Page 1 - 1963-09
P. 1
P ^ o iic ’-i
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA I
Amil XV. Nr. 3*99 DUMINICA I SEPTEMBRIE 1963 4 pnginl 20 ban)
Sâ îndeplinim planul în mod exemplar!
Rămînerea în urmă poate fi
recuperată la toate sortimentele | 128 propuneri de inovaţii Excursoi 1
In numărul din 24 martie al Mai trebuie amintit aici că |f De Ie începutul anului si pînă în prezent, la cabine peste
ziarului nostru a apărut un ar gradul de mecanizare al între hotare m
ticol intitulat: „Posibilităţi exis prinderii este în continuă creş f tul tehnic al TirnsluJul aurului Brad nu fost depuse 128 ,r i ce tre- )rt
vi propuneri de inovaţii, cu 51 la sută mai mult fală de
tă — să fie valorificate cu pri tere. In cursul trimestrului II ce. to t m a i iâ
cepere". In el era criticată con a fost dotată cu încărcătoare ŞV perioada corespunzătoare a anului trecut.
Din inovaţiile acceptate s-au aplicat peste 70. Im- m u l i i oameni ^
ducerea I. F. Orăştie pentru mecanice pentru depozitele fi > ai muncii npe- 'Jt
preună cu celelalte ce sînt tn curs de aplicare, ele
faptul că n-a luat cele mai eficace nale, iar acum sînt în curs de îy vot aduce economii anlecalculatc de 251.135 lei. Din Icnză la servi- şi
măsuri în vederea realizării sar montare noi fupiculare. Pentru *‘ cei 118 Inovatori jumătate sint muncitori ciile O N. T. 5*
cinilor de plan, ceea ce a con asigurarea bunei întreţineri a ^ Printre Inovaţiile ai eficientă economică mare se dornici să facă ^
dus la înregistrarea rămînerii în mecanismelor, ia sectorul Gră =* numără şi cea a tov. Petru Rusu, loan Marincaş şi Pe- excursii peste ^
urmă la mulţi indicatori în pri dişte se construieşte un atelier hotarele tării. 5?
tru Mnrtius, privind confecţionarea capetelor detnşa-
mele luni ale anului. In urma de reparaţii dotat cu toate cele £ bile în atelierul mecinic de la Gurabnrza. Numai din re- ţjţ
criticii aduse au fost luate o necesare. giunea noastră. £■*
seamă de măsuri importante. întrecerea socialistă între bri V T. BRADEANU m primele 8 '4
luni ale acestui ^
corespondent
Sub îndrumarea comitetului de găzi, parchete şi sectoare a fost V f ------------------------------------ an au plecat în
partid au fost analizate cu simţ mai bine organizată. Drept ur v* [ările prietene p
de răspundere toate cauzele ca mare, pe graficele ei au început « In turneu prin ţara peste 3.000 de ^
re au creat situaţia amintită şi a se înscrie realizări din ce în £ turişti
s-a trecut la înlăturarea lor. ce mai bune. ^ Zilele acestea, colecti na tn 48 de oraşe itn in prezent sc
Aşa se face că, de atunci, la Toate acestea au făcut ca pla vi vul Teatrului dc stat de Transilvania. Oltenia», preconizează or-
începutul fiecărei luni, un colec nul producţiei globale pe 7 luni ii! estradă din Deva a ple- Muntenia, Dobroqea, Mol ganizarea in
tiv format din reprezentanţi ai să fie îndeplinit în proporţie de cat Intr-un turneu prin dova şl Banat. O serie de continmre a
comitetului de partid şi condu 101,8 la sută. In trimestrul II ir. tară ou concertul-specta- spectacole vor fl repre unor noi ex- fif Dintr-o uzină mică, rudimentară, uzina „Victoria" Căi an a devenit
in Bul-
cerii întreprinderii se deplasează şi luna iulie a fost realizat şi col „Vacantă muzicala". zentate publicului din Ca cur ut ... ...... jj. In anii Republicii, prin construcţia dc noi secţii şl modernizarea celor
pitală şl oamenilor mun garia,
Unga-
la sectoare ş» parchete şi, îm depăşit şi planul producţiei mar Cu prilejul turneului, ar- cii veniţi la odihnă pe rin, Cchoslova- JP existente un puternic centru slderu rglc.
preună cu conducerile acestora, fă. S-a înregistrat în 7 luni o ^ tiştii deveni vor urca sce- liloral. cia şi V R.S S. ^ In fotograiic: Vedere parţială a uzinei. Săpîăm îna
stabilesc graficele de lucru şi economie suplimentară de peste Polo: V, ONOIU
măsurile ce trebuie aplicate pen 740.000 lei la preţul de cost şi Crucii Roşii
tru îndeplinirea întocmai a pla 1 300.000 lei beneficii
nului. In friul acesta sa ajuns A rămas însă deficitar planul : •Jn
la o eşalonare raţională a lucră Pentru ocrotirea sănătăţii oame
.C
rilor şi o mai bună organizare a pe sortimente, şi anume la sor Nutreţul însiloza! nilor muncii din Tcgiunea noastră
timentele buşteni de fag şi celu
*.T
muncii în toate unităţile. loză. Dar există toate condiţiile lucrează sute de medici şi mii de
cadre medii sanitare. Reţeaua de
O atenţie deosebită s-a acor ca în perioada ce urmează să bază, circumscripţiile sanitare, s-au
dat folosirii mecanismelor. Au fie recuperată şi această rămî- dezvoltat simţitor, esiqtirind tuturor
fost procurate materiale şi piese nere în urmă. In trimestrul IV cetăţenilor o asistentă medicală ca
de schimb pentru reparaţii. Sa vor intra în exploatare parchete hrană valoroasă peniru animale lificată. Numai tn ultimul limp s-au
urmărit executarea la timp şi noi. In plus, aşa după cum s a construit dispensare in mediul nual
de bună calitate a lucrărilor de mai amintit, gradul de mecani la Cioara, raionul Orăştie. Fcnes Si
întreţinere. Iar în vederea asi zare al întreprinderii este în Mcleş, raionul Alba şi altele. Do
gurării unei exploatări raţionale continuă creştere. Este necesar această gospodărie nu se organizase lozarea canlilătil dc furaje olanifi- asemenea, li Hunedoara. Lupeni. Ou-
a lor, s-a accentuat pe ridicarea deci să fie aplicate asemenea Ţinînd seama de importanta marc pe care * arc folosirea nutreţului încă munca la tocălori. Aceasta nici cată), dar sînt ntpregălite. Ce mai gir s on inlimtal cabinele dc medi
nu era instalată la locul de iusi-
nivelului de cunoştinţe al oame măsuri care să conducă la folo însilozal in hrana animalelor pe tini pid iernii, unită/ile agricole din re lozare. lipsea atunci peniru ca să înceapă cină a muncii, creole in scopul pre
nilor. In trimestrul II spre sirea cît mai deplină a mecanis giunea noastră au extins simfitor su prafcţcle cultivate cu ptante furajere, Nici la gospodăria colectivă din insilozarea ? venirii şi combaterii îmbolnăvirii
muncitorilor. Un număr tot mai mare
exemplu, au fost calificaţi 30 melor şi la noile locuri de mun hi vederea obţinerii unor producţii cit mai ridicate dc nutreţuri cultivate Mărtineşti iucrurilc nu stau moi Şi iată urmările : porumbul a în de oameni ai muncii beneficiază de
la ha., conducerile gospodăriilor colective s-nu preocupat cu grija dc în
mecanici pentru fierăstraiele că şi la organizarea cît mai ju treţinerea in bune condiţii a acestor culturi. bine. Aici, limp de 4 zile se toca- ceput să se usuce in lan, resturile tratamente balneare. Toate acestea
de la grădina de legume s-au uscat,
..Drujba". Aşa se face că indicii dicioasă a lucrului. De aseme In prezent in atenţia colectiviştilor stă problema insilozării şi conser seră abia circa 60 tone porumb (din ucmaipulind fi folosite în lir-ona ani demonstrează grija deosebită pe cn/c
de folosire ai utilajelor au cres nea, este bine ca conducerea în vării nutreţurilor Pentru a vedea cum se desfăşoară acţiunea dc însi- cele 2 400 tone planificate 1) Apoi. malelor, iar diferite ierburi valoroa o are statul nostru pentru ocrotirea
cut. La finele celor 7 luni s-a lozare a furajelor, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid-anchetă acţiunea a (ost tntreruplă. Nutre se se usucă pe cimp. Şi acest fapt sănătăţii populaţiei.
înregistrat o depăşire la fierăs treprinderii şi comitetul sindica în raioanele Orăştie şi Sebeş. ţul tocat, lăsat neacoperit se us este cunoscut de consiliul de con La realizările oblinute un aport
traie mecanice cu 10.000 m* ma tului, sub îndrumarea comite case de-a bimelea pierzîndu-şi sucu ducere al gospodăriei.. subslanlial l-a adus Crucea Roşie —
tului de partid, să militeze pen
să lemnoasă, iar la funicularele tru o cît mai bună organizare lenta. Tov. Gheorghe Rob, briga lairgă organizaţie dc masă. Problema
ocrotirii 6ănălălii în statul nostru
dier zootehnic, recunoaşte faptul că
Wissen cu 3 la sută. a întrecerii socialiste şi extinde REZULTATELE — CEL MAI porumb pe zi. De asemenea, pen valoarea nutritivă a porumbului to TOATE REZERVELE a devenit o preocupare de seamă «
se
rea experienţei dobîndite de BUN ARGUMENT tru a fi evitate întreruperile, de cat a scăzut simţitor. Aceeaşi pă- DE FURAJE SA FIE tuturor oamenilor, iar organizaţia de
asigură tolodeauna o rezervă
tova:îşii
o
şi
rerere
împărtăşesc
Primiri brigăzile cu realizările cele mai porumb, aslfel ca în fiecare dimi din conducerea gospodăriei, dar VALORIFICATE Cruce Roşie are menirea de a l mo
biliza pe cetăţeni la ţoale acţiunile
bune.
neaţă pînă la sosirea primului trans
Procedînd aslfel, fără îndoială In acţiunea de tnsiloznre a fura port din cîmp tocătorile să poată nici unul dintre el nu s-a gin- sanitare cc se întreprind. Vaccină
cu aplauze că sfîrşitul anului va găsi colec colective se munceşte bine, rezul funcţiona din plin. dlt să ia măsuri peniru buna con colective din raioanele Orăştie şi cu caracter profilactic au fost orga
rile, diverse companii de depistări
jelor. in mul'e gospodarii agricole
Majoritatea gospodăriilor agricole
tivul de muncă al I. F. Orăştie tatele oonslituind cel mai bun ar In aceste gospodării colective, servare a silozului. Situaţii asemă Sebeş dispun de mari rezerve de nizate cu sprijinul efectiv al Crucii
alte
nătoare s-au semnalat şi la
S V A % V cu planul depăşit la toate sor gument. In eceasta prîvinlâ. colec pa-ralel cu acţiunea de insiloznre a gospodării colective printre care furaje, oare valorificate consti Roşii. Numai la vaccinările efectua
■* tiviştii din comunele Girbovn şi porumbului, se desfăşoară o mun tui o hrană bună pentru animale te îri anul 11)63 au fost mobilizaţi
|j» A ti asistai vreodată la eveni- timentele şi la toţi indicii. Aurel Vlaîcu au cu ce se mîndri. că intensă şi peniru valorificarea amintim pe cele din Cunta (preşe pe timpul Iernii. De menţionai că pesle 280.000 celătcni.
ii* meniul sărbătoresc al slrăpunge- GH. COMŞUŢA Pînă în prezenl aici s-au Insilozat tuturor rezervelor de furaje. Echipe dinte Ilic Anglie)) şl Draşov (pre in uncie localităţi ca Aurel Vlaicu, Cei pesle 110.000 membri al orga
şedinte Ilie Oprean). Şi la aceste
j» ni unei galerii de mină ? Dacă cite 450 şi respectiv 400 tone de speciale de coleclivişli strînq res gospodării, după ce se umpluse o Gîrbova, Dlandiana, Miercurea, nizaţiei din regiunea noastră parti
ii* nu, poftifi cu noi la Ccrtej. aici porumb furajer Succesul este o ur turile dc la gradină, rogozurile din parte din capacitatea gropilor, ac- Apoldul de Sus etc., paralel cu tn- cipă cu însufleţire la diverse forme
bălţi sau ierburile din
porumbul
*• sub Dealul Măgurii, unde după Un colectiv ca mare firească a bunei organizări a pentru boabe. Ţoale acestea sint |i 'ii(H ihu insilozare se inlrerupsese, siiozarca porumbului sînt valorifi dc muncă sanitară. In industrie şi pe
o muncă asiduă în subteran tni- muncii. Astfel, datorită preocupării transportate cu grijă şi însilozate in porumbul fiind lăsat neacoperit. cate şl aceste rezerve de furaje, ogoare funcţionează peste 3.000 pos
2» nerii au deschis calea către ziuă realizări frumoase organizaţiilor de partid şi consiliilor amestec cu porumb, iar pentfu îm f.j Aurel Vlaicu, s-au recoltat pen turi sanitare fixe şi mobile deser
vite de muncitori şi ţărani colecti
•i* a încă unei artere importante de conducere în aceste gospodarii bunătăţirea calităţii lor şi asigura LA RAHAU ŞI CUT, tru siloz pînă şi ierburile din po vişti, care sînt capabili sa acorde
acţiunea de insUozare a Început la
de transport. rea unei bune conservări, aici se rumbul pentru boabe, Iar în cele
Colectivul de muncă al depou timpul optim, atunci cînd porumbul REZULTATE DIFERITE lalte comune s-au cosit ierburile un prim ajutor caiilicat.
'j« Privifi!. ‘Aceasta e stinca unde lui C.F.R. Simcria a dovedit în a ajuns în faţa de coacere lapte foloseşte a i succes şl 1-actobaclerl- din preajma şoselelor, c/ilor fe O largă şi însemnată activitate
va fi punctul terminus al gale- repetate rînduri clan şi putere ceară. nul. rate şl drumurilor do hotar, s-nu duce organizaţia de Cruce Roşie şl
^ riei. $i, după cum spun minerii, de muncă. Aşa se explică faptul Paptul că atelajele peniru trans CALITATEA NU TREBUIE La Răhfiu, ca şl în altl ani, acţiu recoltat importante canlită|l de In domeniul propagandei şi agitaţiei
nii de însilozare a furajelor I se
ii* pe frontispiciul ei vor fi încrus- că este deţinător a şase diplome port sînt folosite judicios, iar pe de acordă o mare atenţie. Munca este frunzare, resturi de la grădină eto. sanitare, popularizînd realizările re
tate elteva cifre care să amin- decernate de regionala C.F.R. Ti altă parte s-a urmărit permanenti NEGLIJATA bine organizată, ceea ce permite să Numai că o asemenea preocupare gimului nosl/ru In domeniul sănătă
.»* tească mereu de acest eveni- mişoara şi a două menţiuni în în zarea oamenilor aiit la recoltat cît se asigure o funcţionare continuă nu există In toate gospodăriile co ţii. Cunoştinţele de igienă şl apăra
re sanitară stnt răspîndite pe diverse
ment. Intr-adevăr iată cum unul şi Ia gropile de siloz, a permis ca Recoltat în laxa de coacere lapte- a tocătorii. Astfel, colectiviştii de lective. Mal sint încă suprafeţe în căi. Numai în cursul semestrului I
ii* din făuritorii noii galerii, unor- trecerea pe ţară. Recent, cu oca zilnic cu dte o tocătoare mecanică ceară, cînd procentul dc umiditate aici au reuşii In cîteva zile să tinse de furaje oare nu au fost va a.e., au fost instruiţi G.R.AS. pesto
zia unei consfătuiri de produc
talixează pe stînca de piatră să se însilozeze peste 60 tone fura este de 65—75 la sută, porumbul tnsilozeze peste 300 tone nutreţuri. lorificate. Este vorba de rogozurlle 5.700 de cetăţeni din mediul urban
'•* dala: „29 august 1 9 6 3 Dar, ţie, el a trecut din nou în re je De menţionai că în ambele gos are cel mai ridicai conţinut de uml- La însilozare, pe lingă porumbul din bălţi, Ierburi din culturile de şl rural. Colectivele de medici au
vistă o seamă de realizări impor
podării s-au luat măsuri ca o dată
cartofi si porumb, fînuri naturale,
cum rămîne cu străpungerea f cu mărirea distanţei dintre locul de tăti nutritive şi constituie deci fu cultivat in acest scop sînt folosite resturi de la grădină, frunzare şl organizat peste 1.500 conferinţe po
rajul cel mal valoros peniru hrana
•* Aveţi răbdare Pînă atunci să tante. Depăşirea planului de tran recoltare şi gropile de siloz, să Ile animalelor. Aceasta însă cu condi şt alte resurse de furaje ca : tres altele. In satul Căstău, unde de fapt teme ca : p ro fila ta cancerului, ali
f facem cunoştinţă cu o seamă de sport pe 7 luni Ia călători cu 3,45 sporit şi numărul atelajelor desli- ţia ca el să fie local şi introdus In tie, floarea-soarelul şl diferite Ier nici nu a Început acţiune* de In- mentaţia corectă, îngrijirea copilului,
f fapte, cifre şi oameni. la sută şi cu 1,9 la sută la măr nate transportului, ceea ce asigură gropi Imediat după recoltare. buri striase de pe hotarul gospodă sllozare a porumbului furajer. o p ro fila ta bolilor cardio-vasculare
furi, a productivităţii muncii cu riei colective. etc. O preocupare de seamă au avut
Lucrarea a începui în anul 5,92 la sută — iată numai cîteva o continuitate a muncii de însilo- Sint însă unităţi agricole unde nu Gospodăria colectivă din Gut este seamă de alte furaje stnt lăsate organizaţiile de Cruce Roşie şl pen
!• trecut şi din punct de vedere din acestea. Ele constituie che zare. De asemenea, la Girbova. ca se respectă această regulă. La G.A.C. vecină cu cea din Răhău. Şi colec pradă intemperiilor. Nc referim la tru creşterea numărului de donatori
•* topografic, ca a fost condusă zăşia faptului că anul 1963 va fi urmare a permanentizării oamenilor, din Spini (preşedinte Alexandro tiviştii din Cut au mari posibilităţi ierburile crescute pe cele 22 ha însă- de sînge. Ca urmare, in amil 1901
!• de tehnicianul loan Ofoiu. Acum Candroi), o nvire cantitate de po peniru ca să asigure oantităll spo mlntate cu cartofi precum şi la alte numărul lor a crescut dc peste trei
încheiat cu succese de seamă. care au luorat ş! In al|i ani la In-
•* îl cunosc to(i minerii de aici, N. BODEA 6llozarc, s-a reuşit ca fiecare colec rumb recoltat in ziua anterioară rite de furaje. îndeosebi de siloz. ierburi care se găsesc pc suprafeţe în ori fotă de 1962.
deoarece el constituie pentru ei corespondent stătea netocat lingă groapa de si Dar eonsuliul de conducere al aces tinse în raza comunei, în 6pecîal In Un Io a Important In munca dc edu
•* o adevărată busolă in căutarea tivist să recolteze pfnă la 5 tone loz. La ora 9 cînd am treait pe Ia tei gospodărit (preşedinte loan Dl- preajma rlulul Grădişte. De aseme caţie şl propaganda sanltaTă 11 ocu
*• minereului. La această galerie ** nea), a scăpat din vedere sau mal nea. tot aici, nu s-a recoltat finul pă pregătirea şi instruirea tineretului
bine zis a neglijat faptul că nu natural de pe circa 50 ha. şcolar. In toate şcolile au fost crea
*• a încercat şi rezolvat cu succes •* treţul Insilozat constituie filtrajul de Intr-o asemenea sllualle «e află te posturi de prim ajutor, Iar elevii
*. o semnă dintre cele mai noi so- »2 bază In hrana animalelor pe tim $1 gospodăria colectivă din Tnrdaş. au fost instriuH In acest domeniu
i| lufii topografice. Acum aşteap- ■* pul iernii. Aşa se explică de ce Cc-i drept aici a început tnsilozaire* fn cursul lunii septembrie, între
ptnă la data oînd am vizitat această
•* to şi el cu emofie momentul *• gospodărie nu se Ins dozase nici o porumbului furajer. Dar, paialel cu zilele de 1—7, se va organiza ,.Săp-
această acţiune nu s-au luat mă
străpungerii. $i.nti-i bucurie mai *• tonă de nulre|. Să fie oare vorba suri şi penlîu valorificarea Ierburi tămîna Crucii Roşii". In aceste 7.!!e
munoa în organizaţiile de Cruce Ro
% mare decil să te întilneşli din *2 despre cauze obiective aşa oum lor de pe cele 21 ha. tnsăminlnte şie va căpăta un avinl deosebit. Pe
încearcă să motiveze tov. Ilie Hă- cu cartofi, sau a celor care se gă
*. nou cu cei pe care timp de *2 bean, secretarul organizaţiei de sesc din abundentă pe malul Mu cuprinsul regiunii Hunedoara un co
aproape un an i-ai condus in •* partid ? Holârit că nu. Cu mal bine reşului. La Draşov. de asemenea, lectiv dc medici va tine numeroase
conferinţe cu caracter educativ-sa-
•* adincuri şi cînd ştii că sub in- •* de 15 zile tn urmă gospodăria a rint rezerve Importante de furaje nltnr, echipele de Cruce Roşie r.o
primit o tocătoare mecanică nouă
o9 drnmarca ta au reuşit să reali- care nici ptnă acum nu a fost in ncvaiorificate. Ne referim la ■ res vor întrece fn concursuri, vor rula
.* zeze o înaintare lunară de pes- 2* stalată la locul de însilozare a fu turile de Ta grădina de legume, la filme cu caracter sanitar clc. In
această perioadă la acţiunile ce se
*« te SO rn.l. De ta el aflăm că *» rajelor. SpaUl pentru însilozare Ierburile şl rogozurile de pe vnlea vor Iniţia vor fi antrenali un mare
există ceJe construite din anul tre care se întinde pînă spre comuna
pe lingă uşurarea transportului °* cut (Insuficiente Insă pentru tnsl- Doştat et<\ număr de membri al Crucii Roşii.
ie minereu, această galerie va «2 Masurile preconizate a se aplica în
perlooda omiutită vor contribui la
•* servi şi pentru continuarea cer- •* Se impun măsuri eficiente îmbunătăţirea continuă a sănătăţii
»• cetirilor geologice. 2* oamenilor muncii dîu regiunea
Ţlnlndu-se scama dc creşterea olectivului de animale şl de nece noastră.
.• Dar, atenţiune! Se aude o
sitatea sporirii produc(iel acestora, gospodăriile colective din raioanele Dr. THEODOR BADAU
•» bubuitură. Stinca se prăvăleşte *« Sebeş şl Orâşlle, şî-au planificat să tnsilozeze pesto 100.000 de preşedintele Comitetului
*. la vale şi prin orificiul mare al lone furaje. Tină anim însă s-au insilozat mai puţin dc 2.000 tone regional do Cruce Roşie
•* străpungerii zărim pe minerii din •* nutreţuri In raionul Orăştie şl aproape 9.500 tone In raionul Sebeş. Hunedoara
Cum se poate explica această răminere in urmă?
•2 brigada lui Mibai Vianu. Sint •* Intîrzierea insilozării furajelor în raioanele Orăşllo şl Sebeş do
»• loan Guran, Petru Negrea şi I* vedeşte că problema asigurării unor cantităţi sporite de nutrc(url ne F i e r v e c h i p e m îrw i
Costea Oct avion cei cărora le-au 2* cesare unei bune hrăniri a animalelor pe timpul slabulaţlel, nu eslo
privită cu toată răspunderea dc călre consiliile de conducere şl or î & r i i
% revenit marea cinste de a face V ganizaţiile (fe partid din unele gospodării colective.
•« această legătură intre subteran *2 Pentru remedierea acestor lipsuri este necesar ca In flecare uni Pe lingă alic acţiuni palriolice,
•2 şi ziuă. In cutele fetelor tor «2 tate Insilozarea furajelor să se considere ca o problemă principală, tinerii din comuna Răhău acordă o
fierului
Importantă mare strinqerii
■9 observi cu uşurinţă amprente- •* la rezolvarea căreia trebuie eă-şl aducă aportul toţi colectiviştii. vechi. Zilele trecute el au colec
Organizaţiile de partid, consiliile de conducere ale G.A.C. au da
•* te efortului dar şi bucuria da- 2*' tat peste 5.000 kg fier vechi.
toria să la măsuri neintîrzlato pentru o cît mai bună organizaro a
2» tor iei împlinite. Sint primiţi cu 2* muncii, aslfel incit acţiunii do însilozare a furajelor să I se Imprime In acliunca de slrinqere a fieru
2- aplauie. cu aplauze bine meri- \ un ritm mal intens. Organele ralonalo de partid şl consiliile agricolo lui vechi s-au evidenliat utemiştit
Anuta Stanciu, Vasile Vulcu, loan
raJonalc, au datoria, să-şi intensifice munca de Îndrumare şl control,
*, tate care sporesc şi mai mult •* Cărpi'iiişan, Nlcolae Munliu şi allii.
dlnd sprijinul necesar, mal ales unităţilor râmase în urmă. M obili
t? importanta evenimentului pe- «2 zând toate forţele de care dispun în vederea unei mal bune folo Tinerii din comuna Răhău sint
«2 trecui aici. la gura noii galerii. I* siri a mijloacelor de însilozare, gospodăriile colective au posibilita hotărîli ca. pe viitor, să-şi intensi
De curînd, la parterul noilor blocuri din Deva au fost deschise noi m q zinc. Printre acestea se nu tea să asigure şi să conscrveze cantităţi sporite de furaja — condiţie fice efortul pentru a trimite d ola
£ I. MANEA > mără şl un magazin dc legume şl fructe, dotat cu mobilier modern. hotărltoare In dezvoltarea sectorului zootehnic. rilor cit mai mult fier vechi
In fotografie: aspfect Interior al noului magazin. GHEORGHE VULCU
coro9pondenl