cît  şi  la  cea  din  Jeledintb
            2  săptămîni.  Si  lucrările  de  treieriş
            s-au  desfăşurat  bine.   Preşedintele   pe  terenul   eliberat  de  recoltă  se                                                                                             Cu  ocazia  raidului  întreprins  s-a  constatat  că  in  raioanele  Alba  şl
            gospodăriei,  tov.  Ioan  Stricat»»  şi   execută  arături  de  vară.  La  Orăştie.                                                                                      Orăştie,  colectiviştii,  cu  sprijinul  m  ecantzatortlor,  au  secerat  cerealele
             Inginerul  agronom  se  află  în  perma­  de  pildă.  6-au  arat  150  ha.                                                                                              dc  pe  aproape  întreaga  suprafaţă.  Fi  resc  era  insă  ca  în  fiecare  unitate
                                                                                                                                                                                     să  sc  Ii  luat  din  vreme  măsuri  prac  tlce,  concrete,  in  vederea  treierării
           R oadele  muncii bine organizate                                                                                                                                          cerealelor  In  ccl  mai  scurt  timp.  Un  de  s-a  făcut  acest  lucru,  rezultate-
                                                                                                                                                                                     le  nu  au  îulîrziat  să  se  arate.  La  gospodăria  agricolă  din  Pricaz  s-a
              In  vederea   stringerii  Ia  timp  o   se  treieră  zilnic   recolta   de   pe                                                                                        terminat  treieratul,  iar  la  alte  G.A.C.  cum  sint  cele  din  Orăştie,  Blan-
             recoltei  de  cereale,  colectiviştii  din   15—20  ha.  Munca  se  desfăşoară  pe                                                                                      diana,  Căstău.  Bucerdea,  Vini,  Te  iuş  şî  allelc,  unde  munca  a  lost  bi-
             Bucerdea,  raionul  Alba,  s-au  pregă­  brigăzi  şt  echipe,  iar  la  arie  lucrul                                                                                    nc  organizată,  această  lucrare  este  într-un  stadiu  avansat,
             tit  temeinic.  Datorită  bunei  organi­  este  organizat  în  2  schimburi.  Unde                                                                                          In  alte  unităţi  însă,  datorită  un  ei  repartizări   necorespunzătoare  a
             zări  a  muncii  în  cadrul  brigăzilor  şi   brigăzi,  ca  de  pildă   cele  conduse                                                                                   iorţetor  dc  muncă  şi  a  mijloacelor  de  transport,  lucrările  de  treieriş  sînt
             echipelor,   mobillzînd  toate  forţele   de  Florian  Nistor  şi  Ion  Miclea  au                                                                                      rămase  în  urmă.  Aşa  stau  lucrurile  la  G.A.C.  din  BăcăinU,  Turdaş,  Ro-
             gospodăriei  la  lucru  şi  folosind  din   s»  terminat  transportul   grîulul  de                                                                                     raos,  Vaidei,  Foit,  Cioara.  Galtiu,  Că  pud,  Benic,  Cricău  ele.  unde  uu  s-a
             plin  timpul  prielnic,  colectiviştii  au   pe  suprafaţa  ce  au  avut-o  reparti­                                                                                    treierat  recolta  nici  dc  pe  50  la  sulă  din  suprafaţa  planificată.  De  aitiel,
             terminat  secerişul  griului  de  pe  cele   zată. Paralel ai  secerişul şi  trelerîşul,                                                                                in  întreg  raionul  Orăştie  mai  trebu  le  treierate  cerealele  de  pe  mai  mult
             203  ha  în  numai  5  zile.      coleativLşitii auachutait în  întregime                                                                                               de  3.000  ha,  Iar  iu  Alba  dc  pe  apro  ape  4.300  ha.  Posibilităţile  de  care
               Paralel  cu   recoltatul,  mijloacele   obligaţiile  contractuale  fată  de  stat.                                                                                    dispun  unităţile  agricole  din  cele  do  uă  raioane  permit  ca  treieratul  să
             de  transport  ale  gospodăriei  (40  de   La  fel  de  bine  muncesc  şi  colec­                                                                                       lic  terminat  in  scurt  timp.  Pentru  ac  easta  este  necesar  însă  ca  munca  să
             atelaje  şi  un  autocamion)  au   fost   tiviştii  din  Ighiu.  Ei  au  recoltat  ce­                                                                                  se  organizeze  mai  bine,  astfel   incit  mijloacele  de  treierat  şi  timpul  pri-
             mobilizate  Ia  căratul  griului  la  arie   realele  în  8  zile,  griul  de  pe  200  ha                                                                              etnic  penlru  lucru  să  poată  fi  îolo  site  din  plin.  In  vederea  intenslfică-
             Astfel,  cele  3  batoze  au  putut  fl  fo­  s-a  transportat  la  arie.   Iar  de  pe                                                                                 rll  ritmului  treieratului  este  bine  de  asemenea  ca  organele  raionale   de
             losite  la  întreaga  lor  capacitate  de   aproape  150  ha  a  fost  treierat.  Cu                                                                                    partid  şi  de  stat  să  organizeze  Intr  ajutorarea  gospodăriilor  agricole  co-
             lucru,  reuşindu-se  ca  plnă  acum  să   cele  2  batoze  6e  lucrează  din  plin.                                                                                     lective  rămase  in  urmă  de  către  cele  in  care  lucrările  s-au  terminat  sau
             se  treiere  griul  de  pe  150  ha.  Func-   Zilnic  se  treieră  circa  25  tone  ce­                                                                                 se  apropie  de  sfîrşit.
             liorrnd  din  plin,  cu  eele  3  batoze  reale.                                          La  aria  de  treier  a  colectiviştilor  din  Bu cerdea.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14