Page 99 - 1963-08

Mr. 2697 ftUKIH SOCIAlISMrtlT Pag. f
E£Ssn!nAiaM*r'i!iZK.i)B!M: -.tem

tiiclactieă şl pedagogică
au apărut:

Organizaţia de bAză P.M.R. din cii a crescut de patru ori. Im­ cetate cu mult intere* de oel L u c ră ri de lite ra tu ră
secţia turnătorie a U. M. Cu- portant este că acest procedeu prezenţi. pedagogică şi m etodică
cir acordă o mare atenţie acti- a fost larg popularizat de către — Este cu mult mal fină piesa • • • Dicţionar pedagogic, voi. I
vităţll ce o desfăşoară agitatorii. agitatorul A. Purdi. Prin de­ în exterior şi n-ai să găseşti în 779 p., 32,50 lei
Ei sînt instruiţi In mod or­ monstraţiile practice ce le-a fă­ ea nici pori — şi-a exprimat pă­ In lâna trecuta A. NEGULESCU — Demonstraţii
ganizat cu sarcinile ce le au cut la locul de muncă, articolele rerea Gavrilă Dragoş. Acest pro­ brigada condusă experimentale pentru lecţiile
de îndeplinit, iar periodic se a- scrise la gazeta de perete, toţi cedeu îl voi folosi şi eu. de Băcanu 9ava de fizică — Mecanica — căl­
nalizează activitatea lor. In fo- muncitorii au luat cunoştinţă de Rezultatul practic i-a convins
de la lectorul 1
1 ul acesta fiecare agitator so felul cum pot folosi şi ci acest pe toţi să treacă la folosirea B. al E.M. Lupenl dura.
simte mobilizat la o muncă con­ procedeu de lucru. Cu mult suc­ noului procedeu de lucru. Rezul­ 214 p., 5,95 lei
cretă şi eficace. ces folosesc acest procedeu şi tatele ce se obţin acum sînt din­ a extras peste A. HAIMOVICI — Grupuri de
plan o tnsemnata
In ultimul timp, cu ocazia ins­ muncitorii Viorel Bubitan, IIic tre cele mai bune. Patru munci­ cantitate de căr­ transformări (Introducere
truirilor agitatorilor s-a pus un Breazu, Ioan Hoclăr şi mulţi tori reuşesc să toarne în 8 ore bune. elementară)
accent deosebit pe extinderea alţii din turnătoria de fontă. peste 550 kg. de diferite piese 131 p„ 2,60 lei
procedeelor noi de turnare prin Ca urmare, în flecare lună se necesare fabricării maşinilor IN FOTOGRA­ D. TANASE, — P PODAREANU
Culegere de probleme de
rare se realizează o productivi­ realizează ritmic planul de pro­ unelte. înainte nu se realizase a- FIE : Un schimb
tate a muncii mai mare ducţie, s-au obţinut însemnate semenen producţie. al brigăzii In faţa chimie (pentru învăţămîntul
■ii o producţie la un preţ economii la preţul de cost iar Intr-o zi însă, controlul teh­ graficului de pro­ mediu)
de cost scăzut. Aplicată în calitatea pieselor este mai bună. nic a găsit cîteva piese cu sufluri. ducţie. 227 p., 4,95 Iei
uactică de mai mulţi muncitori, Turnarea în forme întărite cu Mai mulţi muncitori susţineau A, M. IAGLOM, — I. M. IAGLOM
metoda de turnare în forme în­ 525252252525 525252 525250 52525? 52S1Î52 că reţeta la amestec fusese res­ Probabilitate şi informaţie
tărite cu bioxid de carbon sa pectată. Totuşi defecţiunea era 312 p., 7,80 lei
dovedit a fi eficientă. Piesele T ribuna concludentă. Care era cauza de­ H. URSU — Momente din isto­
turnate prin folosirea acestui fecţiunii? Acest lucru îl frămînta ria Romîniei în creaţia lite­
procedeu sînt dc calitate mai şi pe agitatorul Ioan Busănescu. rară.
bună, consumul de fontă agita ţârului Cercclînd cauzele, constatase că 252 p., 8,55 fel
csle mai redus, creşte midi nisipul care sosise dc curînd a - O. LAZARESCU — Să le dezvol­
productivitatea muncii. De aceea 252525 252525 252525 25252S 251525 2S2S2S vea altă granulaţie. Aici era ca­ tăm copiilor dragostea pen­
,
.,,
, ,
biroul organizaţiei de bază a in­ bioxid de carbon este folosită uza principală a rebuturilor. tru frumos 111 p., 3,05 lei
dicat agitatorilor să popularize­ cu succes şi la turnătoria de Densitatea silicalului de sodiu
ze larg acest procedeu nou dc prcci/.ie. Agitatorul Ioan Busă­ rezultă din amestecul lui cu ni­
lucru în asa fel ca el să fie nescu a organizat mai multe sip. Noul nisip nefiind la granit*
larg extins. convorbiri colective cu muncito­ laţia necesară după amestecul 1.117 perechi Prin extinderea mecanizării şi micii
Plinire agi la! orii cci mai ac­ rii din echipa în care lucrează, lui cu silica tul de sodiu dădea o
densitate dc numai 1,46 faţă de încălţăminte peste plan
tivi la popularizarea metodelor în care le-a vorbit despre im­
inaintafe. a procedeelor noi este portanţa folosirii acestui proce­ 1,56 cît este necesar. Paralel cu îmbunătăţirea calităţii mecanizări am sporit productivitatea m unci
şi tov. Aurel Pm di de la turnă­ deu. Agitatorul Ioan Busănescu a produselor muncitorii fabricii „Arde­
toria de fontă. El a contribuit — In primul rîiul — spunea el scris pe această temă un articol leana*’ din Alba Iulia 6e preocupă cu Anul acesta în faţa colectivului In urma măsurilor luate au samblu activitatea noastră este
la extinderea procedeului dc tur­ — piesele vor li de o calitate mai la gazeta de perete şi a stat dc multă răspundere de depăşirea sarci­ nostru stau sarcini mult sporite fost obţinute rezultate bune. In că, productivitatea muncii a cu­
nare în forme întărite cu bioxid bună. exteriorul lor va fi turnat vorbă cu fiecare muncitor în nilor de plan. In acest 6Cop organi­ faţă de anul trecut. Traducerea primele 7 luni ale anului, în ate­ noscut o creştere ascendentă de
de carbon şt la volanul maşinii la dimensiunile cerute, şi deci. parte aralînclii-i importanţa res­ zaţia de partid analizează periodic lor în viaţă cere din partea tutu­ lierele fabricii au fost montate 3 la o lună la alta. In trimestrul
de cusut „Ileana". De mai multe vom elimina risipa dc oţel, apoi pectării reţetei şi a calităţii ma­ cum slnt înfăptuite prevederile pla­ ror muncitorilor, tehnicienilor şi maşini de frezat, 4 maşini de I ac. productivitatea muncii s-a
ori. el le-a arălat practic tova­ productivitatea muncii va spori terialului de formare a ameste­ nului M.T.O. si dă curs propunerilor inginerilor din fabrica noastră gtăzuit şî o maşină dc presat tal­ realizat în proporţie de 101,37 la
răşilor lui dc numcă Viorel Bu- simţitor în timp ce preţul dc cost cului. făoule de muncitori. Un accent deo­ să-şi mobilizeze şi mai mult e pă. La aceste maşini au fost puşi sută. La slîrşitiil trimestrului II
bitnn, 11 ic Brcazu şi loar Iloilfir va fi mai mic pe fiecare piesă Dc atunci, nici o piesă n-a mai sebit se acorda efectuării controlului forturile. să lucreze muncitori evidenţiaţi proporţia realizării săltase la
cum procedează, cc cantitate în parte. Va trebui însă să res­ fost rebutată. Mîndria tuturor operativ si 1 dosirii maşinilor $i uti­ Sub îndrumarea organizaţiei dc cu înaltă calificare şt bogată ex­ 102,97 la sulă ca să ajungă în
dc nisip şi silicat de sodiu nece­ pectăm cu stricteţe reţeta de for­ muncitorilor din secţia turnăto­ lajelor la Întreaga lor capacitate. partid noi ne-am preocupat dc perienţă în producţie. N-a trecut luna iulie la 103,7 la sută.
sită formarea amestecului şi a mare a amestecului să avem gri­ rie. este că au turnat însemnate In felul acesta, colectivul fabricii continua perfecţionare a proce­ mult si s-au ivit si primele re­ Creşterea productivităţii mun­
dovedit prin fapte că amestecul jă ca densitatea silicaiului să nu cantităţi dc piese peste plan şi a reuşit ca dc la începutul anului si sului de producţie şi îndeosebi zultate. S-au eliminat complet cii s-a tăcut şi ca urmare a pre­
format cu ajutorul carbonului fie mai mică dc 1,56 — a înche­ de bună calitate. Ei şi-au adus o pînă în prezent să dea peste 60 r ci - de creşterea productivităţii mun­ strangulările la operaţiunea fre­ gătirii tehnico-profesionale a
este avantajos prin faptul că sc contribuţie importantă la reali­ nile ele plan 1.117 perechi încălţă­ cii. zat mecanic a.sigurîndu-se o rit­ muncitorilor In cursurile dc ca­
întăreşte şi se usucă repede, de­ iat agitatorii]. zarea în acest an pe uzină, a minte pentru copii si adulţi. In urma unui studiu amănun­ micitate normală pe întreg flu­ lificare care au funcţionat anul
vine rezistent la turnare. Folo­ Intr-o demonstraţie practică peste 2.750.000 lei economii la A. MOI.DOVAN ţit asupra posibilităţilor de spo­ xul tehnologic. acesta pe secţii şi locuri dc pro­
sind matriţele la turnarea vola­ le-a arătat cum procedează el. preţul de cost.
S. CERBU corespondentă rire a productivităţii muncii, c- Cam în acelaşi timp, din fon­ ducţie nu fost cuprinşi peste 180
nelor de la maşina dc cusut Prima dalii a întocmit reţeta de forturilc noastre au fost îndrep­ dul de mică mecanizare s-a con­ dc muncitori nccnlificîUi. Legătu­
„Ileana" turnătorul A. Purdi a formare a amestecului : 100 kg. tate în două mari direcţii. In fecţionat şi montat în atelierul ra strînsă dintre cunoştinţele teo­
prevăzut posibilitatea dc a fo­ nisip şi 6 kg. silicat de sodiu. A Cei patru de la primul rînd am desenat toate de ştanţat talpă o bandă trans­ retice dobîndite. cu activitatea
losi turnarea în etaje. In pre­ format amestecul şî apoi din el J) maşinile vechi, uzate cu produc­ portoare rare elimină transpor­ practică de zi cu zi a făcut ca
tivitate scăzută pentru a fi în­ multe dintre muncitoarele noi să
zent, la o singură turnare se miezul pe care I a uscat cu aju­ locuite şî am hotărît care opera­ tul manual al încălţămintei pe o ajungă la nivelul celor fruntaşe.
marnă 20 dc bucăţi piese în loc torul bioxidului dc carbon. Mie­ ..aţa ţi-an vâikilal primul pro­ Aducîml în program fapte din ţiuni manuale, în procesul de distanţă egală cu numea a doi Astăzi rov. Elena Brcazu din
de 4 bucăţi cît se turnau prin zul s-a uscat cu mult mai repede gram ih întindă artistică dc agi­ munca lor ţi a ortacilor lor din producţie, pot fi înlocuite dc oameni. In urma acestor măsuri secţia finisaj, Silvia Popa, Maria
taţie coi patru 4iacri mineri de la
vechea metodă. Aceasta în­ ca înainte şi s-a putut turna ime­ sector, tinerii Ştrfănescu Conuan- maşini. Bineînţeles că întotdea­ productivitatea fizică a sporit cu Oargă şi Morar Maria. absolven­
sectarul IV al nunei Anmoasa.
seamnă că productivitatea mun­ diat. Piesele turnate au fost cer­ (in. Dorea Ioan, Relmcr lohnn ţi circa 50 perechi încălţăminte pe te a cursurilor dc calificare lu­
al 9 • 9 « ■ I « l.l una s-n avut în vedere eficienţa crează tor atît dc bine ea si to­
Morarii Ghcorghc s-au bucurat dc economică a înzestrării tehnice. schimb. Totodată s-a îmbunătăţit varăşele lor cu 8—10 ani ve­
un deosebit succes la firimnl lor mult calitatea şi finisajul produ­
Dacă o maşină sau alta este ne­ chime.
spectacol. Acum, minerul Ştcfanrs- selor noastre.
cesară şi justifică intrutotul mon­ Rezultatele dc pînă acum nc-au
eu Constantin, rare e ţi autorul tarea ci. Ceea ce caracterizează în an- dovedit că în întreprinderea noa­
testelor, se pregăteşte pentru al stră mai există încă rezerve în­
semnate de sporire a productivi­
doilea program
tăţii muncii. Mai avem multe de
In acest an le, exploatarea mi­ in fimpiel liber, în excursii făcut în asigurarea ritmicităţii
nierii Aninaasa. (>e lingă brigada 7 producţiei, de la o fază la alta
artistică de agitaţie a clubului Tot mai mulţi oameni ai mun­ cat la lîrgul internaţional dc şi folosirea utilajelor şi maşinilor
muncitoresc, au moi luat fiinţă în­ cii din regiunea noastră, amatori toamnă de la Lcipzig. Cu acest la întreaga lor capacitate. Spre
că patru asemenea brigăzi pc sec­ ai drumeţiilor, participă in tim­ prilej ei vor admira frumuseţile aceste rezerve se va îndrepta a-
toare. Brigada sectorului VII a pul liber la numeroase excursii oraşului Prnga, iar la Drcsda vor tenţia noastră dc acum înainte.
pregătit ţi prezentai două pro­ organizate de agenţia ON.T. viziona galeriile dc artă. VASILE DAD1LA
grame noi cu mai multe specta­ Deva. In ultimele două săptămîni
1. STAT CU maistru principal la fabrica
w P cole iar cele din sectoarele l. IV un grup de 34 mineri de la Petrila corespondent „Ardeleana" Alba Iulia
ţi VI cile an program. Minerii au plecat cu autocarul O.N.T. în-
Vzl din Aninnasa au primit cu bucu­ tr-o excursie, cu prilejul căreia
M rie fiecare spectacol de brigadă au efectuat turul R.P.R, In dru­ E X P O Z I Ţ I E
căci ele vorbesc despre ci, despre mul lor ci s-au oprit la Bucu­ De curînd, membrii cercului dc picturi in ulei şi acuarele. Dintre
W m munca lor ţi na uită niciodată reşti, Bicaz, Oneşti, Craiova şi artă plastică ce îşi desfăşoară acestea se remarcă cele semnate
nici pc acri caic, deţi putini la în alte oraşe unde au vizitat activitatea în cadrul clubului de Anton Ionescu, instructorul
num ăr, mui împiedică uneori mer­ obiective industriale şi monumen­ muncitoresc al sindicatelor din cercului, Ioan Ursu, electrician,
sul înainte al muncii. te istorice. Cugir au organizat o expoziţie cu Ioan Crăciun, zugrav, Ioan Suciu
lucrări originale, destinate înfru­
In urma cu două zile, un grup şl Miron Severcşan, tehnicieni,
LUCIA UCtU museţării noilor apartamente da
format din 20 oameni ai muncii te în folosinţă în localitate. Expo­ Elena Băculescu, Elina Crtşan,
• » am * » o • 0_ o* • • e • i o • o » o I • o« tot din regiunea noastră au ple- ziţia cuprinde circa 70 de lucrări, Aurelia Todea, eleve şl alţii.
Aspect exterior al noii fabrici de aglomerare a C. S Hu­
nedoara.

i\oi nitiăajc si# atelierele ASPECTE NOI IN GHANA fMătfctâiVJ'V •,* "2"i *';>v •" .:;, ’.f ro Vt

%
« S e r e j p a r a i ; m ateria I ru iau t f urnitul alb ul valurilor care se deoarece G/mna a fost ţi conti­ ra are caracter dc monvcultnră. In- (spuiiren recoltei la ha, dezvoltarea suficient asupia economiei (ării, in ¥
'2t
i !,<(>,g dese iichntlui spre (uniunile nuă să fie cea mm marc producă­ indnstria slab dezvoltată primul loc ţcptclului etc.) : industrializarea special datorită faptului că acesta
Atelierele de reparat material soniec eu ajutorul cărora se face
rulant din ţara noastră au fost conţi olul osiilor la locomotiv e şi (»banei cuc iul unu pl pc alocuri dc toare ţi exportatoare de boabe dc il ocupă industria extractivă (în spe­ Gbanci, in trei etape : (1. — dezvol­ se va îndrepta asupra rmnurilor-che- *!
&
inimile de pinhu iuu.u ale i'Cchi-
înzestrate recent cu noi utilaje, instalaţii Roentgen pentru con­ lm‘ telă{i uinUihitr mei dc negus­ cacao pe pia(a mondială. A u mui cial aur, cu capital englez). Indus­ tarea industriei bunurilor de con­ ic ale producfici ţi comcrfului”.
ipaiate şi instalaţii cu ajutorul trolul sudurilor la caznnele de puţin dc 00 Iu sută din veniturile tria prelucrătoare este alcătuită din sum — îmbrăcăminte. incăl(ăinuitc. „Comerţul ţi industria Ghanei sini $4î
torii de srltnn iară pi in secolul al
cărora se folosesc în tot mai locomotive. Atelierele clin Cluj. A V-ten statului provin din acest corner( In cîtcvn întrebrinderi alimentare, tex­ alimente mobilă, ciment, etc ; 2 stăphiite încă intr-o măsură însem­ 3!
mare măsură metodele înaintate laşi. Braşov şi Simcria au fost Lu vreo lă de mile dc Aetiu, ca­ 1951. cind Kwantc Nloumah a luat tile. de prelucrarea lemnului, de pie­ — dezvoltarea inehniiiei metalelor nată de interesele externe ale mono­
de lucru. Printre acestea se numă­ înzesitaie cu laboratoare şî noi pital'/ Glume valurile u: izbesc din conducerea guvernului — aceasta s-a lărie. Mai există în Ghana o uzină de bază fei oase ţi neferoase, a polurilor. Bolidul Convenţiei Popu­ 53
lare este hotărît să înlăture această 3!
inlhnplal încă pe vremea dominaţiei
ră aparate pentru sudura auto­ bancuri de probă. urni de dtgm le celm mui marc fiori de asamblare a automobilelor, n fa­ industriei chimice, in special pentru Vi
mată, sub strat fondant a caza­ urtli n iai ul A li teii — A emu. colonialiţtilor bulanici — Consiliul brică de ciment, una de tablă de producerea de îngrăşăminte ţi fibre rămăţifn a colonialismului', se spu­ V»
ne in Brogramul Partidului de gu- &
executiv de atunci a luat în admi­
celor dc locomotive, instalaţii O sei ic de unităţi dc reparai y.idmilc vcclnhn cetu(i nicon/oară nistrarea sa întreprinderea pentru c.o- aluminiu sintetice ; 3. — dervoltarea indus­ vernămhtt &
triei grele)
«
pen'ru călirea prin curenţi dc materia! rulant clin ţara noastră sute dc pescari cu colibe din Iul incr{ul cu cacao, prin mumie căie- Deţi numărul fabricilor crcţte con­ Acest ţel nu exclude deocamdată li
Planul stabileşte un control strict
•rz
înalta frecvenţă, pentru uscarea şi-au confecţionat pc plan local .\uu d i u frunze dc palmier împle­ ia trecea întreaga cantitate de ca­ tinuu. ele nu acoperă nici pc dtpar- al importurilor. Sc va reduce im­ participarea capitalului străin la via­ trz
miezurilor în turnătorii cu ajuto­ numeroase instalaţii dc caic au tite. iar ia nisipul tăi aiul ai se odih­ cao exportată. S-nu stabilit picturi
rul razelor infraroşii etc. Cu aju­ avut nevoie. Printre altele, ele nesc burcile pestrife ale pescarilor. fixe de ncbizilic a boabelor dc portul de produse, alimentare, de (c- ta economică a Gbnnei Trebuie să >K
lături, ciment, medicamente, încăl-
sc schimbe numai pozifia dominantă •â
torul lor se fac reparaţii de cali­ şi-au construit instalaţii pentru Dur dincolo dc digurile portului cacao ţi din difcrcn(a dintre piciul ţi ho tării oare a acesteia.
Investiţiile globule se
(ătninfc etc
tate superioară la un preţ de încălzirea bandajelor prin inoluc- tema sc iutii arse vapoare transocea­ de achiziţie ţi cel de vbtzarc slutul ’''Ooeume.it tu r vor ridica anual la 120 milioane li­ O serte de întreprinderi de slut 53
\i
cost mai scăzut. Totodată, prin !ic\ caic asigură o încălzire uni- nice ţi un oraş frumos ţi modern vor fi construite de statele socialiste. 53
loima a acestor piese, maşini a ctţligal aproximativ 2S0 milioane re. din cate statul va da în cci şap­
I Vin ci rea procedeului de sudură Pentru craiiuircn electropneuma- cmc poale fi comparat, cu orice omţ lire. Deoarece arborele de cacao le consumul intern dc produse ali­ te ani 436 milioane lire. In dezvol­ Prin accentul care sc pune pe dez- V!
a"i(ornati în locul îmbinării prin tica, instalaţii pentru turnarea european. este cultivat în cca mai mare parte mentare ţi iodush iute. tarea industriei se pune mare ac­ vntiarca sectorului de stal ţi pe rit­ *3
•h
ti
idiniic, s-au eliminat şi zgomo­ centrifugală a cuzineţilor dc mo­ Lingă prii s-a inălfat noul centru de micii fermieri, în Gbuna sc spu­ Ghana continuă să fie primn ex­ cent pe capitolul străin, in special mul acestei dezvoltări, Ghana se deo- £
tele din cazangcriilc atelierelor. iml iul inii al Ghunci — aici func- ne cu Tema. între pi linierile indus­ portatoare dc boabe dc caca», iar f>e eoniiibutia firmelor particulare. scbcitc dc o scrie dc tăn africane, 53
toare cu topire în elcclrolit prin
Atelierele dc reparat materia! caic sc realizează importante eco­ (loucazn 10 fabrici, majoritatea dc triale de stat. ţosrlclc, spitalele, ţco- ponderea acestui piodns in volumul Tema este un exemplu grăitor ol care se sprijină în ma/oi ilate numai
rulant clin Cluj au fost dotate cu nomii dc materiale neferoase si mărime medic hlc ţi cele două universităţi demne globul ul expui tului lănt variază iu­ schimbărilor ce se vor petrece în pc investiţiile stiăino particulare 5ii
fi
mi cîntar de locomotive, cu aju­ altele. Atelierul dc reparat auto­ Bortul — construit pc local unui dc admiraţie, nu fost construite de lie HO ţi 75 la sută In afmă de economia Gbnnei. Cort ierul său m- Ghana are deja experienţa a aproa­ il
•r,
tori'! căruia se realizează o re- motoare din Braşov şi-a realizat sătulei in cm: locuiau vren j 00 dc fapt de agricultori cu săpatiga loi aceasta Gbuna exportă am. dtmnun- dttslriul cnpiinde iu pi imul tind fa­ pe .30 de intrepi iudei i dc stat., pc '•K
oai) i/.are corectă a sarcinilor lo­ o instalaţie dc sullizarea blocuri­ pescari ■— lumăiă astăzi peste Iar accţtia reprezintă 2/3 din pnpu- tc, minereu de mangan, bauxită ţi brici ce aportul statului; sc consilii- care poate să sc bazeze. Planul pre­ m
w
20t)tlt) locuitori. O ilniă cu termina­
lemn — male-ni prime ncprclna ate.
iese ulmi rafinării dc (iţei — apar-
Iulia (urii, cure în IQăO număna
vede de asemenea impoilante mă­
comotivei pc osîi. Alte unităţi lor clc cilindri ale motoarelor rea combinat ului dc aluminiu numă­ ale căror preturi scad pe pia(n mon­ x
Diesel cu caic sc măreşte durata 9 700 1)00 dc locuitmi. Accţtia sînt (inimi aţa-numitului sector mixt (o suri cu caracter cultural. Vor fi Iun­ vt
Vi
industriale din acest sector dc lor dc funcţionare. rul locuitorilor săi sc va dubla. in cca mai marc parlc negrii suda­ dială. In timp ce cantitatea de ma­ pmle fnopiiclnte de stal o parte ie măsuri pentru lichidarea n- 3
activitate au primit aparate ultra- (Agcipreş) Bortul 7 emu n fost. construit din nezi. gnipa(i în triburi. lâspînd'Je terii prime ţi plante exportate creţ- a Sonetălii Italiene LXI) : cîteva nalfuhetismului. plagă a dominaţiei 53
53
i estimele proprii ale Gbnnei, fură să pe o suprafaţă dc 23S.OO0 Iun*. te, Ghana primeşte in schimb din fain iei sînt proprietatea unor mo­ colonialiţtilor hiitanici încă in anul 53
se apeleze. Iu vre-un împrumut Aici Limbile ţi dialectele lor au rezonan­ ce în ce mai fnt(in. Concomitent, nopoluri biihniice : în sfîrţit, găsim şcolar lOH I-19(12 s-a introdus in- 53
Cit sarcina anuală depăşită te f>ofi convinge de progresul lacul te pu(in cunoscute nouă : asbanti, cresc ţi preturile la tnaţinile ţt bu­ aici două fabrici mai mici. apar(i- ruilămintul elementar obligaloiiu ţi 53
nurile de consum pa cure trebuie
dc Gbuna din 1957 — anul elibe­
fanţi eivc. ga. Alături dc accţtia
turui
nînd unor patroni obunezi
gratuit. Se prevede crearea unui Tea­
fr,
rării .talc ţi în special după iulie truicţtc în Ghana ţi populolia nea- să le importe. deci in fală. in afina sectorului coo­ tru National, dezvoltarea cinema­ iŞ
Convins că prin realizarea sar­ strîngcre şi predare a fierului IO'iO rin fl, o dată ca lichid ar ca sta/u- fricnnă. in special britanică. Bcntrn că această stare de lucruri peratist în dezvoltate roplclă. în spe­ tografici ghaneze. i.C
fri
cinilor de colectare şi predare u vechi. In cele 8 luni care s-au lulm de dominion din Common- Natura a (ost darnică cu locuito­ nu mai poate continuu, guvernul gba- cial in ultimii ani toate sectoarele Ghana păţeşte pc o cale nottă. ne­ fk
deşeurilor Iiernase, contribuie şi scurs, ci nu predat I C M. Brad icruhli-ul butoaie. cătuşele robiei de rii Gbnnei. Blantnfiilc dc arbnri dc ttez a propus na demult să ftc pus economice importante ale Gbanci. străbătută încă fiină acum în Africa
el fa sporirea producţiei dc oţel cu 26 tone mai mult licr vechi, vermut au fost. sfănmalc pentru cacao sc intimi pc 13 milioane dc in discuţie publică proiectul puntu­ Care va fi locul ţi rolul acestora Neagră — calea asigurării indepen­ S?
a panici, colectivul Exploatării peste sarcina anuală. Zilele aces­ totdeauna atri, im in vest se cultixuî. pentru lui plan sc plenul al făt ii care urmea­ in anii septenolnlui? Guvernul Nlnu- dentei economice. Dacă scplcnzlul 53
53
Uzina du preparare a minereuri­ tea tinerii au depistat în apropie­ De unde •-im obţinui mijloacele lemnul Im preţios, tnahnnnl ţi ce­ ză să înceapă in octombrie J%3, mab a ai (dat. încă in urmă cu un va fi îndeplinit, Ghana sc va apro­ 53
lor clin Gmnhaiza. depune stră­ rea uzinei un nou „izvor" clc fier necesare penii ii n cnnsb 'net ie atît de drul. apoi arborele de cauciuc, cc! dc o dată cu noul an bugetar. Acest an care este politica sa fo(ă de pia dc Udul (rasat dc preşedintele 53
53
danii susţinute pentru a uimite vechi. Ei au hotărît ca în zilele importantă ca portul Tema ? îna­ Cafea ţi bananele. Subsolul nsle bo­ plan trebuie să schimbe raportul ţi cele cinei sectoare. Sc consideră dc Knmme Nhrumnb. care urmăreşte ca 13
oţeifiniloi- hunocloreni cantităţi dc 1 şi 2 septembrie a c. să pre­ inte de eliberai e Gbuna se numea gat in aur, diamante, minereu dc compozi(.ia a tot ce sc exportă prin o important ă hotărît nare dezvoltarea di ilr-n anexă furnizoare de materii 53
53
-poi ite dc fier vechi. Consta, de Aur. $i astăzi se extrage mangnii. bauxită. 7 rina ţi Takoradi, celălalt port al sectorului de sini. In pruiec.lul pla­ prime agrare, Ghana să sa transfor­ 53
53
Colectînd cu grijă fiecare bu­ dea I.CM.-uIui din Brad încă aici mult aur, dar poale eă aceas­ Dar cu toate aceste bogăţii. Ghana Gbanci. nului srplenul <e suhhnim a că ..con­ me ii scurt timp iuti-un stai cu o 5ti
cată de fier vechi muncitorii 10—15 tone deşeuri fieroase. tă (ară ar fi trebuii să se. numeas­ este un stat înapoiat economic — ti­ Planul septenal prevede moderni­ struirea întreprinderilor dc stal tre­ vtrhr,l: ie modernă
acestei uzine şi-au depăşit anul lONTCA PETRU că mai de grabă ,.Coasta dc Cacao”. pică mnţtenire colonială. Agricultu­ zarea ţi ‘dezvoltarea agriculturii buie să asigure societălii controlul ANTON VîlP.A a li
acesta luna de lună sarcina de corespondent K