Page 91 - 1963-08

Pag. 3
Nr. 2695 StltlAUSMOin

Pregătiri pentru „Se cere o în d ru m are m ai îem eisucă
deschiderea noului an

de învăţămfnt de partid a g ru p elo r de p artid pe blocuri**

La Combinatul siderurgic din Sub titlul de mai sus, în ziarul verzi. Apoi, membrii grupelor de dc partid pc blocuri. Deşi grupe­
Hunedoara, sub îndrumarea Co­ nostru nr. 2623 clin 4 iunie a c. a partid au primit sarcini concre­ le de partid de la blocurile garso­
mitetului de partid, organizaţiile fost publicat un articol de anali­ te. Unii s-au ocupat de organiza­ nieră 1, 2, 4 şi 5 au o slabă activi­
de bază P.M.R. fac intensC pregă­ ză privind felul în care îşi desfă­ rea acţiunilor patriotice, alţii de tate, organizatorii acestor grupe
tiri în vederea deschiderii noului şoară activitatea grupele de mobilizarea lutwor locatarilor nu au fost ajutaţi să-şi îmbună­
an a învăţămîntului de partid. partid pe blocuri din oraşul la rezolvarea unor probleme gos­ tăţească munca. In special la
Au fost recrutaţi şi selecţionaţi Călan. Printre altele, se arată că podăreşti etc. Măsurile luate au blocurile 3, 4 şi 5 (organizatori
un număr de 240 propagandişti. unele grupe de partid pe blocuri prins viaţă. Acum pe scări, în tov. Constantin Dascălu, Vasile
O parte din aceştia au urmat nu-şi desfăşurau o activitate sus­ holuri, în jurul blocurilor dom­ Pascu şi Titus Străuţ) există
cursurile de pregătire de 15 zile ţinută, permanentă, că la multe neşte curăţenia. încă dezordine. Scările sînt mur­
cu scoatere din producţie, iar blocuri nu se ţineau şedinţe cu De mai multă operativitate a dare, locuinţele unor locatari de
ceilalţi au fost pregătiţi de către locatarii în care să fie criticaţi asemenea, iar în jurul blocurilor
cabinetul de partid a oraşului cetăţenii care nu respectau regu­ sînt pietre şi pămînt în loc de
Hunedoara după o tematică bine lile de convieţuire, nu-şi îngri­ spaţii verzi. Grupele dc partid de
intocmităl jeau locuinţele sau nu-şi achitau la aceste blocuri nu îndrumă co­
S-a terminat, de asemenea, la timp obligaţiile faţă de stat. mitetele de blocuri să organizeze
recrutarea tuturor cursanţilor Aceasta şi pentru faptul că gru­ şedinţe cu locatarii, mulţi dintre
care vor studia în unul din cer cu pele de partid respective nu con­ ci nici nu se cunosc. Acest lucru
rile de învăţămînt care au fost trolau îndeaproape activitatea dăunează asupra muncii ce tre­
deja stabilite. Pentru uşurarea comitetelor de bloc, nu le-au buie să o desfăşoare comitetele
tinerii evidenţei cursanţilor şi ajutat pe acestea în mobilizarea de bloc în mobilizarea locatari­
propagandiştilor s-a introdus în- cetăţenilor la diferite acţiuni lor Ia acţiunile patriotice. La
ecpînd cu anul acesta fişe tip de obşteşti Ca o concluzie cc sc PUBLICATE ritului lor, membri ai grupelor
prezenţă. desprinde dîn acest articol este clc partid nu depun, în rindul ce­
aceea că, Comitetul orăşenesc de tăţenilor din aceste blocuri, o
partid Călan nu a instruit lunar ctat dovadă Comitetul orăşenesc muncă politîco-educativă per­
Un nou magazin pe organizatorii grupelor de clc partid Călan şi în constituirea manentă.
partid cu sarcinile cc le revin, nu noilor grupe clc partid la blocu­ In ultimul timp a existat mai
universal a acordat toată atenţia îndrumă­ rile date recent în folosinţă. La multă preocupare din partea co­
In cursul zilei de duminică, rii activităţii lor. blocurile 48 C, fî 40, A 1 şi A 2 mitetului orăşenesc dc partid
locuitorii comunei Teiuş au avut In urma analizei făcute de noi imediat după ce s-au mutai loca­ pentru instruirea organizatorilor
o nouă satisfacţie. In centrul acum cîtcva zile. se constată că tarii au fost formate grupele dc grupelor de partid pc blocuri.
oraşului a fost deschis un nou însuşindu-şi crilicvle făcute, Co­ partid. Printre organizatorii de Trebuie arătat însă că este încă
magazin universal, cu etaj. Ma­ mitetul orăşenesc de partid Călan grupă amintim pe tov. Tonta o slabă mobilizare la aceste
Obtlolnd venituri personale toi mal însemnele, In comuna Mlercu rea, raionul Sebeş, numeroase laml-
gazinul aparţine cooperaţiei de a luat măsuri pentru remedierea instruiri. Cu cei care lipsesc nu
IM de colectivişti şl-au ridicat oase noi. Draia, Ştefan Vaşoş, Bîro Ştefan mai stă nimeni de vorbă, nu sînt
IN FOTOGRAFIE: Casa unui colectivist. consum şi a fost construit în lipsurilor semnalate. Astfel, chiar şi alţii, care sînt cunoscuţi ca
bună parte prin contribuţia la sfîrşitul lunii iunie a fost or­ instruiţi cu sarcinile ce Ie au de
membrilor cooperatori care au ganizată o şedinţă de lucru cu buni gospodari şi sc bucură de îndeplinit. Aşa se face că în timp
Qntr-uu lieumt an subscris cu suma de 39.000 lei. toţi organizatorii de grupe de prestigiu în rindul cetăţenilor. cc la unele blocuri se organizea­
partid pe blocuri în care aceştia
Magazinul este dotat cu mobi-
Important este şi faptul că orga­
bilier modern, bine aprovizionat au fost instruiţi cu sarcinile cc nizatorii ele grupe de partid pe ză anumite acţiuni patriotice sau
şi iluminat fluorescent. le au în vederea mobilizării loca­ educative, la altele nu se desfă­
Pentru cine vizitează regiu­ energie, pentru termoficarea o- îmbogăţită cu dezvoltarea sec­ T. BUCERDEANU tarilor la întreţinerea locuinţelor, blocuri noi numiţi au fost in­ şoară nici o activitate în acest
nea Hunedoara la un interval raşului Hunedoara. torului maşini unelte^ de la U.M. corespondent struiţi cu sarcinile cc le revin. sens. Apoi, cu ocazia acestor
de timp cît de scurt, îi este Numărul secţiilor combinatu­ Cugir a cărui capacitate aproa­ amenajării de noi spaţii verzi etc. Organizatorii acestor grupe de instruiri nu se pune accent pe
greu să recunoască anumite lui a crescut anul acesta cu în­ pe s-a dublat, darea în exploa­ Cu această ocazie, unii organiza­ partid împreună cu responsabilii
locuri. Cu numai cîteva luni în că una : linia ele piofile fine din tare a două linii de energie elec­ Expoziţie de mobilă tori de grupe de partid cu mai comitetelor dc bloc au stabilit munca educativă ce trebuie s-o
urmă pe acolo existau doar cadrul grupului de laminoare trică de cile 110 Kv fiecare multă experienţă au relevat celor desfăşoare grupa de partid în
schele, depozite de materiale, Peştiş. De aici pleacă zilnic spre fSebeş — Peştiş şi Peştiş — La Lupeni, eonstmckvrli au ler- prezenţi anumite aspecte concre­ o şedinţă cu toţi locatarii. In rindul locatarilor. Există mulţi
sau poate, teren viran... diferite fabrici şi şantiere o ga­ Brad) şi altele. Apoi, se mai minat executarea lucrărilor do fi­ te din activitatea lor. Ca rezultat, această şedinţă mulţi locatari au cetăţeni care nu-şi achită la timp
Anul trecut, cu prilejul zilei mă variată de profîle line. poate adăuga că peste puţin nisaj a noului complex comercial hotărît ca bunul obştesc, locuinţa obligaţiile faţă de stat. Deac
de 23 August, neobosiţii con- Lîngă Hunedoara sc află un timp vor intra în funcţiune noi din localitate. In unul din spatiile activitatea multor grupe ele în care locuiesc, să o întreţină Francisc, Florea Neagoc, Gheor-
slructori ai Hunedoarei raportau alt centru siderurgie în plină şi moderne obiective industria­ comerciale recent amenajate, con­ partid s-a îmbunătăţit. La blocu­ cît mai bine iar în jurul blocuri­
că lucrările începute de ei se dezvoltare, Călanul. Aici, mica ducerea O.C.L. Produse Industriale rile nr. 4 bară, H, I punct, grupe­ ghiu Visarinescu, Carol Preda,
aflau într-un stadiu avansat faţa uzină de altădată, a devenit în le care voi îmbogăţi peisajul in­ din oraşul regional Petroşani a Or» le de partid şi-au analizat activi­ lor să creeze zone verzi şi ron- Catînca Cheltiu, Eşanu Radu, Ni-
de prevederile graficului. Astăzi, anii puterii populare de nere­ dustrial al Hunedoarei socia­ ganizat o expoziţie de mobila. douri cu flori. Prin activitatea colae Roman, sînt cîţiva dintre
cunoscut. Un exemplu în aceas­ liste. Aranjate Cu "mult gust exponatele, tatea şi au luat măsuri pentru
de acolo, de unde ei nu coborîseră desfăşurată, exemplul personal, aceia care „uită" să-şi achite
tă privinţă este concludent: Un imens şantier de construc­ printre oare mobila pentru dormi­ eliminarea lipsurilor. împreună
încă schelele, se raportează că a- producţia de fontă obţinută în toare. camere combinate şi noul tip cu comitetele de bloc au hotărît comuniştii din grupele de partid chiria.
gregatele funcţionează bine, că întreg anul 1938 se realizează ţie în plin lucru — aceasta este de mobilier pentru bucătărie, au a- ce acţiuni să întreprindă în vede­ au făcut ca iniţiativa locatarilor Formarea unui înalt spirit de
imaginea nouă a regiunii noas­
se produce multă fontă, multe astăzi în numai 25 de zile. Noua tre. tras numeroşi vizitatori . să devină fapt împlinit. In fie­ răspundere la fiecare cetăţean,
laminate... termocentrală, intrată nu de O. ALEXANDRESCU, rea Curăţării şi spoirii holurilor, care după-amiază s-a muncit la faţă de avutul Obştesc, faţă de
A devenit un fapt obişnuit ca mult în funcţiune, foloseşte ener­ I. CIOBANU corespondent â scărilor, amenajarea de zone amenajarea spaţiilor verzi, cu­ întreţinerea locuinţei, a păstrării
tot ce se construieşte la Hune­ gie secundară proprie. Ea îi aju­ răţenie pc scări cic, Astăzi e o ordinci şi curăţeniei, a achitării
doara să fie la un nivel tehnic tă pe furnalişti să sporească plăcere să vizitezi aceste blocuri. obligaţiilor la timp faţă de stat
continuu indicii de utilizare ai
ridicat, în pas cu cerinţele ac­ agregatelor. Bunăoară, faţă de y.....................Eficienţa unor iniţiative Curăţenia, ordinea de aici, te în­ trebuie să stea în atenţia fiecărei
tuale. Furnalul nr. 7 este un dreptăţesc să crezi că ele au fost
exemplu grăitor în acest sens. anul 1959, în acest an, indicele încredinţate unor oameni harnici, grupe ele partid. In această di­
In apropierea lui a intrat mediu de utilizare a furnalelor F v r n a lif t i i m i n e i V i c t o r i a * C ă - î m p r e u n ă cu c o n d u c e r e a secţiei, g ă ­ se l u c r e a z ă cu o t e m p e r a t u r ă m e d i e unor buni gospodari. recţia va trebui să acţioneze $i
de curînd în funcţiune noua este mai mare cu 54,5 la sută, la n s-a n s tră d u it să g ă s e a s c ă c e l e s in d c ă bicrră p r o p u n e r e a a a p lica t-o . d e 7 8 S g)-âde C clsin s. P o s ib ilită ţile Comitetul orăşenesc dc- partid comitetul orăşenesc dc partid
Călan, să îndrume mai îndeaproa­
fabrică modernă'~dîT aglomerare depăşindu-se astfel prevederile- m a i e f i c i e n t e c ă i d e s p o r i r e d i n d i ­ L a p u ţin t im p s-ari v ă z u t fi r e z u l ­ d e s p o r i r e p e m â i d e p a r t e a t e m p e ­ Călan nu a reuşit însă să asigure
ta te le P e lî n g ă c r p f t e r e a su b sta n ţia lă pe activitatea grupelor de partid
a minereurilor. Din preajma zi­ Congresului al III-lca al partidu­ c ilo r d e utilizare. T o a t ă a ten (ia, e f o r ­ a p r o d u c t iv it ă ţ i i m u n c i i s*a î m b u n ă ­ r a tu ri i f i p r e s i u n ii g a z u lu i in su ţla t o îndrumare şi un control per­ pe blocuri.
lei de 23 August 1962 funcţio­ lui' . t u ri le fi p r i c e p e r e a n o a stră au fost tăţit fi c a li ta t e a f o n t e i. a f u n g î n d ca în f u r n a l n u s - a u e p u i z a t . E l e siut manent asupra tuturor grupelor S. CERBU
nează termocentrala nr. 3 care, Lista înfăptuirilor industriale s u b o r d o n a t e a c e st u i sco p . în l u n a i u lie p r o c e n t u l d e d e c la s a t e p r a c t i c n e li m it a t e . In iţ ia t iv a n u e d e
pe lîngă faptul că asigură ne­ în regiunea noastră numai în î n g r u p e l e s i n d i c a l e , c o n s fă t u i r i le să ( i e cu 4 3 la sută m a i m i c d e c ît m d t n e n l . E a c o n t in u ă .
cesităţile combinatului, consti­ perioada de la 23 August 1962 d e p r o d u c ţ i e , a d u n ă r i g e n e r a l e a le în s e m e s t r u l 7. *Am a ră ta t n u m a i d o u ă iniţiative,
tuie şi o sursă importantă de la 23 August 1963, mai poate fi o r g a n i z a ţ iil o r d e bază P .M .R m u n ­ E l e sînt insă m u l) m a i 'm ulte fi e f i ­
R e z u lt a t e l e b u n e o b ţ in u t e an d e ­ In Edffura didactică şi pedaqoqică au apăru?:
citorii au fă cu t n u m e r o a s e p r o p u n e r i . c ie n ţ a lo r sc v e d e in r e a l i z a r e a i n d i ­
term inat. p e toţi ju rn a liş t ii să î m b r ă ­
M u l t e d in a cestea au fost lu a te în c i l o r d c u filiz a re d c la în c e p u t u l Manuale pentru şcoli profesionale şi tehnice
ţişez e c u i n t e r e s n o u a m e t o d ă d e e x ­
Traverse din befon precomprimat d isc u ţia c o n d u c e r i i ( e b n i c o - a d m i n i s - p l o a t a r e In p r e z e n t p r i m - f u r n a i i f l i i a n u l u i fi p i u ă în p r e z e n t în p r o p o r ţ i e
I ra l iv e fi a c c e p t a t e ca b u n e . R e z u l ­ d e 1 0 4 . 1.5 la sută. A c e a s t a î n s e a m n ă GR, POSEA, V. VELCEA, D. COJO- E MORARU. — Tehnologia stttiel
n u se m o i î n t r e a b ă d e c e se fa c CARU. — Geomorfologic (pentru
Pe mal multe linii de cele fera­ durata de întrerupere a circulaţiei ta te le o b ţ in u t e an s p o rit m a i m u lt al îl ea d e s c ă r c ă r i c i se f r ă m î n t ă c u m că in f i e c a r e zi, p e f i e c a r e m c . v o ­ (pentru şcolile tehnice de maiştri)
tă din tară, cum sînt Lugoj-Timişoa- trenurilor s-a redus la jumătate. in t e r e s u l fi d o r i n ţ a f i e r b i n t e a f i e ­ lu m util d e f u m a i <-o p r o d u s m o i $<oul* trhnice de geologie). 462 p., 14.30 lei
să s p o r e a s c ă n u m ă r u l lor.
ra, Paşcani-laşl, Tecuci-Birlad şl al­ înzestrarea în ultimul timp a uni­ c ă r u i f u m a f i s t d e a o b ţ in e n o i su c ­ m u lt cu 4 4 k\ţ. fo n tă . 172 p., 6.95 Ici I COL1MBEANU, N. BRUDA, T. BA-
tele continua acţiunea de Înlocuire a tăţilor de construcţie sl întreţinere f n i r - o C o n sfă t u ir e d e p r o d u c ţ i e ,
cese. l. KLODNISCHI. GR. DUM1TRESCU. LUÎESCU, C. IONESCU. — Protec­
traverselor din lemn cu «ele din be­ a traseelor feroviare cu noi utilaje m a i f i r i i M a r c e l S c m d u c jî A l t t c A vioriii î n t r e c e r i i so cia liste in c i n ­ ţia mtincil în Industria petrolieră
A f a s -a n ă scu t u n a d i n c e l e m a i — Mecanica fluidelor (pentru şco­
ton preoomprlmat. Notle traverse au — macarale, eâruoioare pentru tran­ P ir v u le ţ î m p r e u n ă cu irig V i o r c l stea zilei d e 2 3 A u g u s t a ilal p o si­ lile tehnice de maiştri). şl chimică (pentru şcolile de mal-
sportul panourilor, grupuri electro­ valotroase in iţia tiv e, c a r e a m o b i l i ­ b ilita te a co lo r'iru tln i n o s t ru d r m u n *
o durabilitate de aproape trei ort mal M o n d a an spus : să f a c e m d i n c r c f - 253 p.. 8 lei $»*»).
gene, maşini pentru găurit traverse zat, s tim u la t fi în a ri p a i m a i m u lt
mere. Totodată, se obţine o Îmbu­ t e r c a d e b i t u l u i si p r e s i u n i i a'ertthn că să o b f i n ă n o i s u c c e s e în p r o d u c ­ 208 p.. 8,05 iei
etc. — a permis ca aproape toate p a r t i c i p a r e a n e m i j l o c i t ă a f n r n a l i f t i-
nătăţire a stabilităţii liniilor, precum aceste lucrări să sc execute mecani­ in su fla t în f u r n a l o c h e s t i u n e în c a ­ ţie. I n iţ ia t iv e l e nu hia t u n cn ro v tcr E IVAN, C. POPESCU. — Organiza­ M. NADU. Tehnologia producţiei
lo r la r e a liz a r e a s a r cin ilo r d e p lim . lot m a i la r g . /ftrt se f a c e că la 23 rea şi planificarea producţiei (n In­
şl reducerea cheltui el Mor de întreţi­ zat. r e să sc în t r e a c ă tonte şch o n b n r i l e , în Industria materialelor de con­
D e s p r e c a r e p r o p u n e r i e s t e v o r b a ? dustria petrolieră (pentru şcolile
nere. Anul acesta, potrivit oalculelor spe- f i e c a r e o m . P r o p u n e r e a a găsit e co u . A u g u s t. a m ra p o r t a t , p e l î n g ă alte profesionale). strucţie (pentru şcolile tehnice da
Pentru grăbirea ritmului lucrări­ eiallstllor din Ministerul Transportu­ C u c îtev a lu n i în u r m ă Iov. N i - P r e s i u n e a g a z u lu i e p u r a t a fost d u ­ s u c c e s e , d e p ă ş i r e a n O .z 'T o m cn tn ln i maiştri).
lor; constructorii extind procedeul rilor şl Telecomunicaţiilor, în urma e o la e P illy a d j u n c t al f e l u l u i secţiei b la tă in r p r e s i u n e a a e r u lu i a sporit n o stru cu S.î'l t o n e fo n tă . 125 p., 5,55 tel 312 p„ 13.30 Iei
mecanizat de înlocuire a şinelor uza­ montării traverselor din beton pre- f u r n a l e a p r o p u s ea f u r n a l e l e să cit 29 la Sviu în lu n a iu lie faţă d e TOMA PARAON V, ILIESCU. — Manualul mecanicului D. TERTECEl, N. ROMAN, C. ROUĂ.
te cm panouri de linii gata montate comprimat, se vor economisi peste fie d e s c ă r c a t e d e cit m a i m u l t e ori p r i m u l t rim e s t ru al anului. E f i c i e n ­ prlrn-furnallst Uzina Victoria" de cazane cu abur (pcnlru şcolile — Mecanizarea exploataţilor îores-
pe traverse. Astfel, productivitatea 25.000 m.c, buşteni de fag st stejar. p e u n sch im b . O r g a n i z a ţ ia d e p a rt id , ţa ? A c t u a l m e n t e la f u r n a l u l n r. 2 Călan profesionalei, Here (pentru şcolile tehnice de triat­
uri).
munelt a crescut cu 20 la sută, Iar (Agerpres)
S % V . W . % % W V W . % W . W S % % S N S ,A * IW % V . \ S W . % % % V i % S W \ \ % V A ,M W W A V A V . M . 331 p., 14 tel 247 p.. 8,40 Iei
Izotopi radioactivi 1 Cu ajuto- după anumite reguli, uraniul — 130 tone, menit să asigure cînv
* rul lor, muncitorul din uzine şi combustibilul nuclear — care In vizită la a TOMIŞTI pul magnetic necesar în proce­ beton greu a căror grosime ajun­
fabrici stăpîneşte mai bine pro­ degajă energia atomică. Diver­ sul de accelerare a particulelor. ge pînă la 2 metri, Toate ma­
ducţia; sidei'urgistul cunoaşte se substanţe, introduse aici prin Aici se fac studii în vederea nevrele asupra instalaţiilor se
puritatea oţelurilor, timpul dc canale speciale, cu ajutorul unor cunoaşterii aprofundate a nu­ fac dintr-o încăpere vecină, iar
uzură al furnalelor ; constructo­ aparate delicate, manipulate cu fierbinţi şi zăresc nişte granule punct ele vedere calitativ, Ia ni­ pra dozelor de radiaţii primi­ cleului atomic, a forţelor ce lea­ pentru controlul lor se foloseşte
o instalaţie de televiziune indus­
rul îşi controlează calitatea lu­ multă precauţiune, primesc du­ foarte mici; Cobaltul radioactiv. velul standardelor adoptate pe te de cercetător într-un anumit gă între ele particulele nucleu­ trială. La o încăpere cu aseme­
Laborantul prinde cîteva cu „vnî-
crărilor ; petrolistul descoperă pă o perioadă de timp o însuşire plan mondial. In prezent, numa» interval de timp. Acestea fac lui. Tot aici se produc şi anu­
taine ale zăcămintelor de ţiţei; particulară Zincul, sodiul, co­ na mecanică" şi le introduce în­ rul beneficiarilor : uzine, şantie­ parte din multiplele şi variate­ miţi izotopi radioactivi care nu nea pereţi şi uşile constituie o
agronomul află cum îşi însuşesc baltul, fosfoiul, argintul, aurul tr-un micuţ cilindru din alumi­ re, instituie de cercetări, unităţi le măsuri de precauţiune care a» pot fi obţinuţi la reactorul ato­ problemă. Adevărate fortăreţe,
plantele substanţele nutritive; şi altele se transformă în cu­ niu. Cu aceleaşi mîini şi tot de spitaliceşti, care folosesc izoto­ sigură personalului reactorului mic. Ei sînt utilizaţi în scopuri ele sînt de fier, avînd în inte­
rior apă cu bor. O asemenea
geologul găseşte noi bogăţii în noscuţii izotopi radioactivi. Dc la distanţă cilindrul este sudat pii radioactivi romîncşli, se a- condiţii complete de protecţie ştiinţifice şi în medicină. uşă, dacă o mai putem numi aşa.
subsolul patriei ; medicul com­ aici, prin intermediul unor in­ şt introdus apoi într-un contai­ pro pic de 150 a muncii în cîmpUri de radia­ Inginerul Nicolac Marlalogu. atinge impresionanta arcutate dc
bate diferite boli; omul dc ştiin­ stalaţii care protejează pe ope­ ner mătăhălos din plumb, în Dar reactorul atomic nu ser­ ţii. Pretutindeni sînt instalate şeful ciclotronului, mi-a atras 60 tone. Ea se deschide totuşi
ţă elucidează diverse probleme rator, substanţele devenite ra­ greutate de peste... 300 kg. Prin veşte numai la producerea de aparate speciale menite să de­ atenţia să nu mă apropii prea la simpla apăsare a unui buton.
această „cămaşă" din plumb ra­
de mare importanţă în faţa că­ dioactive ajung în laboratoare­ zele granulelor de Cobalt radio izotopi radioactivi. El este folo­ tecteze şi să semnalizeze, acus­ mult de electromasvvet, căci în
rora era neputincios altădată. le denumite de atom işti „ca­ activ avînd doar 1,5 grame nu sit pentru numeroase studii şi tic şi luminos, zonele în care cîteva secundo creionul cu în­ ★
Am făcut o vizită la Institutul mere fierbinţi" unde se fac mă­ cercetări de marc importantă în nivelul de radiaţii existent la un veliş de oţel poate să-mi fie Specialiştii Institutului de fi­
de fizică atomică al Academiei surări şi dozări cTmnîce, îtifiolări pot străbate. ştiinţă. Se fac studii asupra moment dat devine periculos. smuls dintre degete şi nu e de­ zică atomică elaborează proiec­
R. P. Romîne şi cîteva orc am şi alic operaiiî. De cînd între De la inginerul Ion Purica, şe­ De asemenea, puritatea aerului loc o treabă uşoară să-mi fie te, execută aparate speciale pen­
privit acele extraordinare insta­ zidurile groase din beton căptu­ ful sectorului de fizică şi teh­ din fiecare încăpere a reacto­ restituit. Ciclotronul foloseşte, tru aplicaţii practice ale izoto­
laţii create de om, prin care el şite cu oţel ale acestor camere nica reactorului, am aflat că Reportajul zilei rului este continuu controlată de asemenea, un cîmp electric pilor, acordă asistenţă tehnică
sllipîneşte ceea cc se poate stă- au fost introduse pentru prima aici se produc acum 36 dc tipuri de o instalaţie centrală, aflată de foarte înaltă frecvenţă, pro­ la punerea lor în funcţiune. Nu­
pîni pînă acum din uriaşa forţă dată substanţe radioactive nu a dc izotopi radioactivi, care aco­ în aşa-numita „sală de dozime- dus de un generator similar cu meroşi atomişti lucrează la Hu­
nucleară. intrat — şi nu va intra nicio­ peră aproape toate nevoile in­ trie". La terminarea lucrului, cele din staţiile de radiocmisie. nedoara, Reşiţa, la uzinele de
structurii nucleului, care mai
dată — un om fără a se lua în dustriei şi medicinei. Tot aici prezintă încă multe, multe tai­ operatorii îşi schimbă hainele, Aceste două forţe, cea magneti­ tractoare, pe şantierul Combina­
prealabil nenumărate măsuri de se prepară şi o gamă variată iar la ieşire trec prin faţa unui tului siderurgic de la Galaţi si
O clădire mare, cu camere de combinaţii organice marca­ ne pentru mintea omenească, se ultim control dozimetric... că şi cea electrică, dau posibi­
spaţioase, într-un stil arhitecto­ precauţie In cameră se priveşte te cu izotopi radioactivi, care cercetează fizică neutronilor $i La reactor se fac acum ulti­ litate să se obţină energii uria­ în alte unităţi industriale şt de
nic modern, situată la marginea doar printr-un geam de sticlă şi au multă căutare în medicină şi a reactorilor, efectele radiaţii­ mele pregătiri pentru darea în şe. Particulele încărcate electric cercetare ştiinţifică, unde ală­
Capitalei. Atomişlii, cum se obiş­ plumb, care are o grosime de biologie. lor nucleare asupra unui mare folosinţă a unor noi laboratoa­ dobîndesc în ciclotron viteze ce turi dc ingineri, tehnicieni şi
nuieşte să li se spună celor ca­ aproape un metru. De la an la an, tînărul colec­ număr de materiale etc. Multe re, cu ajutorul cărora producţia ating 43.000 km. pe secundă (clc muncitori rezolvă diverse pro­
re lucrează aici, bărbaţi şi fe­ In faţa uneia din aceste puter­ tiv al reactorului a dublat pro» dintre rezultatele obţinute pînă de izotopi radioactivi va putea aproape 4 Ori mai mari decît vi­ bleme complexe ale producţie*-},
mei, în majoritate tineri, sînt nice „cazemate" am înlîlnit pe ducţia de izotopi. In acest an, acum în ţara noastră sînt bine fi sporită, ceea ce va permite teza necesară rachetelor cosmice contribuind pe această calfe la
laborantul Matei Karsay. Cu dex­ pentru plasarea lor pe orbită). ridicarea pe o treaptă mai înal­
oameni foarte amabili şi foarte ea va depăşi 200 de curie (un cunoscute şi în străinătate, iar extinderea aplicaţiilor energiei
teritate, ajutîndu-se de „mîinile Aceste particule interactionează tă a nivelului tehnic, la îmbu­
bucuroşi de oaspeţi... o dată pe mecanice", prelucra în deplină curie este o unitate de măsură autorii lor se bucură de pres­ nucleare în scopuri paşnice în cu nucleele atomilor substanţe­ nătăţirea calităţii, Creşterea pro­
s.'pîămînă. siguranţă unul din radioizotopii internaţională care reprezintă tigiu internaţional. economia noastră naţională. ductivităţii muncii şi uşurarea
Punctul central al clădirii îl cu cele mai pătrunzătoare ra­ cantitatea de izotopi radioactivi Observ în jurul meu cercetă­ ★ lor supuse cercetării şi produc eforturilor fizice ale celor ce
constituie sala mare, în mijlo­ diaţii, CobaltuI-60, folosit pe din care se dezintegrează în tori avînd la buzunarul halatu­ La ieşirea din reactorul ato­ aşa-numitelc reacti*i nucleare în muncesc. La Institut se studiază
lui lor alb un fel de stilou şi o
fiecare secundă tot atîtea hu-
cul căreia sc află reactorul ato­ scară largă la controlul calităţii casetă cu film fotografic. Ato­ mic îţi apare în cale ciclotronul urma cărora nucleele suferă pu­ necontenit posibilitatea extinde­
sudurilor şi în diverse operaţiuni clee cît într-un gram de radiu, ternice transformări. Prin ace­ rii domeniilor de aplicare a
mic, ascuns într-un înveliş imens mistul care mă însoţeşte îmi dă Institutului. Este o instalaţie im­
de măsurare fără contact di­ unul dintre cele mai radioactive presionantă şi complexă ce fa­ leaşi procese se obţin şi izotopii energiei nucleare în noi ramuri
de beton şi fontă. Sub acesta rect a grosimilor, densităţilor, elemente naturale). Izotopii ro explicaţii: stiloul nu este altce­ ce parte din marea familie a ac­ radioactivi. Datorită puterii mari ale economiei şi ştiinţei, spre
este un mare cazan străbătut va decît un dozimetru care îm­
nivelelor, umidităţii unor pro­ mîiieşti au fost apreciaţi de că­ preună cu filmul care îndepli­ celeratorilor de particule. El de pătrundere a acestor parti­ binele şi folosul oamenilor.
continuu dc un curent puternic duse. tre diverse organizaţii ştiinţifi­ neşte aceraşi fbl sînt în măsură dispune de un mare electro- cule, încăperea în care este în­
PETRU UILACAN
de apă, în care sţă împlîntat, Mă uit prin geamul camerei ce internaţionale ea fiind, din sfi dea un tablou, complet atu- ttfegţiet, oare cîrttăreşie peste chis oiclOtTonul arS pereţi din redactor la Agerpres