Page 95 - 1963-08

Nr. 2696 uRUMbl tKMUSMUI Pag. S

3 a/&muifu de partid (Veştc num ărul
bibliotecilor
Se nfăresc rîndurile organizaţiilor personale

Cartea a devenit un prieten
apropiat pentru fiecare tînăr de
de bază la U.M. Cugir. De la ştandurile
de cărţi, prin difuzorii voluntari,
de la librării, ei cumpără cărţi
tehnice despre meseria pe care
PEŢRILA. Sub îndrumarea Co­ Emilian Daboş de a fi primiţi în de candidaţi de partid. Acum or­ o exercită, cărţi beletristice şi
mitetului de partid, organizaţia rîndul membrilor de partid. ganizaţia noastră de bază numă­ ele cultură generală. Numai de
de bază nr. I din cadrul Prepa­ Apreciind că ei s-au achitat de ră 82 membri şi 24 candidaţi de la începutul lunii august şi pînă
raţii de cărbuni din Petrila se sarcinile încredinţate de organi­ partid. Aceasta ne-a permis ca în în prezent. 150 de tineri şi-au
îngrijeşte în permanenţă de în­ zaţia de bază în timpul stagiului fiecare brigadă şi echipă să re­ format biblioteci personale. In
tărirea rindurilor sale cu cei mai de candidat, că se ridică la nive­ partizăm membri şi candidaţi de total, numărul bibliotecilor per­
buni dintre cei mai buni munci­ lul comuniştilor, adunarea a vo­ partid care îi antrenează pe sonale ale tinerilor metalurgişti
tori. In acest scop, o mare aten­ tat pentru primirea lor în rîndu­ ceilalţi colectivişti la o muncă din oraşul Cugir se ridică la
ţie se acordă muncii de educaţie rile membrilor de partid. plină de avînt. peste 3.000.
ce se "desfăşoară în rîndurile P. GĂINĂ Şi pe viitor vom acorda DIO'IISIE URECHE
corespondent aceeaşi atenţie întăririi rînduri- corespondent
activului fără de partid şi a or­
lor organizaţiei de bază cu cei
ganizaţiei U.T.M. Comuniştii, ocu MIERCUREA. Biroul organiza­ mai vrednici colectivişti în aşa Colectiviştii din Clstel, ra-
pîndu-se de creşterea şi educarea ţiei noastre de bază din G.A.C. fel ca organizaţia noastră de bază Ionul AJba, au hotârlt sâ ex­
a 1—2 tovarăşi din activul fără Miercurea, imediat după alegeri, să se întărească continuu, să tindă pepiniera do viţă de vie
poată îndeplini cu succes sarci­ cu încă 10 hectare.
de partid sau din organizaţia a căutat să-şi îmbunătăţească nile trasate de partid.
U.T.M., au ocazia să-i cunoască munca ce o desfăşoară pentru Fotoreporterul nostru a sur­
prins un aspect «te la desfun­
IOAN LUDOŞAN
mai bine. Recent a fost pusă în atragerea celor mai buni colecti­ secretar al organizaţiei darea terenului destinat pepi­
discuţia adunării generale a orga­ vişti în rîndurile partidului. Pen­ de bază P.M.R. nierei.
nizaţiei de bază cererea tov. Petru tru aceasta, comuniştilor cu mai G.A.C. — Miercurea
Buşoniu de a fi primit în rînduri­ multă experienţă le-a fost în­
TOTEŞTI. Colectivista Clara
le candidaţilor de partid. Tov. credinţată sarcina de a se ocupa Lada este bine cunoscută în
Lupa Ladislau, Romeo Curetean de educarea a 1—2 colectivişti G A C. Toteşti. Hărnicia, dragos­ Cum obţinem producţii sporite de griu
şi alţi comunişti înscrişi la cu- care dovedesc dragoste faţă dc tea pentru munca în gospodăria
vînt, au arătat că în organizaţia munca în gospodărie şi grijă în colectivă este caracteristică acum In ultimii ani gospodăria agri­ Ţinînd seama de faptul că cele suprafeţe. Pe alte 100 ha am cul­ pregătire a terenului. Pînă acum
U.T.M. tov. Petru Buşoniu şî-a în­ păstrarea avutului obştesc. Am fiecărui membru al echipei de la colă colectivă clin Pricaz, raionul trei soiuri de grîu pe care Ic-am tivat grîu din soiurile Ponca şi s-au făcut arături pe terenul eli­
legumicultura pe care o conduce
deplinit întotdeauna sarcinile în­ atras totodată pe tovarăşii din colectivista Lada Clara. In adună­ Orăştie, a realizat producţii ri­ cultivat cer condiţii superioare Harach după porumb. Acest te­ berat de plante furajere (mazăre
credinţate, a dat dovadă de activul fără de partid la rezolva rile generale ale colectivişti­ dicate şi stabile de griu la hectar. de dezvoltare, amplasarea lor sa ren a fost arat la 25—28 cm. cu şi ovăz) şi de grîu. O dată cu ară­
care a fost
tura, pe suprafaţa
combativitate în adunările gene­ rea unor sarcini ce stau în faţa lor ia poziţie faţă de unele La aceasta a contribuit un com­ făcut după plante bune premer­ plugul urmat de grapa stelată. ocupată cu grîu s-au administrat
Deoarece întreaga suprafaţă a
plex de factori, intre care un
gătoare, iar terenul a fost pre­
rale ale organizaţiei U.T.M. Ca organizaţiei de bază P.M.R. Aşa lipsuri, face propuneri pen­ rol de seamă l-au avut ampla­ gătit în mod corespunzător. fost îngrăşată pontai porumb, şi îngrăşăminte organice. Sînt în
continua
a
tru
îmbunătăţire
mecanic la pompe şi-a făcut în­ am reuşit să cunoaştem pe co organizării muncii. Anul trecut a sarea culturii după plante bune Astfel, după ce am strîns a doua înainte de semănatul griului ea curs de executare lucrările de
totdeauna cu cinste datoria, reu­ lectiviştii cei mai buni cum sînt susţinut propunerea consiliului premergătoare, pregătirea dife recoltă de trifoi de pe 100 ha n-a mai fost fertilizată După re­ pregătire a terenului pe cele 100
şind să reducă complet avariile Ioan Fleaca din brigada legumico­ de conducere de a mări suprafaţa renţială a terenului, alegerea terenul a fost arat la atlîncimea coltare am observat că pe acest ha de pe care se recoltează tri­
potrivite
condiţiilor
foiul. De asemenea, s-au stabilit
soiurilor
asigurînd astfel, un mers con­ lă, Ocner Gligor din brigada de clc grădină de la 6 ha la 30 ha. noastre de sol şi climă, semăna­ de 25—28 cm. Pentru ca arătura teren soiul Harach s-n comportai parcelele ce urmează să se culti­
cel mai bine, dînd o producţie
să nu iasă bolovănoasă, am folo­
tinuu al agregatelor. Apreciind cîmp, Ioan Roth de la atelierul Recolta de legume şi zarzavaturi tul in epoca optimă, asigurarea sit în agregat cu plugul şi grapa cu aproape 250 kg. la ha mai ri­ ve cu grîu după porumb. De pe
că are un nivel politic şi profe­ de reparaţie, Ioan Lev din echipa ce se obţine în acest an va con­ unei densităţi corespunzătoare stelată. înainte de semănat, pen­ dicată dectt soiul Ponca. De acestea porumbul se va recolta
ele
tribui la sporirea fondului
sional corespunzător, comuniştii de construcţii şi alţii, care dato­ bază al G.A.C. de plante şi întreţinerea culturi­ tru a asigura seminţei condiţii aceea ne-am propus ca în toamnă cu prioritate pentru a se putea
au votat în unanimitate primirea rită meritelor pe care le au, la Nu de mult. în adunarea gene­ lor în stare curată de buruieni. optime de germinaţie şi apoi ele să repartizăm o suprafaţă mai executa Ia timp arăturile.
Cît priveşte sămînţa, deşi re­
tov. Petru Buşoniu tn rîndul cererea lor, au fost primiţi can­ rală a organizaţiei de bază P.M.R. In ceea ce priveşte alegerea soiu­ creştere a plantelor, pe întreaga mare pentru soiul Harach. coltatul s-a făcut cu combina, ea
rilor ne am condus după rezul­
suprafaţă s-a făcut o lucrare cu
De asemenea, am tras concluzii
candidaţilor de partid. didaţi de partid. In total, de la a fost pusă în discuţie - cererea tatele obţinute în urma experien grapa cu discuri. Pe 51 ha. clin de mare însemnătate şi cu pri se selectează încă odată. Pentru
Deasemenea tot aici s-au dis alegeri şi pînă în prezent, organi­ tov. Lada Clara pentru a fi ţelor făcute pe loturile demonstra cele 100. s-a însămînţat grîu din vi re la pregătirea terenului. Pc 21 tratarea seminţei s-au procurat o
cutat recent şi cererile candidaţi zaţia noastră de bază a primit primită în rîndul candidaţilor tive şi la culturile comparative soiul Bezostaia, iar restul supra­ ha unde arătura a ieşit mai bolo­
lor de partid Elena Carciu şi în rîndurile ei 18 membri şi 20 dc partid. Comuniştii Trandafir organizate în cadrul gospodăriei feţei a fost destinată soiului mare parte din substanţele chi­
Lăzăroni. Ionel Boceat. Pavel noastre. Astfel, în toamna anu Ponca. Semănatul s-a făcut pe în­ vănoasă, iar palul germinativ mice necesare. Această operaţie
Turcii şi alţii, au arătat că co- lui trecut cele 250 ha au fost în- treaga suprafaţă cultivată cu n-a putut fi pregătit în mod co­ se execută cu porzolatorul gospo­
\ lectîvista Lada Clara făcînd par­ sămînţate cu grîu din soiurile unu, cu maşinile S.U.-29 la ndîiv respunzător, producţia de grîu
te din activul fără de partid a Ponca, Bezostaia şi Harach, care cimea ele 6—# cm.. în cadru! epo­ la soiul Bezostaia a fost cu dăriei, concomitent cu selectatul.
Confrolorii calităţii producţiei muncit cu perseverenţă pentru în condiţiile de sol şi climă de la cii optime. Pe cele 50 ha unde 300-—400 kg. la ha mai scăzută de- Pentru ca să fim încredinţaţi că
a-şi îndeplini sarcinile primite. noi s-au dovedit a fi cele mai co­ am cultivat grîu Ponca, a vinci întreaga cantitate de sămînţă pe
In echipa care o conduce desfă­ respunzătoare. Producţiile reali- ca plantă premergătoare tot grîu. cît producţia realizată la acest care o cultivăm are caracteristici
D i n m a r e l e C o m b i n a t s i d e r u r g i c D a n a fost n u m it la c u p t o a r e . P ă u - şoară o vie muncă de agitaţie. zite în acest an ne-au determinat terenul a fost arat imediat după soi semănat după aceeaşi plantă superioare, din fiecare soi trimi­
al H u n e d o a r e i p l e a c ă z iln ic s p re n c s c u la r e c e p ţ ie . R o m â n it ă la li­ Apreciindu-i meritele, comuniştii \ ca toamnă să menţinem în strîngerea recoltei. Arătura sa premergătoare, dar unde terenul tem probe la Laboratorul regio­
d i f e r i t e f a b r i c i fi u z in e m ii ile t o ­ n ie f . a . n u l . F i e c a r e la lo cu l p o lii au votat în unanimitate pentru cultură aceleaşi soiuri. In acest făcut cu plugul cu scormonitor a fost mai bine lucrat. nal pentru controlul seminţelor.
n e d e m e t a l . C e i c a r e v e g h e a z ă ca vit. aşa incit an fost cu tot ii m u l ­ scop, pentru întreaga suprafaţă urmat dc srapa stelată, la adîn- Pe baza rezultatelor obţinute
e l sâ f i e n u m a i d e b u n a c a li ta t e . ţu m iţi. primirea tov. Clara Lada în rîn­ ce o vom cultiva cu grîu ne-am cimea de 28—32 cm. O dată cu şi a experienţei acumulate am Efcctuînd din timp toate pregăti­
\au mai b i n e zis. la m e n ţ i n e r e a dul candidaţilor de partid. asigurat sămînţa necesară, care arătura s^au încorporat în so! şi rile, sîntem siguri că şi în anul
D a r fr ă m i n l ă i ile f c f u l u i d c e c h i ­ stabilit o scrie de măsuri menite
p r e s t ig iu lu i m ă r c i i f a b r i c i i " sînt ALEXANDRU MACUREAN provine din producţia rezultată cîte 15—20 tone gunoi clc grajd viitor vom realiza producţii ridi­
p ă a u î n c e p u t a b ia a c u m . V ro ia
c o n t r o lo r ii c a lită ţii p r o d u c ţ ie i. E i Instructor al Comitetului de pe loturile seminciere ale la ha. Apoi, înainte de semănat să contribuie la realizarea unei cate de grîu la hectar.
să-i d e t e r m i n e p e o a m e n i să î n ­
fiol f i în tîln iti în f i e c a r e m o m e n t raional Haţeg al P.M R. gospodăriei. s-a mai făcut o grăpare a întregii producţii sporite de grîu în anii
v e ţ e cit m a i m u lt, a stfel ca f i e ­
^ pa p l a t f o r m e l e o te lă r iilo r , la linii- viitori. Astfel, după ce s-a stabilit PETRU VOINA
c a r e să c u n o a s c ă î n t r e g f l u x u l
/ le d e l a m i n a r e , f u r n a l e , la f i e c a r e şelul brlgâzl! a doua de vlrap
t e h n o l o g i c } i m a i ales, să n u m a i modul de amplasare a culturii s-a
/ lo c d e m u n c ă a l o r ic ă r e i secţii, c e r - do ta G.A.C. din Prlcar.
e x i s t e n i c i u n u l d e s p r e c a r e să se Păstrarea igienei apelor trecut la efectuarea lucrărilor de
• c e t i n d c u m i g a l ă d a c ă o o p e r a ţ i u ­ raionul Orăştie
s p u n ă c u - i slab. P e n t r u a ce a s ta a
n e , sau u n p r o d u s , a u fo st e x e c u ­
(a cu t uz d e to a te c u n o ş t in ţ e le lui
ta te c o n f o r m t u tu ro r c e r i n ţ e l o r ,
In f i e c a r e zi. d i n t ă r i i l e tic s p e c i a ­ sarcină importantă
b u c u r i n d u - s e î m p r e u n ă c u m u n c i ­
litate p e c a r e l e stu d ia , iţi e x t r ă ­ IN EDITUflA DIDACTICA Şl PEDAGOGICA
to rii d i r e c t p r o d u c t i v i a t u n c i c i n d
g e a d a t e l e e s e n ţ ia le fi le î m p ă r t ă ­
l u c r u r i l e m e r g b i n e fi f r ă m î n l i u d u - AU APARUT:
şea m e m b r i l o r e c h i p e i L e - a t r e ­ Apa constituie un element în- unităţi industriale şi agricole Pînă în prezent nu s-a luat nici
se la f e l ca ei, p e n t r u a î n v i n g e dispensabil pentru nevoile omu- prin impurificarea apei. o măsură de îmbunătăţire a acti­
zit fi lo r g u s t u l p e n t r u stu d iu .
g r e u t ă ( i l e. M u n c a lo r c e r e m u ltă La uzina Băiţa-Crăciuncşti vităţii. Manuale $i cursuri universitare
..T e h n i c a c o n t r o lu l u i fi m ă s u ră r ii lui, producţiei şi continuei dez­
r ă s p u n d e r e fi co n ştiin cio z ita te. Iar. vechiul iaz de decantare nu mai Un alt aspect al neglijenţei în
în s i d e r u r g i e ", ..7 tdtnologia g e n e r a ­ voltări economice a ţării. înmul­ R. CRtSTESCU Matematici superi­ E. ANGELESCU Curs de tehnologia
p e n t r u a fi cil m a i fr u c t u o a s ă , este ţirea întreprinderilor industriale, corespunde cerinţelor actuale. păstrarea igienei apelor se întîl-
lă s i d e r u r g i c ă “ fi alte ( ă r t i d in oare Industriilor fermentatlve
n e c e s a r ca c e i c e o d e p u n să aibă Cu toate acestea lucrările pentru neşte la I G.O. Orăştie, Alba Iulia
m i c a Iui b ib lio te c ă a n în ce p u t crearea unor combinate şi com­ *** Economie politici voi. II I. DRĂGOI Curs de tehnologia lian­
u n b a g a j c o m p l e x d e e u n o f l i n t e noul iaz, începute anul acesta, se şi Petroşani care evacuează în
astfel să f i e citite d e m u lţi d i n t r e plexe industriale noi impun lua­ ţilor şi bcloanclor
P r o fe s i o n a l e . A c e a s t a este p ă r e r e a desfăşoară într-un ritm scăzut. albiile nurilor gunoaiele rezidua­ Ă MIHUL, C. LEONTE Curs de be­
ei. In a f a r ă d e asta n u e r a zi în rea unor măsuri eficiente pentru M. POPOV1CI — Bugetul de stat
Io v D u m i t r u Isă ilu, f e l u l u n ei Conducerea E. M. Băiţa-Crăciu- le de la curăţarea oraşelor. ton armat şt construcţii din be­
c a r e să n u t r e a r ă in f i e c a r e o ră p e a asigura oamenilor muncii con­ şi financiar, voi. I.
e c h i p e d e c o n t r o l al ca lită ţii d e neşli dovedeşte lipsă de interes ton armai, voi. II
la f i e c a r e p e n t r u a - l a j u t a fi a-i diţii igienice de viaţă şi lucru din Pentru remedierea lipsurilor — Bugetul de stat al R. P. R.
la l a m i n o r u l d e 8 0 0 m m . în impulsionarea lucrărilor. Dr. O. SĂVULESCU Fltopatologie
d a î n d r u m ă r i P e M a r i a n R o m â ­ ee în ce mai bune. Se ştie că apa arătate şi păstrarea calităţii ape­ 365 p., 12,85 lei
— C u n o a f l e r e a t e m e i n i c ă a p r o ­ In bazinul Văii Jiului, majori­
nită îl s u p r a v e g h e a în m o d d e n s e - f naturală folosită în procesul de lor sînt necesare luarea unor partea I
c e s u l u i t e h n o l o g i c d e c ă t r e f i e c a r e tatea oraşelor şi centrelor munci­ *** — Curs de economia şl pla­
bit. A p r o a p e c ă n u e x e c u t a o o p t - ( producţie îşi pierde din calităţi. măsuri urgente. Conducerile în­ G. HORTOPAN Utilizarea energiei
m t m e it o r d i n e c h i p ă f i b u n a o r g a ­ toreşti dispun de staţii şi insta­ nificarea comerţului socialist.
r a fiiu ie fă r ă o b s e rv a ţi a ş ef u lu i d e ) Pentru înlăturarea stării de im- treprinderilor şi unităţilor socia­ electrice, voi. 11 Tracţiune elec­
n i z a r e a l u c r u l u i sînt c ă il e s i g u ­ 545 p.. 16,90 tel
e c h i p ă A f a se f a c e că e c h i p a a d e - 1 purificare a apei, Consiliul de laţii de epurare a apei. Pînă aces­ liste din regiunea noastră trebuie trică
r e a l e s u c c e s u lu i, s p u n e e l tea au fost deservite de C.C.V.J. R. RIPAN, E. POPPAR, C. LITEANU
v e n i t o a d n m r a t ă scoală, iar c e l \ Miniştri al R P.R. a emis recent
$ i, c e l e s p u se, le a d e v e r e f t e p r a c ­ să urmărească ca fondurile in­ MURGII M. Explorări şl exploatări Chimia analitică calitativă
m a i silitor ele v ... M a r ia n R o m a n i- C o hotărîrc privind principalele lucrurile au mers bine. O dată cu
tic. I t - a î n c r e d i n ţ a t c o n d u c e r e a vestite în scopul executării de miniere 427 p. 13,50 1*1
tn- * măsuri tehnice şi organizatorice trecerea lor în administrarea
e c h i p e i a b ia la s fir ş itn l a n u l u i t r e ­ l.G.O. Petroşani, s-au ivit şi pri­ noi staţii şi instalaţii de epurare, GUŢU G Culegeri de texle latine A. STEOPOE — Curs de chimie ge­
O a m e n i i a u în c e p u t t cu limbai să t necesare a se lua in vederea îm­
cu t. P r i m a tui g r i j ă a fo st să stea bunătăţirii calităţii apelor rezi­ mele neajunsuri. Cu ocazia dife­ să-şi atingă scopul şi să-şi în­ DEAK IR. Drept dvtl — Teoria nerală (pentru facultă|ile de Ingi­
d e v o r b ă c u f i e c a r e lu c r ă t o r în stă p in e a s c ă în tr eg fiu luxul tehnolo- ' tocmească regulamente de ex­ neri constructori).
duale. Această hotărîre oglindeşte ritelor controale, organele Comi­ contractelor speciale
p a r t e , p e n t r u a - f i d a s e a m a d e c u - g i c D e c i , a t u n c i r î n d c in e v a sr grija continuă a statului nostru tetului de Stat al Apelor au sesi­ ploatare avizate de C S A. *** Psihotogla pedagogică 286 p., 12 (el
n o f t i n f e l e f i i n c l in a ( iil e sale. D e in tim p la sa lip s ea .u a , în lo c u ir e a lui In felul acesta vom evita im-
pentru păstrarea calităţii apelor, zat conducerea l.G.O. Petroşani Psihologia pedagogică (in Ib, M. NICOLGSCU. N. DINCULESCU,
u n e l e c o r u t a t ă r i n - a fo st p r e a i n - n u m a i c o n stitu ia o p r o b l e m ă A p o i de modul necorespunzător în purificarea apelor naturale, con­ mogh.) S. MARCUŞ — Manual de ana­
clntat. ca lita tea m u n c i i lo r se î m b u n ă t ă ­ Ca urmare a hotărîrii amintite, care sînt întreţinute şi exploata­
stalul nostru va aloca fonduri de tribuind la o mai bună păstrare L. DUMA Bazele proiectării încăl­ liză matematici, voi. 1.
— V a t r e b u i să ne p u n e m p e ţea cu f i e c a r e zi Ş i afa. d u p ă c u m te instalaţiile de epurare a apei. 765 p., 30,10 lei.
investiţii şi alte mijloace mate­ a calităţii lor. ţămintei
c a r te e x c l a m ă m a i m u lt ca p e n t r u e r a d e a ştep ta i, fa f i n e l e lu nii
riale pentru aducerea la capaci­
tine. m a rt ie , e c h i p a l i n ă n d u i D u m it r u
tatea necesară a unor staţii şi
Ş i - a 'dat în s c h i m b s e a m a că p e h u i l ă a a p ă r u t p e g r a f i c u l î n ­
instalaţii de filtrare a apei şi
P o m p U iu D a n îl in te re s e a z ă î n d e o ­ t r e c e r ii in tr e e c h i p e l e d e c o n t r o l
construcţia altora noi. N O U A C A L E D O M E
s eb i p r o b l e m e l e d e în c ă lz ir e a d e la l a m i n o r u l d e 8 0 0 m m c u cel
li n g o u r i l o r in c u p t o a r e l e a d in e i, c ă m a i m a r e n u m ă r d e p u n c t e . D e a- In cadrul regiunii noastre unde 4ţa
Io a n P ă u n e s c u este u n o m f o a r t e t u n c i n - a m a i c e d a t n ic i o d a t ă p r i ­ există puternice centre industria­ V * >
m iticu lo s fi b u n p e n t r u r e c e p ţ ia m u l lo c C u alte c u v i n t e la fa p tu l le şi orăşeneşti, proiecţia calită­ VS A Q. f A
fin a lă . C it p r i v e f t e p e M a r ia n c ă l a m in a lo r ii d c aici n - a u p rim it ţii apelor naturale este o proble­ ©i\Al _ Y v p u s ă insă in p r a c t i c ă dectt in a n u l istoria acestei (ări, muncitorii albi tar. L e n o r m a n d e s t e în v in u it d i n
R o m â n it ă , d e s p r e c a r e s e s p u n e a c ă r e c la m a ţ ii d e la b e n e f i c i a r i , c ă r e ­ mă la ordinea zilei. O bună parte 1 9 5 1 c i n d au a v u t lo c a l e g e r i p e n ­ de la trustul minier „Le Nickci“ n o u d c a f i in cita t p o p u la ţ i a î m ­
e c e l m a i sla b ţ i lipsit d e p e r s p e c ­ b u t u l a scăzut sub p r o c e n t u l ad m is, din întreprinderile şi centrele x . > I t ru A d u n a r e a terito ria lă . P e n t r u p r i ­ s-au solidariza1 cu lupta grevistă a p o tr iv a în a lt u lu i c o m i s a r f r a n c e i . . .
tivă. f i - a f o r m a t p ă r e r e a c ă va a p o rt u l c e l m a i m a r e . d i n t r e e c h i ­ populate printre care centrala \ m a d a tă în isto ria z b u c iu m a t ă a muncitorilor de culoare Văzindu-şi şi... d e a f i p n s e l în su şi la c a l e e x ­
p u te a f a c e t r e a b ă o r i u n d e v a fi p e l e d e c o n tro l, l-a a d u s c ea c o n d u ­ Termoelectrică Paroşeni, cartie­ a c e s t e i (ă r i , p a r t i c i p a r e a m a siv ă a ameninţate interesele, capitaliştii p lo z ia p r o d u s a in f a ( a s e d iu lu i p r o ­
n e v o ie , d a c ă v a fi a ju ta t. A f a că să d e D u m i t r u Isăilu, rul muncitoresc Lonea, G.A S. p o p u la ţ i e i a a d u s p e b ă n c il e d e p u t a ­ trustului nichelului au trecui la p riu l u i său p a rt id . 7 r ei d i n lid e rii
<> a tre c u t d i n p r i m e l e zile la t r e a b ă OH OOMSUTA Orăştie, I.C.I.L. din Simeria, Spi­ \\{ ţilor r e p r e z e n t a n ţ i aleşi d e p o p u la ţia atacuri, la falsuri fi atentate pen - p o litici ai U n i u n i i C a l c d o n i c n e —
tru recucerirea privilegiilor colonia­
lo ca lă. P r i n t r e a ceştia sc a flă l i d e r u l
M i c h e l
fi
R âul
C i a v a l d i n i
B e i n a s t .
talul unificat din Simeria, uzinele
din Zam, Deva etc., au staţii şi J L p a r t id u lu i U n i u n e a C a l c d o n i a n ă . le. Aceste acţiuni se succed continuu M a u r i c e G a l o u s k i — sini arestaţi.
in ultimii şapte ani, dar ele an fost
M a u r i c e L c n o r m a n d . h t f r i n g t u c a c a n ­
Boli pe cale de a fi eradicate instalaţii de epurare care funcţio­ /// Noua Culcdonie sc profilează d i d a t u l u i a d m in i s t r a ţ ie i f r a n c e z e a dejucate dc rezistenta maselor popu­ L a p o lifi e li s e s m u l g d e c l a r a ţ i i c a r e
lo r
fi
p r o p r i a
C o n fir m ă
v i n o v ă ţ i e
nează bine fiind exploatate co­ din nou pericolul unui război colo­
respunzător. Apele naturale folo­ ră stu rn a t v e c h i u l jo c p o litic al c o l o ­ lare. In martie anul trecut, trustul c o m p lic it a t e a tui L e n o r m a n d e x p l i ­
Datorită aplicării Arteritelor măsuri alimentaţie cu apă potabilă şi dc ca nial. Acciafi nce.fascişti care au or­ n ialiştilo r fr a n ezi fi al a d e v ă r a ţ i lo r minier „Le Nichel" concediază 6.000 cată p r in m a c h i a v e l i c e sco p u r i p o l i ­
o-ratîvo-proliladice. în ullimul limp s a naliznre. Cadre rlin Inspecţia de Stal site în procesul de producţie a ganizat lovitura de sfat din iunie s lă p în i aî in su lei . tru stu lu i m i n i e r de muncitori. Cileva zile mai tirziu tice D a r , în c i u d a p r e s i u n i l o r e x e r ­
redus simţitor numărul îmbolnăvirilor pentru igienă şi proiecţia muncii au acestor întreprinderi înainte de 1 9 5 8, încearcă >n prezent să se ră­ ..L e N i c k e U t p r o p r i e t a t e a b ă n c ii sediul adunării teritoriale, cmc re­ cita te d c căi re o a m e n ii lui „ L e N i c -
de poliomiclilă, flillcric. Ictanos. Cilretc contribui! la activitatea serviciilor dc a fi evacuate sînt trecute prin fuiască cu cei care sc opun planu­ R oth schi! d. a b ă n c ii I n d o c h i n r i şi fuzase alocarea unor subvenţii pen­ k c l \ t r ib u n a lu l r e f u z ă să r i d i c e i m u ­
futualc arata că aceste boli sînt oz salubritate, buna desfăşurare a odihnei iazuri de decantare sau staţii de rilor lor de a mcn(inc această insulă
rundul dc a ii eradicate color 120 000 de copii găzdui|i în epurare, astfel că ele pol ti iolosi- in veşnica stăpinire a magnaţilor u t ru stu lu i „ U n i o n m i n i e r e iln ll a u l- tru fostul stăpîn atotputernic, este n i ta t e a p a r l a m e n t a r ă lu i L e n o r m a n d
Ac|iunea dc vaccinare a populaţiei a acest an în sanatorii şi colonii, pre­ te din nou în industrie sau agri­ K a l a n g n “ ), p r e c u m şi c o m p a n i a d c atacat cu bombe, iar adunarea este L a 18 n o i e m b r i e , L e n o r m a n d este
constituit una din aceste măsuri. Nu­ cum şi la organizarea şi respectarea cultură. Acest lucru este posibil trustului ..Le Nichel" Istoria ulti­ i m p o r t - e x p o r t R a ll a n d c . A d m i n i s t r a ­ dizolvată Ziarul Uniunii Cnledonie- rea le s, ia r c a n d i d u l u i a d m i n i i t r a f i c i
________
mai In prima jumătate a anului în măsurilor sanitare luate pe litoral şi numai datorită unei bune între­ milor ani este istoria luptei dintre ţia c o lo n ia lă f r a n - _____________________________________ ne este interzis. f r a n c e z e , s p r ijin it d c în a ltu l c o m i ­
curs s-au făcut aproape 17 milioane în staţiunile balncoclimatice acest gigant jefuitor al minereului c c z ă n u i-a r e f u - Toate accitc atacuri sar, este în v in s cu p e s t e 3 . 0 0 0 d e
de vaccinări şi revaeeinări. Totodată, O atenţie deosebită s-a acordai fe­ ţineri şi exploatării corecte a calcdoniar fi forţele populare din ale forţelor colo­ v o tu ri. U n u l d i n t r e c e i t re i c o n d u c ă ­
prin sistematizarea şi modernizarea lului în care se aplică măsurile dc instalaţiilor de epurare, a înca­ această colonie franceză. d o c u m e n t a r nialiste au creat o tori a rex ta fi ai U n i u n i i C a l c d o n i e n e
unor oraşe şi centre muncitoreşti — drării lor cu personal corespun­ Noua Caledonie este situată la C o l o n i a l i ‘Iii n u '.V .*, puternică nemulfu- î n c e a r c ă să sc u n u c u l ă în în c h i s o a ­
Praşov. Galaţi, Hunedoara. Valea Jiu­ protecţia muncii în diferite secloare dc zător şi calificat, care îşi desfă­ circa l 100 de kilometri nord-est de a n în ceta t in să n i c i ----------------------------------------------- mire in rîndul po­ r e L a p r o c e s tofi ret ra c t e a z ă î n v i ­
lui, Oneşti, Suceava şi altele — s-au activitate. şoară munca conform unor regu­ u n m o m e n t m a n e v r e l e p e n t r u r e c u ­ porului In capitula (urii a avui loc
dezvoltat şi îmbunătăţit sistemele de (Agerpres) lamente de exploatare aprobate ţărmul Australiei. Din anul 185 3 , c e r i r e a d r e p t u r i l o r p i e r d u t e . E i fi-a n o manifestaţie de protest împotriva n u i r i l e a d u s e îm p o t r i v a lu i L c n o r ­
acest teritoriu sc află sub slăpînirea
m a n d . C o l o n i a lif lii n - a u în ceta t insă
de Comitetul de Stat a) Apelor. Franţei Suprafaţa (arii este de în d re p t a t e f o r t u r i l e p e n t r u d i s t r u g e ­ concedierilor. Ca răspuns. Lcnor­ m a n e v r e l e lo r m i i ş a v c p e n t r u a s c ă ­
Valorificarea fructelor de pădure Există însă şi cazuri cînd unele 1 8 .6 5 3 km9, inclusiv insulele depen­ r ea p a r t i d u l u i U n i u n e a C a l c d o n i a n ă mand este ini'inuit de aiitonlâfilr p a d e L e n o r m a n d fi p e n t r u a li c h id a
întreprinderi deşi au staţii şi dente : Loyautc, Kounie, Horne, Fou- şi a li d e r u l u i său, M a u r i c e L n i o r - colonialiste că l-ar li defăimat pe p a r t i d u l p e c a r e îl c o n d u c e N i c i u n
instalaţii corespunzătoare nu le
In întreaga ţarfl continuă cjnipania lost achiziţionate în regiunile Suceava, touna. Wallis, Walpoole fi Delcp n u in d , c a r e se situau in f r u n t e a lu p tei înaltul comisar francez. Este pus la m i j l o c n u este p r e a m u r d a r în acest
recoltării fructelor dc pădure. Prin cele Cluj, Mureş-Autonomă Maghiară, iar tolosesc aşa cum trebuie. Din p o p u la ţ i e i p e n t r u o viată m a i b u n ă cale un nou atentat împotriva lui e f o r t z a d a r n ic d e a z ă g ă z u i a s p i r a ­
peste 1.250 centre de achiziţii ce func­ la miere fruntaşe sînt regiunile Iaşi. aceste întreprinderi amintim u- Populaţia tării este de 70.000 de lo­ D e la î n c e p u t u l activ ită ţii sale, n o u l Lenormand şi a unuia din liderii ţiile u n u i p o p o r s p r e l i b e r t a t e f i o
ţionează pe cuprinsul ţării în diferite Oltenia, Galaţi şi Argeş. zinele din Zlatna, BăiţaCră- cuitori in majoritate melanczicni, p a r t i d poţi tic U n i u n e a C a l c d o n i a n ă partidului Uniunii Culcdonicnc. In- via ta m a i b u n ă .
local ilrţi rl in apropierea pădurilor, or­ Pentru obţinerea unor preparate dc ciuneşti, Gurabarza, Certej, U- precum fi fmucezi. Principala bogă­ fi-a p u s ca scop p r i n c i p a l s u p r i m a ­ tr-o noapte, un telefon al politici Noua Caledonie, mică (ara situată
ganizate de Ministerul Economici Fo­ o calitate cit mai bună, cum ar ii, de ţie a tării o formează nichelul, Noua r ea d i s c r i m i n ă r i i ra s ia le fi i n t c g r i - locale îi face cunoscut lui Lcnor­
restiere. au lost colectate pînă acum pildă, dufceţurile. gemurile, siropurile zina „Victoria" Călan şi al­ Caledonie îituîndu-se pe locul doi la antipod, oglindeşte marca mişcare
peste 9.500 tone smeură. 9.630 tone ele., cenlrefe dispun de prese mecani­ tele. Cu toate că dispun de r r o tre p t a t ă a p o p u la ţiei. In c i u d a mand că sediul partidului său Uniu­ generală a popoarelor din regiunile
afine. 3.460 lone mure clc ce, molopompe. budane pentru omoge­ iazuri de decantare, întreprinde­ î»i lume in ce priveşte producţia aces­ a c ţ iu n i lo r a u to rită ţilo r co lo n ia lis te , nea Calcdoniană a fost distrus dc încă subjugate, pentru sfărimarea că­
In afară de fructele de pădure, sil­ tuia. Potrivit Conslilu(iei din 1 9 4 6 . p a r t i d u l U n i u n e a C a l e d o n u m ă a î n ­ o bombă. In dimineaţa următoare, tuşelor robiei coloniale.
vicultorii *u recoltai p*iiă acum c r ­ nizatul strugurilor, filtre pentru sucuri rile enumerate se străduiesc prea tofi cetăţenii furii sini egali în drep­ r eg i st ra t s u c c e s e in d i f e r i t e l e a l e ­ capitala (arii este practic ocupată N. BADEA
ea 70 tone de miere. etc. puţin să le folosească corespun­ turi Această egalitate n-a putut fi g e r i . In 1 9 5 5 , p e n t r u priuxa d a l ă in de un impresionant dispozitiv mili­ comentator Agerpres
Cele mai mari contilăţt de trude au (Agerpres) zător, provocînd neajunsuri unor