Page 97 - 1963-08

PBOLBTAJU OIN TOATB TABILH. IJNIU-VA
Să pregaiin de grâu
iem einîe
mul sBcialismului G A.C. trebuie realizat el jjoti conducerea organelor şi orga­ pentru pregălirea unor conţi iţii co­
producţia
rfirM m fr£ F *£
de producţie
® Planul
a an u lu i viitor
• In pragul noului an şcolar

cum şl luuTătorll din 0 A S. şi S.MT.
tor. In vederea
urgentării ritmului
mal
d l
• Procedeele noU ;pag. 2-a) nizaţiilor de partid, colectiviştii pre­ respunzătoare producţiei anului vii­
depun ©forturi 6porlle pentru înfăp­ arăturilor, conducerile unităţilor agri­
larg răsptndlte tuirea sarcinilor stabilite de Congre­ cole sînt chemate să ia toate măsu­
^B S hK A ll AICDHITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL RH.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL (pag. 3-a) sul al IlI-lea ol partidului cu privire rile, mobilizînd tn acest scop mijloa­
• De peste hotare la creşterea producţiei de cereale, mai cele de care dispun. Numai astfel,
(pag. 4-a) cu seamă la grlu şl porumb. In cînd va 60si vremea, la semănat 6e
regiunea noastră, alături de porumb, va putea lucra cu toate torţele. Nu
Anul XV. Nr. 2697 VINERI 30 AUGUST 1963 4 pagini 20 ban! griul de toamnă constituie o cultură trebuie scăpat din vedere faptul că
principală, datorită suprafeţei Întin­ pe terenurile tn pantă, supuse erozi­
unii, arătura e necesar să se
se pe care o ocupă, cit şl Importan­ de-a lungul curbelor de nivel, facă
prin
L a lam in o ru l d e 6 5 0 m m PP"r m tei sale economloe. Iată de ce, ridi­ alternarea adîncimii brazdelor. După
cării continue a producţiei la hec­
cum se ştie intervalul de timp de la
tar la această cultură trebuie să I
Buna funcţionare a agregatelor 6e acorde o atentle tot mal mare din eliberarea terenului de plante Urzii,
mal ales de porumb şi pină la epoca
partea tuturor lucrătorilor din agri­
optimă de însămintare a griului, e
cultură.
Rezultatele
cercetărilor ştiinţifice,
- preocupare de seamă cit şl experienţa a numeroase uni­ scurt. Acest lucru impune ca terenul
respectiv să fie arat imediat cu plu­
gul urmat cu grapa stelată, pentru
tăţi agricole din regiunea noastră,
cum 6Înt G A.C. din Prlcaz, Miercu­ a împiedica evaporarea apei din sol.
a fiecărui muncitor XJ rea, Tetuş, Dobra şl altele, arată că da prioritate solelor destinate pen­
La recoltarea porumbului 6e va acor­
producţii
ridicate şi constante de
IntTe cele 3 schimburi ale la­ blumuri pentru că nu sesizaseră grlu «e obţin an de an acolo unde tru cultura griului.
Folosirea raţională a îngrăşăminte­
agrotehnice
metodele
se aplică
minorului de 650 mm din Hu­ oprirea agregatului într-o situa­ Înaintate, De executarea la timp şi lor organice şl minerale poate aduce
nedoara se desfăşoară o vie în­ ţie similară. de bună calitate a tuturor lucrărilor, sporuri Însemnate de recoltă. Ingră-
trecere pentru îndeplinirea tu­ ...Manevrantul Constantin Cris- începînd de la semănat şl pînă la şămintele trebuie aplicate In canti­
turor indicilor planului. Cei care tea a observat că tînărul său to­ recoltat, precum şl de asigurarea unul tăţi moderate st în mod diferenţiat,
ţin evidenţa întrecerii trebuie varăş de muncă Ioan Furca agrofond superior şl diferenţiat de­ de la o tarla la alta, tlnîndu-se sea­
să calculeze cu maximum de (Peci) nu are suficientă siguran­ Xtt. pinde In măsură hotârltoare soarta ma de faptul că eficienta lor maximă
precizie care dintre schimburi ţă în conducerea cajei de 800 producţiei la ha. Rezolvarea în mod se obţine atunci cind ele se încor­
este cel mai bun; aceasta pen­ mm, că uneori ezită la schim­ exemplar a acestor probleme e nece­ porează sub brazdă o dală cu arătura
tru că rezultatele sînt de cele barea comenzilor. Aceasta îl fă­ sar să stea permanent în atenţia or­ de vară sau de toamnă La stabili­
mai multe ori, foarte apropiate. cea să greşească sau să piardă | ganizaţiilor de partid, a conducerilor rea cantităţilor ce se dau la hectar
Ultimele luni sînt edificatoare : timp. Aici, orice secundă este ,A . e necesar să 6e aibă în vedere fer­
în iunie schimbul condus dc preţioasă cînd blumul se află unităţilor agricole şl a consiliilor tilitatea naturală a soluJui, «erlntele
agricole raionale şl orăşeneşti. Este
inginerul Vasile Săuca a dat cu pe linia de laminare. Intr-o zi V M solului de grîu cultivat etc. Această
16,4 tone mai puţin rebut în a stat de vorbă cu el şi l-a sfă­ bine, de asemenea, ca în pregătirea acţiune e dusă bine la Îndeplinire de
timp ce celelalte două schim­ ridicare a calificării. Pentru a-1 13 campaniei însămîntărilor de toamnă, către G.A.C. din Pianul de Jos, Prl­
tuit să se înscrie la cursurile de
care va Începe peste puţină vreme,
buri au depăşit procentul ad­ caz sl altele. Exemplul lor trebuie
mis. In lunile iulie şi august convinge mai uşor i-a spus că 6ă se tină 6eama de experienţa bună urmat de cît mal multe unilăţi. $! a-
acumulată în anlt anteriori, pentru
bătălia pentru calitate a căpă­ şi el le frecventează şi că învaţă ca în anul viitor recolta sfi fie su­ cestel acţiuni însă e necesar să 1 6e
tat un caracter mai ascuţit. In lucruri deosebit de utile. De U. V. Călan. Aspect de la una din secţiile centralei termice. acorde mal multă alentie, deoarece
prezent toate schimburile sînt atunci, amîndoi sînt elevi ai perioară celei realizate plnă acum. pînă In prezent nu s-a fertilizat de-
De mare însemnătate în această pri­
sub rebutul admis. La aceasta cursului. Dar nu numai atîla. ctt o mică parte din suprafaţa plani­
vinţă este aplicarea întocmai a re­
trebuie adăugat şi faptul că în­ Tov. Furca a devenit mai sigur comandărilor elaborate recent de Con­ ficată pe regiune. Este bine, de ase­
tregul colectiv al laminorului a pe sine, munceşte mai bine. In menea, ca odată cu arătura să se în­
dat pînă în ziua de 25 august mai miinile sale, caja a devenit mai siliul Superior al Agriculturi! cu pri­ corporeze în sol şî amendamentele;
bine de 24 000 tone de laminate „ascultătoare". vire la sporirea producţiei de grîu Pînă acum s-au aplicat amendamente
peste plan. Rezultatele cele mai Îndrumaţi de maistrul comu­ Recoltează în anul 1984. doar pe 1.400 ha. Unităţile agricole
bune însă le obţine schimbul nist Emil Pelrucă au urmat Ou pianul pe 8 luni îndeplinit Lucrări importante In cadrul pregătirilor ce se fac au însă posibilităţi să Încorporeze în
condus de ing. Săuca. Comuniştii cursurile de ridicare a calificării porumbul pentru a asigura o bază trainică re­ sol cantltâtl mult mal mari de amen­
de
coltei viitoare este Important
din acest schimb sînt însufleţi- şi tinerii Ioan Jitaru, Vasile Ieri, tov. Vin- la reţeaua telefonică damente astfel crcîndu-se condiţii
torii permanenţi ai întrecerii. Oprescu, Emil Butaşi şi Virgil tilă Avram, ingi­ I. R, T , A. Hunedoara Ştiut că producţii superioare de grîu pentru obţinerea unul spor însemnat
Munteanu. Colectivul de muncă al sectorului se obţin cînd acestei culturi i
Prinlr-o scrisoare trimisă la redacţie, corespondenţii
Afenfîe pe întregul flux ...Laminarea este dc fapt ope­ ner şef la G.A.S. voluntari Ioan Bodea şi Ioan llaraga ne anunţă că în telefonic Nr. 1 Simeria, din cadrul se repartizează terenurile potrivite, de recoltă. contttălll de seminţe
trans­
Asigurarea
Petreştl
a
raţia principală în întreaga hală. secţiei C.T. 4, a executat In luna avîndu-se In vedere gradul de ferti­
Agregatele imense dc oţel mis ziarului nos­ cursul zilei de 25 august muncitorii, inginerii şi tehni­ litate ş! planta premergătoare. lată din soiurile cete mal potrivite ne­
poartă pe braţele lor blumurile De modul în care funcţionează tru o veste îmbu­ cienii din cadrul unităţilor J.R.T.A Huncdoara-Dcva august un număr important de lucrări de ce în fiecare unitate, conducerile cesară fiecărei unităţi esle una din
cajele depinde soarta producţiei
în afara planului. In orele de noapte
calde şi Ie modelează. Omul curătoare. La a- şi-au îndeplinit planul pc 8 luni. Această realizare a împreună cu inginerii agronomi tre­ problemele de seamă ce trebuie 6ă
de aici. Atenţia tuturor mane-
este cel care pune în mişcare vranţilor şi laminatorilor este ceastă gospodărie lor este urmarea folosirii raţionale a parcului au(o, a bunăoară, cînd traficul de convorbiri buie să stabilească în cel mal 6curi preocupe Consiliile agricole şl con­
bunei lui întreţineri şi a desfăşurării unei întreceri so­
telefonice era mal redus, muncitorii
totul. In faţa Iui uriaşele agre­ s-a început recol­ cialiste plină de entuziasm între aulobazc şj coloane. timp solele ce vor fi cultivate cu ducerile G.A.C. şl G AS. Deosebit
gate se supun ascultătoare. O îndreptată spre asigurarea unei tarea porumbului Cele mai frumoase realizări au fost înregistrate la acestei secţii au demontai panoul te­ păioase de toamnă, caro apoi să îîo de important este ca la baza crite­
i'incţionări neîntrerupte a caje-
dată pornite, sutele de motoare lor. Presiune, calibru, profil, re­ boabe. Din cele autobazele Sebeş, Alba lulia şi Hunedoara. lefonic nr. 3 din centrala secţiei. repartizate brigăzilor de cîmp şi pe riilor dc alegere a solurilor să stea
Prin executarea acestei lucrări s-au
lucrează sub privirile oameni­ glare — iată noţiuni pe care le 700 ha. însămân­ economisit 45 telefoane şî o centrală tractorişti. De mare Însemnătate este rezultatele obţinute în producţie şl
lor. Aici, efortul fizic al omului ţate cu această E. M. Uricani faptul cu in fiecare unitale *ă -o comportarea lor tn cultură. In fie­
nu este solicitat, totul este aten­ auzi foarie frecvent aici. De plantă s-au recol­ telefonică cu 100 numere urbane şi organizeze loturi scmincere, de pe care unitate, amplasarea soiurilor tre­
aceea manevranţii, trebuie să fie
ţia şi buna cunoaştere a pro­ Si minerii celei mai tinere exploatări din Valei Jiu­ 40 Interurbane. care s3 se obţină săinînln necesară buie făcută in funcţie de cerinţele
cesului tehnologic şi a agregate­ atenţi, să sesizeze orice nere­ tat 22 hectare lui raportează îndeplinirea înainte de termen a planu­ In timpul zilei, pentru crearea unor culturilor din anul viitor. agrobiologice ale soiului respectiv.
gulă. Laminatorul Meftode Bai-
lor. Este suficient ca unul din Acţiunea de recol­ lui dc extracţie a cărbunelui pe primele 8 luni ale condiţii mai optime de muncă şl asi­ Pregătirea terenului este, de ase­ Schimbul de seminţe, tratarea şl
oamenii aflaţi pe flux să gre­ dan este bine cunoscut de to­ tare a porumbu­ acestui an. Prin buna organizare a muncii, prin fo­ gurarea unei mal bune vizibilităţi în­ menea, o lucrare care contribuie la condiţionarea lor, precum si stabili­
varăşii lui de muncă
pentru
şească pent**u ca întregul agre­ atenţia cu care lucrează. Nu lui boabe este in losirea judicioasă a timpului afectat pentru lucru, şt obţinerea de producţii bune. După rea valorii culturale a acestora, sînt
gat să o simtă. De aceea, buna sta o clipă locului : verifică pre­ plină desfăşurare * exploatarea maşinilor la întreaga lor capacitate, mi­ tre liniile staţiei Simeria, au demon­ cum se ştie, orălura de vară execu­ probleme ce se ccr rezolvate tn tim­
desfăşurare a muncii depinde siunea la care se laminează, ia nerii din Uricani au sporit productivitatea muncii. Nu­ tat traseul telefonic aerian, Introdu- tată la timp, fmediat după eliberarea pul cel mat 6curt. între factorii care
de fiecare om în parte. Pentru recoltarea mai în luna august ea a crescut de la 1,383 tone pe cîndu-1 înlr-un cablu subteran. S-a terenului, la adîneîmea corespunză­ contribuie la obţinerea de recolte
probe la profile pentru ca nu
Inţelegînd bine acest lucru, cumva să se fi dereglat caja pe la timp a porum­ post cît a fosl planificat, la 1,481 tone pe post. economisit astfel un traseu aerian de toare şi fără bolovani dă posibili­ bogate, semănatul griului în epoca
comuniştii de aici manifestă o neobservate, dă indicaţii mun­ bului sînt folosilc E. POP 200 metri liniari pe distanţa dinlre tatea să se acumuleze în sol o mare optimă ocupă un loc Important. Se­
grijă permanentă pentru întă­ citorilor mai tineri. In lot ce toate forţele, corespondent depou şl cabina staţiei. cantitate de apă. iar pâminlul se mănatul trebuie făcut diferenţiat, în
rirea simţului de răspundere al face sc simte că şi-a pus la poate tasa, permitînd asigurarea funcţie de umidilalea din 6ol, soiul
fiecărui muncitor, tehnician sau inimă problemele bunei desfă­ unu! bun pat germinativ pentru să- cultivat etc.
inginer. şurări a procesului de producţie. Cetăţenii contribuie la Infruimisetarsa oraşului Noi descoperiri mfntă. Diferentele de producţie ob»i- La buna reuşită a campaniei Îns3-
minţărilor de
toamnă o contribuţie
...Fluxul tehnologic începe Ia ...Dar, pentru ca laminorul să In oraşul sidcrurgiş'ilor de la (ţoa­ trul care a trecut s-nu efectuat repa­ arheologice nute dc gospodării colective cu su­ iosemnată sî-o aduc şi mecanizatorii.
cuptoarele cu propulsie. De aici funcţioneze bine este necesară lele deni ului Cltizid se construieşte raţii de străzi, curăţări fi amenajări prafeţe de teren Învecinate sau dc Ei trebuie 6ă revizuiască şi să re­
se alimentează întreaga linie de o montare şi întreţinere plină intens. Noile blocuri construite în fiu- de. zone verzi pe tocurile eliberate de Cu prilejul unor lucrări efectuate brigăzi din cadrul aceleoaşi gospo­ pare la timp întregul utilaj agricol
laminare cu blumuri. Este foar­ de grijă a fiecărei părţi a uria­ nedoara au schimbai radical fc{<t constructori, s-a curăfat albia riului de constructorii şantierului nr. 1 al dării sînt concludente în această pri­ necesar. Totodată e necesar ca me­
te important ca oamenii de aici şului agregat. Aceasta o fac oraşului. Sute dc familii se mută Cema şi sute dc metri de canale pen­ T.R.C.H., la capătul din partea de vinţă. Necesitatea executării din canizatorii să fie instruiţi temeinic
să încălzească la timp materia­ muncitorii atelierului de armă­ anual in locuinţe noi. Dar pentru ca tru scurgerea apelor pluviale. La efec­ est al străzii Emanoil Gojdu din vreme a arăturilor reiese şi mai mult în legătură cu executarea în bune
lul şi la temperatura stabilită turi. Aici s-au format oameni cu oraşul lor sa (ic cit mai frumos, cil tuarea acestor lucrări au participat mii Deva s-au descoperit urme mate­ în evidentă dacă ţinem 6eama de
pentru fiecare calitate de oţel. o înaltă calificare, îndemînatici mai bine gns(nulărit. cctu(cnii, mobili­ de cetăţeni care au prestat 302.444 riale aparţinătoare comunei primi­ faptul că pentru a se dezvolta bine conditiunl a tuturor lucrărilor agri­
tive din epoca a doua a pietrei. Ma­
zaţi de deputaţi şi comitetele de blo­
La
cole din oampania de toamnă.
Dar aceasta nu înseamnă totul. Printre r.ceştia îl întîlneşti me­ curi, (turliciftă ii ei cu entuziasm (trin orc muncă patriotică, rcalizind eco­ terialele ceramice descoperita, in­ şi pentru a rezista intemperiilor din realizarea sarcinilor ce revin unită­
Cuptorarii trebuie să ştie ce se reu preocupat pe comunistul muncă jtutriolică la efectuarea unor nomii la bugetul sfatului popular de trate zilele trecute în colecţia mu­ timpul iernii, griul are nevoie de un ţilor agricole cu privire la pregătirea
întîmplă pe întregul flux. Iată Vasile Bocoş — şeful echipei, pe lucrări edilitare Dc ftildă, în trimes­ peste SOS.000 lei. zeului, constituie o nouă dovadă a teren bine lucrat, Din datele aflate unei baze temeinice recoltei viitoare,
de c e : într-una din zilele tre­ Aurel Jurj, Toader Hangan, Mi- dezvoltării societăţii omeneşti, din la Consiliul agricol regional reiese sînt chemaţi să-şi aducă contribuţia
cute a avut loc o mică defecţiu­ hai Cîrlugea. Cînd se fac mon­ cele mai vechi timpuri, pe teritoriul însă că această lucrare este rămasă toţi oamenii muncii din agricultura
ne la şurubul de presiune a unei tări sau schimbări de piese nu actual al oraşului Deva. în urmă îndeosebi în raioanele Orâş- regiuni! noaslre. A6igurînd din timp
caje. Agregatul a fost oprit pen­ mai poţi discuta cu ei. Respiră I Concurs literar Cu prilejul unor lucrări agricole tie, llia si Haţeg. In numeroase uni­ toate condiţiile necesare, prin efor­
tru cîteva minute. Nu trecuseră uşuraţi abia cînd caja funcţio­ făcute la Sa.rmisegetuza s-au găsit o tăţi arăturile sînt intîrziate din cauză tul neobosit depus de către colecti­
serie de obiecte romane
printre
decît cîteva secunde pînă cînd nează perfect. In cinstea cetei de-a 20-a ani­ lidarea şi întărirea sectorului so­ care: coloane de marmură, capite­ că pe suprafeţe întinse 6e mai află vişti şl lucrătorii din G A S . şl
maistrul încălzitor Ioan Crişan ★ versări a eliberării patriei noastre cialist al agriculturii; munca de­ luri, fragmente arhitectonice profi­ încă neslrînse palele. Aşa stau lucru­ S.M.T. se vor putea oblîne producţii
a fost prezent Ia locul cu prici­ Aşa sînt oamenii de Ia lami­ de sub jugul fascist, Cosa regio­ votată a intelectualilor pusă in late. un inel de aur cu piatră incl- rile la G A.C dm Vîntul de Jos, mal superioare de cereale în anul
na. După ce şi-a dat seama că norul de 650 al C.S.H. mereu în nală a creaţiei populare — Hu­ slu/ba poporului; felul cum tinerii zală, care au intrat de asemenea, in Foit şl altele, ceea ce dovedeşte că viitor.
remedierea defecţiunii durează plină acţiune, mereu agitaţi. nedoara organizează un concurs din şcoli şi facultăţi se pregătesc colecţia Muzeului regional din Deva. aici nu există preocupare suficientă
cîteva minute, s-a întors rapid literar cu tema; „Pc drumul glo­ pentru a deveni cadre de nădejde
la cuptoare şi le-a redus pre­ Simţul de răspundere care îi rios al socialismului" in producţie: oglindirea trăsături­
siunea pentru ca blumurile să caracterizează Ie face cinste. Ei La concurs se pot trimite: lor morale ale omului nou. educat
nu se încălzească prea mult. formează un colectiv harnic, — Reportaje literare, povestiri, şi crescut de partid. PIP EA PRODUCŢIEI DE FURAJE
schiţe, nuvele, versuri: Lucrările vor fi trimise pînă la
Obiceiul bun de a ţine legătura care se situează mereu în frun­ — Piese intr-un act: datu de 1 august 1964 pe adresa:
cu laminatorii şi l-au luat în­ tea întrecerii socialiste pentru — Folclor literar contemporan: Cosa creaţiei populare a regiunii
— Fragmente de texte de bri­ Hunedoara, Deva — strada Gheor-
călzitorii după ce într-o zi au sporirea producţiei de metal. gadă ( scenete, monologări, dia­ amJdu, lulâktmke wy.'deaUlafaa iectZudui. zoM wm.
fost pe punctul să ardă cîteva C. ARMEANU loguri, epigrame şi fabule). ghe Bariliu nr. 2, şt vor aura
motto. fiind însoţite de un plic în­
Lucrările vor oglindi aspecte ale chis in care se vor menţiona nu­
luptei poporului nostru, condus de mele autorului şi motto-ul respec­ Ritm mai intens
partid, pentru construcţia desfă­ tiv.
ca
şurată a socialismului, auînd
Creşte productivitatea muncii tematică; munca entuziastă a oţe- La concurs pot participa toţi
larilor, minerilor şi a tuturor oa­ autorii de lucrări Ulerare, membrii la însilozarea furajelor
La fabrica „Vidra" din Orăstle au nerea ei. In cursul lunii august, ei menilor muncii din regiune pentru cercurilor literare şa.
o innftă productivitate a muncii Lucrările valoroase vor fi achi­
fost aplicate anul acesta o seamă de înregistrează depăşiri de normă in­ gropi pentru siloz, a pus la
pentru produse de calitate: conso­ ziţionate şi publicate.
măsuri tehnico-organizalorice bine tre 20 si 35 la sută. Asigurarea hranei animalelor pe timpul ternii constituie una din prin­ punct tocătoarea, au fost alcă­
cipalele preocupări ale consiliilor dc conducere din gospodăriile agricole tuite echipele care lucrează la
chibzuite. Aşa se face că de pe o
colective. Iotă de ce in majoritatea G.A C. din regiunea noastă se lucrea­ însilozarea porumbului. Totuşi,
lună pe alta maşinile au fost mal
ză intens la însilozarea furajelor. Desigur că acolo unde gropile de siloz faţă de sarcinile pe care le au
bine utilizate, iar timpul de lucru al (trebuie să însilozeze 600 tone),
au fost pregătite din timp, unde munca de recoltare şi transportare a po­
muncitorilor folorit mai din pUn- la Sarmisegetuza s-a însilozat
rumbului furajer a fosl bine organizată, lucrările de insilozare sînt avan­
Drept urmare, pe graficul întrecerii încă puţin. Pînă în ziua de 29
sate In rindurile dc mai jos redăm cîteva aspecte din activitatea privind august se însilozascră doar 10
se înscriau mereu depăşiri de nor­
însilozarea furajelor. tone. Este necesar ca lucrările
mă. iar productivitatea muncii pe să fie urgentate în aşa fel îneît
secţie creştea Pe cele 7 luni bună­ ele să fie terminate la timp.
Cu grijă de buni gospodari O dată cu recoltarea păioaselor
oară. s-a ajuns Ia o productivitate
s-a lucrat intens la amenajarea
medie cu 13.3 la sută mal mare Iniţial, colectiviştii din Strei gropilor de siloz. Avînd totul Rămase în urmă
decît cea planificată. Muncitorii Iile şi-au propus să însilozeze canti­ pregătit, cu cîteva zile în urmă Există din păcate şi o serie
Cronicei, Vasile Sima. Maria Bolnar, tatea de 300 tone furaje. Anali- a fost posibilă începerea însilo* de gospodării agricole colective
zind însă necesarul de nutreţ zării porumbului. Muncind cu care n-au acordat suficientă
Cornelia Stef sini numai cltiva din­
pentru animalele existente s-a multă însufleţire, colectiviştii din importanţă însilozării furaje­
tre cei care au contribuit la obţi­
ajuns la concluzia că 300 tone nu Ilia au însilozat 120 tone furaj lor, deşi au condiţii foarte
sînt suficiente. De aceea, colec­ din cele 500 tone planificate. bune. Printre acestea se nu­
tiviştii din Strei au hotărît să Bune rezultate au obtînut şi mără G.A.C. Gurasada, raio-
însilozeze 600 tone furaje. Pen­ colectiviştii din G.A.C. Cîmpuri noul Ilia, Batiz, Sîncrai, dc
Consiliul de conducere al
tru a termina cît mai repede Surduc. Ei au însilozat 75 tone pc raza oraşului regional Hune­
gospodăriei agricole colective
această lucrare de mare impor­ furaje dm cele 140 tone plani­ doara şi altele, care încă n-au
din Deva a acordai o impor­ tanţă, colectiviştii din Strei au ficate. început însilozarea furajelor.
tantă deosebită executării la început însilozarea cu o săptă- Consiliile de conducere ale
timp a araturilor de vară. Da­ mînă în urmă. Pînă în prezent S-ar putea şi mal repede G.A.C. respective ca şi altele tre­
torită acestui lucru din cele 300 au fost îrsilozate 220 tone po­ In acest an la G.A.C. din buie să ia toate măsurile în ve­
ha planificate au fost arate rumb furajer. Sarmisegetu/a au fost cultivate derea începerii grabnice a aces­
pînă ieri 290 ha. cu porumb furajer 27 ha. teren. tei importante lucrări. Numai
Cînd fotul este pregătit
IN FOTOGRAFIE: mecani­ Porumbul s-a dezvoltat bine iar aşa vor putea asigura hrana ne­
zatorul Aurel Sturza arind de Consiliul de conducere al acum a ajuns în faza optimă cesară animalelor pe timpul ier­
G.A.C. Ilia a acordat o impor­ pentru insilozare. Este drept că nii, numai aşa vor realiza pro­
tanţă deosebită pregătirii spa­ consiliul de conducere s-a preo­ ducţiile planificate în sectorul
ţiilor de Snsiiozare a furajelor. cupat de pregătirea celor 12 zootehnio.