Page 93 - 1963-08

' j j r rar-T
•1 *â- /.)(.■* W1
PROLHTAJU DIN TOATE T^H-E. UNID ' A i

mlsicalim m E • Cinematograful azi..

(pag 2-a)
M rite de grfu i
• Cum obţinem producţii spo­
(pag 3 a)
■ Păstrarea Igienei apelor —
sarcină importantă:
(pag 3-a)
• De peste hotare:
U i <
(pag. 4-a)

Anul XV. Nr. 2696 JOI 29 AUGUST 1963 4 pagini 20 ban)
Fier vechi
pentru oţelârii
Planul realizat la toţi AHHSflnEjEnDmB nistul Ioan Socacl, şeful reviziei
Cu cîtcva zile în urmă, comu­

de vagoane din Siineria Triaj, s-n
prezentat la caseria staţiei cu
scrisoarea de trăsură pentru va­
gonul nr. 350.382 încărcat cu fier
in cenlrul atenţiei noastre, Şi-au îndeplinit > f ' • vechi, pentru a fi expediat oţelă-
riilor Hunedoarei. Cu acest va­
gon, ultimul expediat în luna
creşterea productivităţii muncii sarcinile pe 8 luni % august, colectivul de muncitori
şi tehnicieni al reviziei de vagoane
Înainte de termen m&m a reuşit ca în primele opt luni
încă din prima lună a acestui an, tate care, aplicate în producţie, să spo­ ţie. In cele şapte luni ale anului mi­
muncitorii, tehnicienii şi inginerii de rească randamentul echipelor. Rezulta­ nerii şi-au îndeplinit planul In cxlrae- ale anului să colecteze şi să expe­
la E. M. Deva au depus eforturi spo­ te bune s-au obţinut în acest sens prin ţîn de minereu in proporţie dc 102,4 E. M. LUPENl. In timpul care dieze cantitatea de 432.780 kg.
rite pentru a -şi îndeplini şi depăşi sar­ aplicarea melodei de exploatare in procente. Prin aplicarea corectă a me­ a trecut din acest an, minerii ce­ fier vechi, depăşindu-şl angaja­
cinile de plan, pentru a spori extrac­ abataje cameră descendente cu surp; :c todelor de exploatare şi prin trierea lei mai mari exploatări din Va­
ţia de minereu. In acest scop, la indi­ si metoda de cxploiare în abataje froi atentă a minereului in frorilurile de lu­ lea Jiului au sporit productivita­ mentul luat cu 117.780 kg.
caţia comitetului de partid conducerea tale cu front scurt, care este încă în ciu. s a Îmbunătăţit conţinutul dc me­ tea muncii şi au extras plnă la In această acţiune s-au eviden­
exploatării a luat măsuri tehnico orga­ faza de experimentare. Aplicînd aceas­ tal în minereu cu 1,2 la sută. Spo­ ţiat brigăzile conduse de Ioan
nizatorice concrete, menite să ducă la ta metodă brigada lui Ladislau Glie rirea productivităţii în liecare loc dc 27 august 28.544 tone de cărbune Şefa de pchlpă, Ana Socol, de la maşini de călcat din secţia Înno­
creşterea productivităţii muncii, sarci­ zan a realizat o produclivitalc sporilâ muncă, precum şi alcnţia deosebită cocsificabil peste plan, îndepli- Racolţa, Gheorghe Seranficeanu
nă principală a planului de producţie. cu 2 procente faţă de metoda de explo­ acordată reducerii consumurilor speci­ nindu-şi astfel înainte de termen bilare a fabridl „Vidra" din Orâşlie se preocupă permanent de îmbună­ şl Dumitru Nicolae.
Reîmpărţirea întregului electiv de atare prin abataje cameră descendente fice de materiale, (explozivi, lemn dc planul de producţie pe primele tăţirea calităţii produselor. De aceea, ori de cîte ori are prilejul, ea ex­
muncitori pe baza studiului asupra con tu surpare. Generalizarea acestei me­ mină, oţel de sfrcdclc ş.a.) şi ener­ plică muncitoarelor din echipa pe oare o conduce modul calitativ dc EMIL CREŢU
diţiilor de muncă din fiecare front de tode, în funcţie de condiţiile de zăcă- gie, a făcut ca preţul dc cost al tonei 8 luni ale anului. execuţie a unor operaţiuni. corespondent
lucru, a avut ca rezultat omogeniza­ mînt, va face ca în fiecare front de ne minereu extras sâ fie redus cu 2,1 Numai în cursul lunii august
rea echipelor şi brigăzilor de mineri, lucru productivitatea muncii să creas­ la sută, cxplnalarea înrcgislrînd pe pri­
fapt ce a făcut ca în fiecare abataj că. Alături de aceste măsuri tehnico- mele şaple luni ale anului peste 435.000 minerii din Lupeni au extras pes­
productivitatea muncii să crească. In organizatorice au lost luale o seamă iei economii ta preţul dc cosi. Alături te sarcinile planificate 3.575 tone
uima acestei reîmpărţiri, în funcţie de de îndeplinirea planului la extracţia dc de cărbune a cărui calitate a
condiţiile din Irnntnrilc de lucru, s a minereu, în atenţia noastră a stat şi fost simţitor îmbunătăţită. Dem­ M M -
constatat că la lucrările auxiliare ne­ Din experien)a realizarea planului dc investiţii. A'ţcca- i ¥ «
productive era afectat un număr prea fizarca lucrărilor dc încărcare, folo­ ne de remarcat sînt rezultatele
mare de muncitori, ceea ce influenţa Exploatării miniere Deva sirea perforatoarelor de marc produc­ obţinute de brigăzile de mineri
t?egativ asupra productivităţii. Redu­ tivitate au făcut ca strădaniile echipe­ cum sînt cele conduse de Sabin
cerea numărului posturilor neproducti­ lor de mineri dc a spori vitezele dc Au predai noi apartamente guste. Noua metodă va fl extinsă cu aînd insă prin localitate se poate
ve cu 3.1 la sută ne a dai posibilitatea de măsuri privind dotarea tehnică a avansare să lie încununate dc succes. Ghioancă, Petre Constantin, Ioan titlu experimental şt la construcţia constata rllmul greoi de execuţie de
să completăm echipele şi brigăzile do echipelor din abataje cu pcrloraloarc In primele şapte luni ale anului ex­ Ghioancă şi alţii, din sectoarele Pe şantierele din regiunea noas­ pcrgolclor blocurilor nr. 8 şi 10. pe acest şantier. La ambele blocuri
mineri cu un număr însemnat de mun­ de mare produclivitalc, cu vagonclc ploatarea şi-a îndeplinit planul valoric
citori. să sporim aslfcl produciivilalea de front, coloane telescopice de susţi­ al lucrărilor dc construcţii montaj in I B şi III, sectoare care în aceas­ tră constructorii dau bătălia predării Pe şantierul din Cugir, la execu­ lucrările sint mull rămase In urmă
fizică a muncii pe fiecare post pres­ nere şi altele, iar echipele care execută proporţie de 152,1 la sulă. Rezultatele tă lună au extras peste plan apartamentelor planificate a fi dale ţia Ireplelor şl contratreptelor 6e fo­ fată de graficele de execuţie. Mol
tat. O rezerva însemnată de creştere a lucrări de înaintare su lic dotate cn obţinute în timpul care s a scurs din 1.132 tone şi respectiv 1.409 tone tn folosinţă. Pe multe din şantierele losesc elemente prefabricate din be­ rău se prezintă situaţia la blocul B
maşini de încărcat. S-a avut în ve­ Trustului regional de construcţii s-au ton şl mozaic, iar canalizarea 6e care ae găseşte numai la fundaţie.
randamentelor la extracţia de minereu această lună, arată că şi în august de cărbune cocsificabil.
a constituit-o timpul de lucru. Darea dere ca, concomitent cu introducerea planul va fi îndeplinit şi depăşit la obţinui succese in această privinţă. execută din elemente prefabricate In accaslă situaţie s-a ajuns datorită
noilor metode de exploatare şi cu do­
tn exploatare a galeriei „DecebaT pen iofi indicii. In cursul lunilor iulie şl augusl cons­ proiectate de tehnicienii dc aici. faptului că pe şantier se manifestă
trn transportul personalului ne-a per­ tarea tehnică, să crească şi nivelul de Rezultatele muncii noastre puteau fi tructorii din Petroşani au predat oa­ In viitor, in scopul ridicării conti­ multe lipsuri. Aici 60 resîmle din
mis ca schimbul să nu se mai facă Ia cunoştinţe prolesionale atît ale mineri­ E. M. PETRILA. Desfăşurînd menilor muncii din localitate 62 de
lor dt şi ale tehnicienilor şi maiştri­ şi mai bune dacă în perioada nminti’ă nue a productivităţii muncii şi a plin lipsa forţei de muncă calificată
, 2 iuă", ci în subteran, în apropierea lor. Cursurile de calificare şi de ridi­ s ar fi acordat toată atenţia folosirii larg întrecerea socialistă şi apli­ apartamente. La Lupeni, 60 familii îmbunătăţirii calilătii lucrărilor sc şl necalificală. Aprovizionarea cu
fronturilor de muncă. Au lost astfel care a calilicării şi-au dovedit în acest timpului dc lucru. In cclc şapte luni la cînd în producţie iniţiativele 6-au mulat, tn accaslă perioadă, tn materiale nu s a făcut ritmic, ceea
eliminaţi timpii neproductivi de la in­ sens din plin eficaciln'ea Majorii alea care ne relerim, pe exploatare s-au în­ casc noi. De asemenea şi construc­ vor folosi noi melode de muncă. Ast­ ce a produs perturbări în desfăşura­
trarea şi ieşirea din schimb. Preocupa­ echipelor de mineri, cum sînt cele con­ registrat 768 de absenţe nemotivate înaintate cum sînt: „Două cîm- torii de la Cugir au predat 32 apar­ fel. la începutul lumi septembrie, pc rea procesului de produclic. Astfel
rea maiştrilor şi tehnicienilor pentru duse de Iulian Dota, Gheorghe Resiga, şi 592 de învoiri, faţă dc 460 absenţe puri de cărbune în fiecare şantierele din Deva. .Cugir, Lupeni şi
tuna organizare a muncii în subteran Ghcoighe Sasn. Knuf Alarlin. Aurel nemotivate în perioada corespunzătoare a tamente iar cei de la Alba lulia şi Vulcan, execuţia mozaicului din bu­ tn luna iulie au lipsit o serie de
şi aprovizionarea din timp a echipe­ Corchcş, Gheorghe Pascal, Dionisie Bar- anului trecut. In viitor va trebui dusă o schimb, din fiecare aripă de aba­ Brad oiţe 24 apartamente fiecare. La cătării şi coridoare se va face din maieriaîc ca faianţă, teraslt, tuburi
lor de mineri cu materialele necesare toş, Costin Lazăr, Pclru Nichileann, Ni- luptă susţinută împotriva absenţelor dc la taj", „Două fîşii pe zi în aba­ începutul lunii septembrie construc­ p!ăci prefabricate. Dc asemenea, pe de beton pentru canalizare, grilaje
şi în special cu lemn de mină depozi­ colae Raţiu, Slclan Gavrilă şi mulţi lucru, va trebui întărit rolul maiştrilor tajele frontale" şi altele, minerii torii şantierului nr. 10 al TR.C.H. unele şantiere se vor lua măsuri de pentru balcoane şl altele care in
tat in apropierea abatajelor, au fă­ alţii, şi-au depăşit lună de lună sar­ în producţie. Avem, în marca majori­ din Vulcan vor preda la „cheie*' 80 parte au sosit ai mare înttrziere.
cui ca timpul efectiv de muncă prestat cinile de plan. Aslfcl am reuşit ca tate. maiştri buni cum sînt Petru Pe­ din Petrila şi-au depăşit lună de apartamente. mecanizare a operaţiunilor de vopsit. Trebuie menlionat, do asemenea, că
în abataj să crească, sporind astfel în primele şaple luni ale acestui an licanii, Aliliai Ediiard, Conrad Waclis- lună sarcinile planificate Dc la Conlotm planului M T.O., pînă la pe şantier îşi fac loc cazuri de In­
productivitatea fiecărei echipe şi bri­ să obţinem pe întreaga exploa’arc o man. Emil Jula, losif Popa şi alţii, începutul anului şi pînă în pre­ Se folosesc noi metode sfirşilul anului, majoritatea şantiere­ disciplină. Unii muncitori absentează
găzi. creştere a productivităţii munci; de tare se preocupă îndeaproape dc con- zent ei au extras peste prevede­ lor vor fi dotate cu utilaje noi, me­ nemotival de la lucru.
In cele şaple luni care s-au scurs 5.8 la sulă (aţă de sarcina de plan. l.nua îmbunătăţire a procesului dc ln scopul realizării unor lucrări de nite să îmbunătăţească piocosul teh­ lată numai cîtcva din cauzele caro
din acest an cadrele tehnice şi ingine­ Creşterea productivităţii muncii a pioducţic, dc întărirea disciplinei în rile planului 8.163 tone de căr­ calilale, a reducerii preţului de cost nologic In scopul unor execuţii rit­ frlnează bunul mers al lucrărilor. Pe
reşti s-au străduit să găsească noi me­ determinat şi îndeplinirea celorlalţi in­ muncă. Dar unii maiştri consideră că bune. şl a scurtării termenului de execuţie, mice şi dc calîlate.
tode de exploatare de mare productivi­ dicatori de bază ai planului de produc- po unele şantiere, conducerea Trus­ acest şantier se poale munci mnl
lupta împotriva absenţelor nemotivate Cele mai bune iezultate au fost bine. Trebuie Insă ca conducerea
nu intră în competenţa lor. Maiştrii, înregistrate de brigăzile de mi­ tului regional de construcţii a luat T re b u ie lu i’fe m ăsuri şantierului nr. 5 al T.R.C.H. din Alba
V E Ş T I D IN (are sînt principalii organizatori ai neri din sectorul III care, nu­ o scrie de măsuri care să asigure la Zlatna. iu acest on 6e constru­ lulia să la măsuri corespunzătoare
procesului de producţie, trebuie să realizarea unei productivităţi ridicate. iesc- penlru oamenii muncii două penlru remedierea acestei situaţii,
aibă în permanenţă în centrul atenţiei mai în această lună, au trimis Pe şantierul nr. I din Deva la exe­ blocuri cu 48 apartamente şi un com­
Primele cantităţi de zahăr din noua recoltă şi Întărirea disciplinei in muncă, re­ la „ziuă" peste planul de produc­ cuţia blocurilor 9,10 şi 11 s-a hotărît astfel Incit munca să se poată des­
ducerea numărului dc absenţe nemoli- ca planşeele ultimelor nivele 6â fie plex de deservire U.CE.CO.M. Tre- făşura în bune condiţlunî.
vale. ţie 1.074 tone de cărbune. La
Colectivele de muncă ale fa­ Chitila, de exemplu, lucrează cu aceste rezultate o contribuţie de executate din panouri mari prefabri­
bricilor de zahăr au început să un spor de producţie de 8-10 Analiza condiţiilor existente în ex­ cate din beton armat, tn loo de fîşii
livreze primele cantităţi de pro­ vagoane zilnic. Acest lucru creea­ ploatarea noastră, descoperirea şi va­ seamă au adus minerii din bri­ înguste cu goluri. Panourile fiind Insiiozarea furajelor —
dau
lorificarea rezervelor interne, ne
duse din noua recoltă. După ză garanţia că întreaga recoltă certitudinea că planul anual de pro­ gada condusă de Ştefan Laszlo proiectate de Inginerii şl tehnicienii
prima decadă de la începerea de sfeclă va fi prelucrată la ducţie va Ii îndeplinit înainte dc ter­ care, aplicînd iniţiativa „Două trustului, turnate la fala locu­
campaniei de prelucrare, mun­ timp şi în condiţii bune. men, că în timpul care ne-a mai ră­ cîmpuri dc cărbune în fiecare lui. au o deosebită eficientă econo­ obiectiv principal
citorii fabricii de zahăr din Ti­ Bunul mers al campaniei de mas pînă (a slîrşilul anului vom rea­ schimb, din fiecare aripă de a- mică. Prin aplicarea acestei metode
mişoara, de exemplu, au produs fabricare a zahărului se dato- liza o productivitate ridicată, pregătind s-a reuşit să se reducă consumul de
cu 140 tone zahăr mai mult de- reşte, de asemenea, pregătirii astfel producţia anului viitor. bataj", şi-au întrecut cu mult cofraj, bclon, forţă de muncă şi uit-
cit prevedea planul. Fabricile de minuţioase a unităţilor pentru ing. TEODOR CREŢU ~ sarcinile planificate. loj. tar la preţul de cost să se rea­ Au însilozat peste 700 tone furaje
zahăr din întreaga ţară au pre­ această campanie, instalării în şeful serviciului plan şl organizarea EUGENIA POP lizeze economii de circa 30 la sulă
lucrat pînă acum peste 55.000 unele din ele a unor mecanisme muncii de la E. M. Deva corespondentă fată dc costul iniţial al fîşiilor în­ Gospodăria agricolă de stal din să se insilozeze şi 1690 tone nutre­
tone de sfeclă. şi dispozitive noi. De pildă, la Călan esle profilată pentru oreslereo ţuri diferite. Avînd terminate din
Datorită bunei organizări a fabricile din Banat şi Giurgiu animalelor de producţie. De aceea limp pregătirile necesare şi folosind
lucrului, aprovizionării ritmice a au fost montate noi instalaţii efectivul bovinelor, ovinelor si por­ combinele universale pentru siloz şi
fabricilor cu materia primă ne­ pentru descărcarea hidraulică a Uraturile de vară-grabnic terminate! cinelor este In continuă creştere.
cesară, ele reuşesc să prelucreze sfeclei. Ele asigură o mai bună In scopul realizării producţiilor pla­ locătorile mecanice la Întreaga lor
zilnic cantităfi mult mai mari alimentare a fabricilor cu mate­ nificate în sectorul zootehnic, lucră­ capacitate, lucrătorii acestei gospo­
de sfeclă decît cele prevăzute în ria primă necesară şi reduc chel­ Experienţa unităţilor agrico­ care dispun la întreaga lor capa­ necesar ca organele raionale de torii acestei gospodării au manifes­ darii au insitozat pînă ln prezent
graficele de plan. Fabricile de tuielile de transport. le care an de an obţin producţii citate de lucru, unităţile agri­ partid şi de stat să urmărească tat o preocupare susţinută pentru peste 700 tone turaje. Această ac­
zahăr din Timişoara, Arad şi (Agerpres). tot mai ridicate de cereale la cole din raioanele Sebeş, Alba, mai îndeaproape executarea ţiune se află şl acum ln plină des­
hectar, a dovedit ce mare în­ Brad şi oraşul regional Deva, au acestei lucrări în timpul cel mai asigurarea unri puternice baze fu­
Pregătiri în vederea semnătate are executarea ară­ reuşit să efectueze arături de scurt. rajere. făşurare
turilor de vară şi de toamnă la vară pe mai mult de 89 la sută Totodată trebuie avut în ve­ In afară de linurile, concentratele I. CRAŞCA
activităţii editoriale pe anul 1964 timp şi de bună calitate. Iată de din suprafaţa planificată. dere şi faptul că se desfăşoară şl grosierele asigurate, s-a prevăzut corespondent
ce colectiviştii şi lucrătorii din Sînt însă raioane în care aceas­ anevoios şi acţiunea de fertili­
In aceste zile, în întreprinderi In acest scop, editurile : Aca­ G.A.S. şi S M.T. trebuie să-şi in­ tă lucrare a rămas mult în ur­ zare şi amendare a solului. Este
şi instituţii au loc consultări cu demiei, Medicală, Ştiinţifică, tensifice eforturile, să folosească mă. In raionul Orăşlie, de pildă, ştiut faptul că cele mai însem­ Motive neîntem eiate
specialiştii şi cititorii cărţilor Tehnică şi Agrosilvică au trimis din plin mijloacele de care dis­ s-au arat numai 5.437 ha. din nate sporuri de producţie se Efectivul de animale al gospodă­ ceea ce nu s-a lăctit pînă în pre­
tehnice ş» ştiinţifice, în vederea din timp mii de exemplare din pun pentru terminarea grabnică cele 8.300 ha. planificate. O si­ obţin atunci cind amendamente­ riei agricole colective din Foit, ra­ zent. Inlirzierca acţiunii dc insilo-
definitivării planurilor editoria­ proiectele planurilor lor pe 1964 a arăturilor de vară pe suprafe­ tuaţie asemănătoare se întilneş- le şi îngrăşămintcle se încorpo­ ionul Orâşlie. a crescut simţitor. zare a furajelor este motivată prin
le pe anul 1964 şi a stabilirii ti­ unor specialişti, cititori, biblio­ ţele planificate. Peste puţină vre­ te şi în raionul Uia, unde mai rează In sol o dată cu arătura Penlru a le asigura o bună hrâniro aceea că gospodăria nu arc mij­
rajelor. tecari, lucrători din consiliile me începe campania însămînţă- trebuie efectuate arături pe mai de vară sau de toamnă. Pînă pe timpul Iernii, colectiviştii şi-au loace pentru acţionarea tocătorii
agricole regionale şi raionale, rilor de toamnă. O mare parte mult de 2.300 ha. Sub nivelul acum s-au aplicat îngrăşăminte planificat să Insilozeze 1.000 tone mecanice proprietate a G.A.C. Gos­
unor lucrători din centrele de din terenul destinat cerealelor posibilităţilor se desfăşoară a- şi amendamente pe suprafeţe furaje. Avînd in vedere faplul că
înclinarea unor distinc|ll librării şi difuzarea cărţii şi din păioase este eliberat de alte cul­ ceastă lucrare şi în raionul Ha­ destul de mici. De aceea şi aces­ timpul este destul de înaintat, firesc podăria are insă un motor la gră­
dina de legume, care a lost folosit
turi şi trebuie pregătit de pc
sportive canotorilor cooperaţie. acum. ţeg. Ca urmare, în gospodăriile tei acţiuni trebuie să i se acor­ era ca această acţiune să se afle ln la irigaţii. Cu acesta s-ar fi putut
romîni (Agerpres). Printr-o bună organizare a agricole colective din regiunea de o atenţie mai mare din partea plini desfăşurare. Ce s-a făout Insă acţiona foarte bine tocăloarcu, sau
noastră au mai rămas de arat
organizaţiilor de partid şi a con­
muncii şi folosind mijloacele de încă 7.500 ha. Iată de ce este ducerilor unităţilor agricole. pînă acum ? in alt caz, trebuia solicitat un mo­
Miercuri s-au reîntors tn Capi­ tor de Ja S. M. T. Orăşlie. După
tală canotorii romini care au partici­ Conducerea gospodăriei colective cum sc vede Insă, conducerea gos­
pat la campionatele mondiale de (preşedinte Nicolae Bascola), nu a podăriei si organizaţia de partid de
caiai-tanoe desfăşurate pe lacul Jaj- i*. * luat nici o măsură penlru începe­ aici manifestă o slabă preocupare fa­
ce (Iugoslavia). La această edilie a La gospodăria colectivă din Vio­ rea Insilozării. Nu s-au amenajat nici lă de asigurarea bazei furajere.
competiţiei reprezentanţii târli noas­
lul dc /os. raionul Alba. siriusul gropile construite ln anul trecui, care Este necesar să fie luate măsuri
tre s-au comportat strălucit, cu­ recoltei s-a terminat cu mult
cerind 6 medalii de aur, 4 de argint timp in urmă şi firesc era ca pe au o capac’tatc mull mai mică decît urgente pentru începerea recoltatu­
si una de bronz, dasindu-se pe pri­ suprafeţele respcclive să fi fost cantitatea de furaje planificată a se lui şi insilozării porumbului, deoare­
mul Ioc din cele 25 de târî partici­ executate arături de vară. mai tnsiloza. Deci trebuiau construite şi ce numai arlfel se poale asigura un
pante. ales dacă avem in vedere faptul alte gropi 1n afara celor existente, nutret valoros penlru animale.
că aceste terenuri se vor culti­
va cu cereale dc toamnă. Pregă­
La sediul U.C.F.S. a avut loc mier­ tirea terenului in vederea insă- Nu s-au term inat pregătirile..,
mintărilor dc toamnă trebuia deci
curi la amiază festivitatea inmlnărti să constituie una din preocupă­
unor distincţii spoitive canotorilor Colectiviştii din Dobra, raionul Ilia, un siloz (a suprafaţă. Cit priveşte ce­
rile dc scamă ale consiliului de şl-au propus să Insilozeze 1.309 tone
care au repurtai un strălucit succes lelalte gropi, 9 la număr, în ziua dc
conducere al G.AC. Pradtc insă furaje. Cind s-a luat această hotârire 27 august nu erau încă pregătite pen­
la cea de-a 7-a ediţie a campiona­ lucrurile stau altfel. Mecaniza­
telor mondiale şi europene de caiao torii nu pot lucra cu maşinile la s-a ţinut seama de faplul că şcptelul tru a fi umplute. In ziua amintită
canoe din Iugoslavia. Au fost dis­ întreaga lor capacitate, deoare­ va creşte coi siderabil, câ animalele au se lucra încă li curăţarea lor. Nici
tinşi cu titlul de maestru emerit al ce şi in prezent peste 150 ha. nevoie dc o lrrnnă consistentă pentru cclc două tocători existente nu erau
sportului: V. Niooară, A. Vernescu, sînt încă acoperite cu paie. fată a da producţii ridicate. Cum sc preo­ amplasate Ja locul de însilozarc. Şi
H Ivanov, A. Contolenco, A. Igo- de ce la această gospodărie a- cupă consiliul de conducere al G.A.C. mai rău este faptul câ tovarăşii din
rov, A. lacovicl. A. Sidorov, M. răturile de vară stnt mult ră­ din Dobra dc insiiozarea furajelor ? conducerea gospodăriei nu se grăbesc
Anastasescu, N. Artimov şi A. Ivă- mase tn urmă. Faptele dovedesc că aici sc lucrea­ să înceapă insilozatul porumbului fu­
ză anevoios. Pînă în prezent au fost rajer, deşi acesta a ajuns fn faza op­
nescu. Au primit titlul de maestru Pentru ca să poată executa
al sportului t Şt. Pocora. Hilde Lauer, arături pe întreaga suprafaţă însilozatc, Ia brigada din Strctea, doar timă pentru însilozarc.
11 tone foi dc varză fn amestec cu In timp ce la alte gospodării colec­
A. lehim, A. Zaharenoo. V. Timofan, planificată, după cum se vede
M Husarenco si Cornelia Sldcrl. in fotografie, mecanizatorii sînt pleavă. In rest, lucrările sînt râmase tive s-au însilozat sute de tone de fu­
Titlul de ar trenor emerit a fost de­ în urmă. Mai întîi trebuie spus că nu raje la Dobra nu s-au terminat nici
nevoiţi să elibereze ei terenul
cernat lui N. Navasarl şi Gh. Giur- este asigurată capacitatea dc fnsilo- măcar pregătirile. Este bine ca şi
transportind paiele cu braţul. aici să fie luate măsuri corespunză­
căneanu. zarc stabilită Conducerea gospodăriei
toare pentru urgentarea acestei ac­
(Agerpres) abia acum se gîndeşte să amenajeze ţiuni.