Page 10 - 1963-09
P. 10

*rr.  270!                                                                                         Drumat  socialismului                                                                                                           Pag.  S  -


                                                                                                                                                                                  •TUM                                       m n w n M M M i
                        Deschiderea  noului  an  de  studiu                                                         Contribuţia                     Funeraliile  artistului poporului  Jules  Cazaban
                                                                                                                       fem eilor
         A
                 învătâmîntul de partid -  temeinic pregătită                                                   Prieaz,  cuprinde  in  prezent  50  mem­
                                                                                                                  Organizaţia  de  bază  din  G.  A,  C.
                                                                                                                bri  şi  candidaţi  dc  partid,  Dintre  a-   Marti  au  avut  loc  în  Capitală  fu­  A  vorbit  apoi  artista  emerită  Dina   un  tragism  impresionant  al  Actoru­
           Analiza  activităţii  cercurilor  şi   studiu  să  se  facă  progresiv.  Bu­  organizate  de  către  cabinetul  ra­  ceşlia  25  sînt  femei.  Femeile  depun   neraliile  artistului  poporului  Jules   Cocea,  secretar  al  Asociaţiei  oame­  lui  din  „Azilul  <1e  noapte",  nsa  cum
         cursurilor  care  şi-au  desfăşurat   năoară  tov.  Ioon  Trifa  din  sec­  ional  de  partid  Brad.  Fiecărui   o  activitate  rodnică  fn  cadru!  gospo­  Cdzabon.  In  cursul  dimineţii   prin   nilor  de  artă  din  instflWfrJle  teatrale   l-a  întruchipai  Cazaban,  sau  ncccn-
         anul  trecut  activitatea  a  consti­  torul  V  al  minei  Valea  Morii  a   propagandist  în  parte  i  s-a  reco­  dăriei  colective.  In  brigăzile  de  ciinp.   fata  catafalcului  cu  corpul  defunctu­  si  muzicale.  Jules  Ce/aban,  a  ară­  lele  tulburătoare  ale  bătrinului  pro­
         tuit, pentru  fiecare organizaţie de   fost  încadrat  anul  trecut  la  cer   mandat  de  către biroul organiza­  la  grădina  de  legume  sau  In  secto­  lui.  depus  in  Sala  Consiliului  local   tat  ea,  şi-a  împlinit   irdr-o   prea   fesor  de  muzică  din  „Passacaglia*.
                                                                                                                                                                                                                        In  faţa  Teatrului  „Lucia  Slurdza
         bază  P.M.R.  cit  şi  pentru  Comi­  cui  de   studiere   al  Statutului   ţiei  dc  partid  din  care  face   rul  zootehnic,   miinile  lor  harnice,   al  sindicatelor,  au  trecut  mii   do   scurtă  viajă  menirea  lui  de  artist  si   Bulandra",  cortegiul  funerar  s-a  oprit.
         tetul  de  partid al  E.  M.  Barza  un   P.M.R.  Anul  acesta  a  cerut  să  fie   parte  să  studieze   documentele                    bucureştcni,   admiratori  ai  marelui   .cetulsan.  Onorat , ou  ccl  mai   înalt   I-n  fost  nespus  de  drag  acest  tea­
                                                                                                                                                                                    titlu  ce  se  acordă  unui  actor,  el
                                           încadrat  în  cursul  seral  anul  I.   partidului  nostru,  să  cunoască   pricepute,   dau  viată   sarcinilor  pe   artist  Mulţi  din  ci  au  depus  flori
         ajutor  concret  In  vederea  pregă­                                 bine  evenimentele  interne  şi  in­  care  Je  trasează  organizaţia  de  partid.   la  capălîiiil  defunctului.  La  oolafalc   Si-a  cinstit  titlul  de  artist  al  poporu­  tru,  a  spus  aici  artista  emerită  Beate
         tirii  noului  an  şcolar  In  învăţă-   Apreciind  că  tov.  loan  Trifa  a   ternaţionale.           Membrele  de  partid  Maricn  Slîrc  şi   au  făcut  de  gardă  oameni  ai  artei,   lui,  purtîndu-l  cu  o  rară  modestie   Fredanov,  profesor  la  Institutul  de
                                                                                                                                                                                                                       artă  teatrală  şi
                                                                                                                                                                                                                                         cinematografică
         mîntul  de  partid.  Una  din  lipsu­  dovedit   perseverenţă  în  studiu   Un  mare  sprijin  în  pregătirea   Marioara  Hanciu  precum  $1  candidata   reprezentanţi  ai  unor  instituţii   de   Tn  urma  lui  rămin  multe  amintiri   „I.  L.  Caragialc".  Aici.  timp  (Ic  mulţi
                                                                                                                                                                                    numeroase  pilde  de  conştiinţă  pro-
         rile  semnalate  cu  acest  prilej  era   el  a  fost  înscris  la  curs  seral   propagandiştilor1*  îl   constituie   de  partid  Cornelia  June  din  brigăzile   artă  si  cultură.  Icsională.  creaţii  actoriceşti  remar­  ani,  Jules  Cazaban  a  creat  alături
         încadrarea  cursanţilor  în  cercuri   anul  I.  Asemenea  exemple  sînt   punctul  de  consultaţii.  In  anul   de  cîmp.  şi-au  adus  o  preţioasă  con­  La  adunarea  de  doliu,  tinetă  la   cabile.  dar.  mal  presus  de  toate  va   de  Lucia  Sturdza  Bulandra.   stră-
         şi  cursuri.  Unele  organizaţii  de   multe.                        care  a  trecut,  acesta  nu  şi-a  adus   tribuţie  Ja  mobilizarea  colectiviştilor   Salo  Consiliului  local  al  sindicale­  dăinui  amintirea  unui  artisl-cctătoan   diiindu-se  să-si  ridice  arta  la  un  ni­
                                                                                                                                                  lor.  a  luat  cuvintul  artistul  poporu­
         bază  nu  au  ţinut  cont  de  indica­                               aportul  în  măsura  cuvenită.  Au   la  lucru.  $i  In  sectorul  zootehnic  sau                     al  cărui  drum  s-a  împletit  cu  mer­  vel  inall  pentru  a  fi  cît  mai  folosi­
                                             Datorită  faptului  că  un  număr                                                                    lui  Radu  Beligan,  preşedintele  Con­
         ţiile  primite  şi  au  încadrat                                     lipsit  planşe,  schiţe,  broşuri  prin   Ia  grădina  de  legume  Inlilneşti  pe  siliului  teatrelor,  care,  in   numele   sul  minunai  al  patriei  sale.  Noi,  ac­  tor  maselor  de  oameni  ai  muncit.  Sl
                                                                                                                                                                                                                       tot  aici,  tn  etajele  acestei  clădiri.
                                                                                                                                                                                    torii  vom  purta  mai  departe  mes.iju:
         cursanţii  în  forme  superioare   lot  mal  mare  de  membri  şi  can­  care  să  fie  popularizate  rezulta­  colectivistele  Tllisabela  Cihlanu.  So-   Comitetului  de  Stat  pentru  CuHuiă   său  de  dragoste  pentru  teatrul  ro-   Jules  Cazaban  a  predat  cu  dragoste
         pregătirii  lor  iar  alţii  erau  înca­  didaţi  de  partid,  mineri,  lăcăluşî   tele bune din întrenrindevea noas­  fica  Stanca.  Rusalino  Drăgan,  Viorica  si  Artă  a  adus  un  ultim  salut  ar­  iniue.ic.  Iransmitîndu-l  viitoarelor  ge­  studenţilor  bogata  sa  experienţă  de
         draţi  de  mai  mult  timp  în  ace­  şi  electricieni  de  mină,  muncitori   tră  şi  din  raionul  Brad.  S-nu  luat   Străut.  Marioara  Davidescu  şt  multe   tistului  poporului.  Jules   Cazaban.   neraţii  do  actori.  zcol  de  aut  pentru  o  ridica  tinere
         laşi  cerc  de  studiu.  Iată  de  ce   de  la  transporturi  din  activul   măsuri  ca  pentru  noul  an  de  în-   altele,  care  participă  oi  Tegnlarilate   Personalitatea  originală  a  lui  Jules   Ultima  cortină,  a  spus  actorul  La­  cadre,  noi  generaţii  (le  actori  al
                                                                                                                                                  Cazaban.  talentul  său  bogat  tl  aşea­
         comitetul  de  partid  a  urmărit  în   fără  de  partid  şi-au  exprimat  do­  văţămînt  la  punctul  de  consul­  Ia  muncă,  depun  mult  Interes  pentru   ză  în  galeria  marilor  noştri  actor;   zăr  Vrabie,  directorul   adjunct  ai   Republicii  noastre.
         această  perioadă  cu  multa  aten­  rinţa  de  a  studia  în  mod  organi­  taţii  să  se  desfăşoare  o  activitate   sporirea  producţiei.  realişti,  a  căror  tradilie  a  conli-   Teatrului  „Lucia  Murrtza  Bulandrn*'.   După  terminarea  ceremoniei  de
         ţie  felul  în  care  organizaţiile  de   zat  documentele  partidului  nos­  rodnică,  aici  propagandiştii  să   SIDON1A  MUREŞAN      nuat-o  şi  (Iczvollat-o   în  condiţiile   ale  căr«i  falduri  sc  lasă  grele  peste   doliu,  sicriul  cu  corpul  defunctului
                                                                                                                                                                                    cariera  artistică,  rodnică  o  lui  Jules
                                                                                                                                                                                                                       a  fost  ridicat  pe  umeri  de  actori
         bază  au  constituit  comisiile  de   tru  a  fost  necesar  să  mărim  nu­  aibă  posibilitatea  de  a  se  docu­   corespondentă       oferite  do  regimul  nostru  democrat-   Cazaban,  începută  cu  mai  bine  de   şl  aşezat  pe  carul  funebru.  Apoi.
         recrutare  a  cursanţilor,  dacă  au                                 menta  si  a  studia  în  bune  condi-                              popular,  a  spus  el             .'«1  de  ani  în  urmă,  în  condiţiile  vi­  cortegiul  funerar  s-a  îndreptat  spre
                                           mărul  cercurilor  de  studiere  a                                                                       Activist  dc  frunte  ol  artei  socla-
         fost  instruite  asupra  modului  de   Statutului  P.M.R.,  a  cercurilor   ţiuni,  să  poată  organiza  consul­                         lisln,  Jules  Cazaban  a  depus  o  bo­  trege  ale  regimului  burgbezo-moşie-   cimitirul  Heliu.  Pe  străzile  Capita­
         recrutare  a  cursanţilor.  Comisiile                                taţii  colective.                    Analizează  activitatea        gată  si  multilaterală  activitate  pe   rcsc.  nu  poate  întuneca  strălucirea   lei,  pe  unde  a  trecut  carul  funebru,
         au  fost  formate  din  2—3  tovarăşi   specifice  pentru mineri, a cursuri­  Pînă  la  începerea  anului  şcolar   crupelor  de  partid  lăriin  obştesc  ca  animator  al  vielii   emoţionantelor  sale  creaţii  scenice.   numeroşi  celăleni  au  adus  un  ultim
                                                                                                                                                                                    Vom  păstra  vie  Imaginea  luminoasă
         — secretarul  organizaţiei ele bază.   lor  serale  anul  I. Faţă  de  anii tre­  în  învăţămîntul  de  partid  au  mai                  noastre  teatrale,  ca  preşedinte  a)   a  inimosului  lanke  din  piesa  lui  Vic­  omagiu  marelui  actor  al  scenei  ro-
                                                                                                                                                                                                                       mîncşM.  La  mormînt  au  adus  un
         propagandistul  şi  un  membru  al   cuţi,  în  anul  şcolar  1963—1964.   rămas  puţine  zile.  Pregătirile  în   Biroul  orgnniz.iliei  de  bază  nr.  1  de   Asociatei  oamenilor  de  artă  din  ln-   tor  Ion  Popa,  un  personaj  plămădit   omagiu  artistul  emerit   Gheorglie
         biroului  organizaţiei  de  bază.  Co­  numărul  cercurilor  este  mai   mare  sînt  terminate.  în  prezent   !a  preparnţio  cărbunelui din Pelrila  se   slîliilele   teatrale  şl  muzicale,  ca   do  el  dinlr-un  aliaj  de  veselie  şi   Aurclian  şi  Andrei  Zaharia.  student
         misia  a  stat  de  vorbă  cu  fiecare   mare  cu  14.  In  total,  în  cadrul   stabilim  sălile  pentru  fiecare cerc   îngrijeşte  îndeaproape  de  activitatea   profesor  la  Institutul  de  artă  teatra­  amărăciune,  de  ascuţime  de  spirit   al  Institutului  do  artă  teatrală  şi  ci­
                                                                                                                                                  lă  şi  cinematografică  „I.  L.  Cara-
         tovarăş  în  parte  şi  în  funcţie  de   exploatării  miniere  Barza  vor                             ce  o  desfăşoară  grupele  de  partid.   qinlc".                   $i  vibrantă  umanitate.  Va  continua   nematografică  „I.  L.  Caragiale".
                                                                                                                                                                                    să  răsune  glasul  cu  inflexiuni  de
         pregătirea  politică  şi  profesio­  funcţiona  în  noul  an  de  învăţă-   şi  curs  în  parte  în  aşa  fel,  ca  din   Periodic,   organizatorii   grupelor  de                                                                 (Agerj)res)
         nală,  de  dorinţa  de  a  studia,  o   mînt  68  de  cercuri  şi  cursuri  la   prima  zi  a cursurilor să  asigurăm   partid  prezintă  In  fata  adunării  ge­
         fost  încadrat  la  una  din  formele   care  sînt  înscrişi  1.827  de  cursan­  o  desfăşurare  normală  a  activi­  nerale  referale  despre   activitatea
                                                                                                                membrilor  şi  candidaţilor  dc  partid
         învăţământului  de  partid.  In  a-                                  tăţii  lor.  Membrii  comitetului  de   în  scopul  realizării  sarcinilor  trasate   IDME  li  \ \   O   R   \          7 1 E   R   < 0 1 .----------------------?
         celaşi  timp  s-a  avut  grijă  ca  tre­  ţi.  Mărirea  numărului  cercurilor   partid  au  şi  fost  repartizaţi  să   de  organizaţia  de  bază.  Recent,  to­
         cerea  de  la  o  formă  la  alta  de  şi  a  cursanţilor  a  pus  problema   răspundă  dc  cîte  un  cerc   sau   varăşii  Romeo  Curetean  şi  Miu  Cost.
                                            recrutării  a  noi   propagandişti.   curs.  Ei  vor  urmări  activitatea   organizatori  ai  unor  grupe  de  partid,                       E A                          Z E R O
                                            Dintre  cei  68  propagandişti  mai                                 au  prezentat  referate  în  faţa  adună­  Ziua  s a  topii  in  sclipiri  hrumânt.   acele  ccasornu elor  vor  indica  ora  t  ele  una  c  cea  mai  dr  p  rţ,  au  cişît-  '
           Focul  a  fost  stins            mult  de  jumătate  —  43,  sînt  oa   cc  o  desfăşoară  propagandiştii,   rii  generale  despre  munca  membrilor   Siluetele  clădirilor  işi  desenează  dis­  din  noapte.  Dinspre  cetatea  de  foc.   gat-o  in  arma  cu  2  am  ta  fund  co-  »
                                                                              dacă  birourile  organizaţiilor  de
                   la  timp                 meni  bine  pregătiţi  —  maiştri,   bază  controlează  modul  în  care   Si  candidaţilor  de  pariid.  felul  In   cret  lOnlunirile  pe  fundatul  inserării   dinspre  oraşul  flăcărilor  nestinse,  un   teci iu  fruntaş  pc  ramură.
                                                                                                                                                                                      all  Iren  soseşte  in  staţie.  Cu  el  hu-
                                                                                                                                                     Conslructorii  au  cobori!  demult  de  /x*
                                                                                                                                                                                                                        —  Gata  pauza,  poftiţi /  Şi,  ingme-  \
                                                                                                                care  sini  repartizaţi  ei  la  locurile
                                            tehnicieni  şi  ingineri,  care  au  şi   participă   cursanţii  la  cursuri,   principale  ale  producţiei.  schele.  Pe  ogoare  s-a  lăsat  liniştea   ncdoremi  au  trimis  vagoane  incăr-   ral  Dobrcsca  l lorca  işi  urmăreşte  cu  '
                                            experienţă  în  această  mun'.ă  Din­  dacă  acc-iia  îşi  înroşesc  materia­  Tovarăşii  T.adislan  I.upa.  Petru  Ma­  O  linişte  deplină.  S a  inuplat.  (Jn> -   cale  cu  lumii inie  pentru  fabricile  de  pr ivi rea  elevii.  In  sat a   de   dasă  ^
              fn  atelier  a  intrat  un  lin fir   tre  aceştia  amintim  pe  iov.  Gu-   lul  predat  Vom  pune  un  deosebit   tei,  femilian  Dabaş.  loan  Niniln  care   malografele,  cluburile  şi-au  bicefal  şi   la  Roman,  Bucureşti,  Braşov,  au  tri­ amenajată  in  stafie  intră  revizorul  dc  '
                                                                                                                                                                                                         goale  mineri­
                                                                                                                                                                                      mis  R.U A.S.1.1 .-uri
            eu  mina  bandajatâ.  ‘fovarâţii  de   vrilă  Bogdan,  Nicolac  Baba,  Du­  accent  pc  im bună lăţi rea  predării   au  luat  cuvîntul  pe  marginea  relern-   ele  iu livilalea.  Rînd  pe  rind  feres­  lor  din  \’alea  Jiului  pentru  a  le  în­  ace  Mutei  Trandafir,  acarul  pm/un  '
                                                                                                                                                      trele  locuinţelor  rămin  in  întuneric.
                                                                                                                                                                                                                      Cornet,  toţi  cei  cure  azi  ii  sint  elen  t
            munca  l-au  înconjurat  imediat.   mitru  Grădinarii,  Grigorc  Maxim,                             telor  prezentate  au  arâ'at  că  majo­  Oraşul  doarme.  .Ş7  totuşi,  nu  depu'te   curca  iu  cărbune  cocsificabit.  tar  mii ne  dovedesc  pracl te  ,elc  i:i-  y
            S-au  salutat  prietenele,  ca  în                                lecţiilor,  a  asigurării  unui  conţi­  ritatea  membrilor  şi  candidaţilor  de   de  cl,  in  spre  sud.  la  Simrna-Trtaj   Ura  ora  1 din  noapte.  Inlr-o  singură  suşite.  Aici,  in  staţia  Simcriu-Irvii.  \
            fiecare  dimineaţă.   Apoi  fi-au   Marcu  Lazăr care au  dovedit  dra­  nut  bogat  care  să  aibă  o  strînsă   partid  sini  evemplu  sţ  îndemn  pen­  inlilneşlt  in  miez  de  noapte  ritmul   oră,  ani.  In  staţia  Triaj,  au  sosit  din  întregul  personal,  înccpînd  cu  aca'ul  \
            văzul  de  lucru.  Nu  s-an  pus  în­  goste  faţă  de  această  muncă.  legătură  cu  viaţa.  Măsurile  care   tru  ceilalţi  muncitori,  că  ei  î$i  aduc   trepidant  al  mumii  legale  de  oră,  de   toate  colţurile  ţării  suie  de  vagoane.   Viuţim  Savtt  şi  terniinind  cn  impie-  \
            trebări  de  prisos,  nu  s-a  discu­  Pentru  a  asigura   un   bogat   le-a  luat  comitelui  dc  partid  în   o  contribuţie  însemnată  la  activita­  minut,  de  Secundă.  Am.  unde-şi  dna   Si  toi  uiitea  au  mirul  in  mecanis­  gal ut  Bort an  Nicolac,  toţi  învaţă.  In  |
            tat  nimic  inutil.  De  altfel  mei   conţinut  fiecărei  lecţii,  comitetul   acest  an  ne  dau  siguranţa  că   tea  ce  o  desfăşoară  grupa  de  partid.   mina  zeci  de  artere  dc  fier  de  pi   mul  continuu  de  descompunere  şi  com­  fiecare  zi  sala  de  cursuri  e  ocupa1).  \
                                                                                                                                                                                                                      Prin  rotaţie  toţi  trec  săplăminal  pe  J
                                                                                                                                                      'întinsul  patriei,  se  sânte  zi  şi  noapte
            nu  era  nevoie.  'f  o(i  membrii   de  partid  va  avea  în  atenţia  sa   desfăşurarea  invăţămîntului   dc   Vorbind  despre  unele  lipsuri,  ei  au   clocotul  mumii  însufleţite,  a   unei   punere  a  trenurilor,  pornind   apoi   nici,  pentru  că  unul  nu  lipseşte  de  s
            echipei  de  lăcătuţi  fuseseră  doar   pregătirea  fiecărui  propagandist                          spus  că  pe  viilor  p.ste  necesar  ca   munci  niciodată  întrerupte.  spre  centrele  mart   ale  patriei  sau   la  tur sur de  de  reîmprospătare  a  cu-
            martori  la  ceea  ce  s-a  întim-                                partid  de  la  E.M.  Barza  va  fi  la   cele  două  grupe  de  partid  să  mani­  I:  ora  0/)7.  Un  fluierat  scurt  de  tft-   /iesle  hotare.  In  această  oră,  mmui   i toşfi aţelor  profesio na le.
                                                                                                                                                                                      < u  minut,  privirile  lucrătorilor  ceferişti
            plat  eu  o  zi  înainte...-    în  parte.  Astfel,  13  propagandişti   un  nivel  mai  înalt,  că  va  asigura   feste  mai  multă  operativitate  In  d s-   comotivu.  trenul  2755  de  la  Coşla-m   un  urmărit  npurufe,  au  scrutai  intti­  Şeful  de  luru  Savu  Ghcorghe  un ă  |
              Se  suda  la  1-1  metri  fnăl(ime   au  urmat  cursurile  de  pregătire   o  bună  pregătire  o  cursanţilor.  cntarca   problemelor   producţiei,   a   işi  anunţă  intrarea.  Peste  o  clipă  zei i   nerii ul  prin  danlclăriu  de  şine,  mit­  spre  cabina  turn  de  la  (cure.   Pe  *
            în  hala  laminorului  de  650  mm   pe  plan  regional  ele  la  Orăşlic,   TRAI AN  PLEŞA         combaterii  unor  acte  de  indisciplină.  de  vagoane  încărcate  cu  lemn   dc   uite  tor  au  manevrat,  au  opui  şi  por­  aici  priuirile-i  de  culoarea  azurinint  J
            al  C.S.  Hunedoara.  Furtunul   ceilalţi  54  de  propagandişti  parti­  membu  al  Comitetului  dc  partid           P.  GAINA          mină  şi  cherestea,  cu  cazane  goale   nit  sute  de  vagrxme.  întregul  clule-   de  vară.  ce  nu  se  lasă  prinse  de  i
            întins  de  la  tubul  cu  oxigen  a   cipă  la  cursurile  de  pregătire,  al  E.M.  Barza                          corespondent         pentru  bazinele  petrolifere,  opresc.  Ci­  vino  dc  pe  drumurile  de  fier  ce  sc   amurgurile  vîrstei,  cuprind  întreaga  J
                                                                                                                                                      teva  clipe  mai  tirziu  un  inireg  mc-
                                                                                                                                                                                                                      panoramă  a  triajului.  De  aici,  i ‘.n  »
            luat  foc  de  la  o  seînteie  care                                                                                                      camsm  se  pune  in  mişcare.  începe   iul Unesc  aici  e  dominat  dc  mintea  şi   turn,  şeful  de  tură  urmăreşte  întrra-  ’
            nu  putea  fi  prevăzută.  Flacăra                                                                                                        trierea.   Descompunerea   trenurilor,   mina  omului,  a  acestui  ceferist  ce   ga  mişcare  de  descompunere  şi  corn-  î
            alerga  fulgerător  de-a  lungul                                                                                                          compunerea  lor.  Cele  cu  lemn   de   prins  in  şuvoiul  muncii  continue  lu­  punere  a  trenurilor.  Ii  ora  li.  Me-  [
            cauciucului.  Pericolul  era  clar.                                                                                                       nună.  cu  cherestea  vor  pleca  chiar   crează  cu  secunda  Bl  ştie  că   un   galoanele  funcţionează  continuu.
                                                                                                                                                                                      minut  pierdut aici  înseamnă 2(J, dO  de
            Ajunsă  la  tubul  Cu  oxigen,  ar                                                                                                        in  pcest  miez  de  noapte  spre  Falca   mi/mle  sau  chiar  o  oră  întirziere  la   —  Alo  „Lira“.  Aici  „Cocoaşa“  Ateu-  J
            fi  produs  explozia  acestuia,  pro­                                                                                                     fiu tui,  cazonele  goale,  spre  bazinul   deshnaţie.  Un  minut  in/irziat  aici   ţie,  începem t
            vo cind  pagube,  sau  chiar  acci­                                                                                                       petrolifer  Bărbăteşti.                                           De  ta  linia  treia,  din  grupa  A,  s-a
                                                                                                                                                        Au  trecut  13  minute.  In  întuneric   împiedică  întregul  mecanism  de  plr.-
            dente.                                                                                                                                    apar  luminiţe  unei  locomotive,  a  unui   earc  De  aceea  in  lupta  cu  minutele   Iras  la  cocoaşă  trenul  2716  pentru
              Intr-o  fraefiune  de  secundă                                                                                                          tren  ce  se  apropie  cu  viteză  Intră   oamenii  devin  stăpini  triere.  La  semnalul  pus  de  şeful  de
            Ion  R usii,  jefui  echipei  de  lăcă-                                                                                                   Trece  fură  oprire.  P.  acceleratul  2Hh   l.u  10,  15.  sau  25  de  minute  un   manevră.  Bic  Mihat,  pentru  împin­
                                                                                                                                                                                                                       gere,  grupul  de  vagoane  se  apropie
                                                                                                                                                      Simcrtu-Duc.iireşti.  Cu  feti nurul  verde   nun  (ren  intră,  un  nou  tren  pleacă.   de  cocoaşă.  Începe  operaţia  de  dez-  ţ
                                                                                                                                                      ridicat un tînâr  i-a  făcui  prnntrt â.  P.   Munca  ttit'  iăcclează  o  cfipă.  legare  a  vagoanelor  conform  cretăru.  '
                  în s e m n ă r i                                                                                                                    impiegatul  de  mişcare  depozitar.- tiu-   Jjiiuneuaul.se  deşi ruină  lăsind  tre­  Se  pune  din  nou  semnalul  de  îm-  *
                                                                                                                                                      zolanu * Constantin.   O  clipă   po tic   cere  liberă  zorilor.  Cu  ele  sosesc  noi   pingere.  Prin  megafoane  vocea  Un
                                                                                                                                                      glndurile  îl  poartă  spre  cct  ce  că­  trenuri,  noi  mărfuri.  Mihui  răzbate  pînă  departe ;
         *0  tu fi,  S-a  repezit  asupra  furtu-  * *•                                                                                               lătoresc  acum  in  noapte  (întind  cu   6.15.  Trenul  2605  aduce  cu  el  4d   —  Tovarăşi  sabotori,  treceţi  la  pos­
            r.ulvi.  lndoindu-l  fi  sirîngindu-l  •»*                                                                                                ei  atitea  visuri  O  clipă  numai,  pen­  de  vug>mne.  li  trenul  de  transpor­  turi t  Începe  trierea  trenului  2716.
         %  cu  putere  in  pumni,  el  încerca  *»                                                                                                   tru  că  bucuria  ce  o  încearcă  de  < ;-   turi  exprt s-cxporl  de  marfă  Revizorii   Vagoanele   curg   ta   liniile  l IA.
                                                                                                                                                                                       işi  încep  munca.
         «•  să  oprească  circulaţia  oxigena-  %                                                                                                    teva  zile,  de  citul  tînăra-i  soţie  i-a                     F...  VIL..  In  timp  de  20  de  numite,
                                                                                                                                                      dăruit  un  fiu,  e  mult  mai  mare.   —  Un  vagon  e  defect /  Anunţ,il
         •a  lui.  Presiunea  s-a  redus  dar  fia-                                                                                                   această  bucurie  paternă  o  împleteşte   cheamă  oamenii  competenţi.   începe   67  de  vagoane  au  fost  triate.
         •"  săra  întreţinută  de  juviţele  de  •*                                                                                                  cu  cea  pe  care  i-o  dă  muma  lega­  trunsbordarca  mărfurilor  cu,  nu  peste   tos  ta  „Lira"  începe  operaţia  tie
         ja  oxigen  care  încă  se  mai  slrecu-  .•                                                                                                 tă  de  minute,  de  secunde.  Căi i  peste   mult,  să-şi  poată  continua  dramul.  compunere.  Dinspre  Băcia  soseşte  tre­
                                                                                                                                                                                                                       nul  2699.  Aduce  cărbune  din  Vatra
            ran  prin  furtun   continua  să  mt                                                                                                      puţin  un  alt  tren  Işi  anunţă  sosi­  fi  ora  9.   Intr-un  birou,  sub-şeful.  Jiului.  Peste  citeva  minute  va  fi  aici,
         p<i  ardă.  lat-o  ajunsă  la  palmele  .•                                                                                                   rea.                             slutit i,   Dalabun  Vladunir,   ascultă   sus  la  .cocoaşă".   Megafoatiele  oor
         «»J  lui  R usii.  II  arde  dar  acesta  nu                                                                                                   0J5.  De  la  Sibiu  trenul  2559 opreşte   atent.  Prin  teleş/ulcer  sc  dau  rapoar­  fiorin  iar.  Munca  nu  oa  înceta  o  cli­
            cedează.  Strîngc  pumnul  cu  mai  .•                                                                                                    pufăind.  A  adus  cu  el  fier   vechi   tele  mumii  de  peste  noapte  Dtrecţ'.ci   pă  Va  continua  in  acelaşi  ritm  tre­
         ■*  multă  putere.  Simte  usturimea  *.                                                                                                     pentru  combinatul  din   llunedoan,   regionale  C F.R.  Timişoara  pidant  şi  după  masă  şi  in  amurg  şt
         /   arsurii,  d<4  această  usturime  ■■                                                                                                     vagoane  încărcate  cu  fel  dc  fel  dc   —  Se  analizează  ceea  ce  este  bun   seara  lirzm  pînă  în  miez  de  noapte.
            ii  dă  parcă  mai  multă  hotărîre...  \                                                                                                                                  sau  rău   Numai  aşa  merge  mun­  De  la  ora   zero   ta  ora   zero
                                                                                                                                                      mărfuri.  Luminiţe   semafoarelor  se   ca.   Azi,   noapte   oamenii   noştri   sini  triale  mii  de  vagoane.  Aca^'i
         ••   In  timpul  acesta,   utemistul  %
                                                                                                                                                      aprind.  Dau  drum  liber  trenului   şi-oii  făcut   datoria.  La  tonaj  am   şt  revizorii  de  ace.  crdarii  şi  ma/li­
         !•  Ion   Drugănugiu,  din  aceeafx  •*                                                                                                      ce  sus,  la   „cocoaşă‘   e  aşleu-   reatuat  o  depăşire  de  SI  pe  Iren,  la  vrând i,  şefii  dc  tură  şi  impiegaţii  stau
         \   echipă,  ajunsese  jos  lingă  tubul  •«                                                                                                                                  osii-tren  N.  In  general  munca  s a   la  post.  Sînt  prinşi  in  ni mul  Piu
         *•  de  oxigen  li  strînge  repede  ro-                                                                                                     fat  de  zeci  de  manevranfi.  de  sa­  desfăşurat  bine,  fără  abateri,   fură   al  muncit  legate  de  oră,  de  minut,
         %  binelui  fi  gazul  fi-a  încetat  cir-  %                                                                                                botori,  de  revizori  şl  acari.  Acolo   deficienţe.  Şi.  în  timp  ce  vorbeşte,   dc  secundă,  in  ritmul  vin  al  epoca
         !*  cululia.  Flacăra  s-a  stins  snfo-                                                                                                     începe  o  nouă  triere          privirile  sub-şefuliu  se  opresc  pe  cele   noastre  noi.
                                                                                                                                                        Mai  silit  zece  minute  piuă  cind  6  diplome  înşirate  pe  perete.  Dintre
         %  cală.  Din  ea  au  mai  rămas  ci-  "•                                                                                                                                                                                     LUCIA  L1CIU
            teva  urme  dureroase  pe  palmele  **
         V  care  n-au  lăsal-o  să  treacă...   *•
         r*   A  doua  zi  dimineaţa,  cînd  •*
         S  întreaga  echipă  a  sosit  în  ate-  %   fn  cadrul  fabricii  „Sebeşul',
            /ier,  nimeni  n-a  adus  vorba  des-  •"   întrecerea  socialista  pentru  ob­
                                               ţinerea  unor  noi  succese  fn  pro­
             pre  cele  inlimplale  cu  o  zi  îtio-  ’ •   ducţie  se  desfăşoară  din  plin.           A L C O O L U L : aliment  l c u i  ahană?
         b■  inte.  Privindu-î  mina   stingă  \    fală  in  fotografia  de  faţă  una
         *■  bandajată,  unii  tineri  se  intre-  "•   dintre  muncitoarele  fruntaşe  —
         b®  bau  in  gind:  De  ce  a  venit f   Ana  Negoiasă  care  tşi  depă-   Aşa  cum  a  m ii  făcui  în  urmă  cu   lă  eslc  că  folosirea  sa  dc  câlre  or­  holismul  dc  bază ?  Jn  urma  unor  lu­  Iul  iău  muschiular,  ci  faptului  că  ra­  rindul  muncitorilor  (francezi  —  R.R.),
         %  Doar  i  s-a  dat  scutire  medi-  .•                              zece  ani,  Academia  dc  Medicină  din   ganism  este  întotdeauna  imediată.  Za­  crări  recenIc  s-au  aliat  lucruri  noi  in   lia  sa  alimentară  totala  este  suoe-   fn  special  a]  celor  tineri,   fapt  care
                                               şeşle  lună  de  lună  prevederile   Paris  a  consacrat  recent  una  din  şe­  hărul,   proteinele,   grăsimile,   atunci   accnslă  problemă..  Peste  doza  utilă  al­
             cală...                                                                                                                                                                 rioara.  Persoanele  cu  o  greutate  a  cor­  eslc  deosebit  de  pozitiv
          ::                   « u      ::     planului  de  producţie.        dinţele  ci  supluniiiiale  discutării  diferi­  cind  sînt  absorbite  in  cantităţi  supe­  coolul  este  dc  asemenea  oxidai,  dar  cl   pului  sub  greutatea  medic,  muncitorii   Jn  ce  priveşte  situaţia  in  sectorul  ru­
                                                                               telor  probleme  pc  care  le  ridică  con­  rioare  Inţă  dc  aceea  care  eslc  ime­  este  oxidat  pe  alte  căi,  care'  sînt  ne   sedentari,  persoanele  care  depăşesc  cu   tier,  aici  nu  esle  vorba  în  mod  pro-
          V .v . w .v .w / .w .w .v  V .V .                                    sumul  dc  alcool  Considcrînd  că  con­  diat  utilizabilă,  sînt  înmagazinate  dc   folositoare  şi  chiar   periculoase.   Dc   regularitate  doza,  sau  acelea  care  sînt   priu-zis  de  alcoolism.  Eslc  vorba  sa  se
                                                                               cluziile  foarte  limpezi  caic  reies  din   organism  în  diverse  fornic  şi  pot  fi   altfel,  şi  asupra  aceslui  aspect  trebuie   îu  slare  de  proastă  alimentaţie,  s^u   convingă  orice  conducător  al  unui  vc
                                                                               această  dezbatere  ştiinţifică  merită  să   mobilizate  ulterior.  Cu  alcoolul  iui  se   insistat,  pericolul  este  îndeosebi  mare   <>e  dezechilibru  cndocniiian,  trebuie  să   I:icul  că  esle  dc  datoria  lui  să  sc  ab­
                                                                               fie  mJusc  In  cunoştinţa  unui  public  rit   inlimplă  la  Ici.  Rezultă  dc  aici  că  al­  atunci  cind  eslc  vorba  de  un  obicei.   aiba  grija  sa  consume  mai  puţin  do­  ţină  dc  a  pleca  la  drum  după  cc  a
                 S â p tă m în a   Crucii  Roşii                               ■mai  larg.  redăm  mai  jos  citeva  din   coolul  este  folosit  în  primul  rhul  fi   In  organismul  care  absoarbe  regulai   cil  doza  menţionată  mai  sus.   Unul   consumat  orice  băutură  spirtuoasâ,  şi
                                                                                                                                                                                     dintre  autorii  comunicării  respective  —
                                                                               aceste  concluzii,  extrase  dinlr-un  ar­
                                                                               ticol  publicat  în  revista  franceză  „ha   că  în  aimmile  condiţii  cl  poale  să   alcoolul,  limita  de  folosire  scade,  ia   Tremoliores  —  a  slabiiit  la  60  ccnli-   s-ar  putea  adăuga,  după  o  masa  prea
                                                                                                                 ducă  la  economisirea  altor  alimenle
                                                                                                                                                                                                                        abundentă.  Aşa  cum  a  acutul  in  ra­
          fr-,                 s v o s v     cinste  stau  şi  concursurile  „Sanitarii   Mature  —  Science,  Progres4*.  energetice,  care,  în  lipsa  sa.  ar  fi  fost   lei  cum  ea  scade  intr-un  organism   litri  doza  dc  vin  dc  10  grade  care  poa­
                                             pricepuţi41  la  care  sînt  antrenate  un                                                            slab  nutrit,  sun  care  are  o  carenţă                            portul  său  Robert  Monud.  este  extu.u
          t?   Cu  prilejul  „Sălplâmînii  Cru­  număr  sporit  dc  grupe  sanitare  din  di­  Puma  problemă  care  a  făcut  obiec­  imediat  consumate.  în  proteine.  In  vreme  ce  organismul   le  fi  consumată  in  mod  regulat  lără   de  gicu  să  sc  afle  numărul  exad  al
          ii  cit  Roşii”,  tn  majoritatea  oraşe­  si  verse  întreprinderi,  instituţii,  gospodării   tul  unei  comunicări  a  fost  deseori   Totuşi,  şi  aceasta  csle  cca  de-a  doua   uman  norma!  poale  folosi  pcnlru  me­  pericol,  în  liccnrc  zi  dc  către  un  func­  accidentelor  de  circulaţie  care  se  dnut­
          »•  lor  şi  satelor  regiunii  noastre  au  rf                      pusă  şi  rezolvată  în  dilcrilc  feluri,   regulă,  această  iulocuirc  prin  alcool   tabolismul  său  dc  bază  pînă  la  do iă   ţionar  de  birou  cu  o  sănătate  bună.  resc  consumului  dc  alcool,  îiceasll  n
             loc  diferite  manifestări  închinate   colective  clc.  Recent.  în  sala  căminului   liste  vorba  dc  problema  :  îu  cc  mă­                                        l'Slc  binoamoscid  faptul  că  alcoolul   special  pcnlru  că  dozarea  alcoolului  in
          £                          de  1   cultural  din  Vaţa  d£  Jos,  raionul  Brad                        a  ailor  melnbolilc  pentru   necesităţile   grame  per  kilogram  şi  pc  zi,  posi   determină  pc  Inc:  o  slare  dc  cnfo"'c
          B medici  susţin  diferite  expuneri  in  <:  grupele  sanitare  ale  G.A.C.  din  locali   sură  este  alcoolul  un  aliment ?  Răs­  de  bază  nu  sc  realizează  dccit  în  anu   bilitalca  dc  folosire  nu  mai  este  de­  şi  o  uşoară  cxciilajic  caic  poale  da   sînge  este  deseori  greşit  interpretată  «:
             aceslui  eveniment.  Grupuri
                                                                               punsurile  care  s-.m  dat  îu  trecut  !a
                                                                                                                                                                                                                        de  asemenea  penlru  că  nu  este  dccit
                                                                                                                 nule  limite.  Iu  condiţiile  normale  şi
             faţa  oamenilor  muncii,  au  loc  di­  (V  ialc  şi  cooperativei  „.Moţul'* din  Baia  dc   aceasta  întrebare  n-au  lost  întotdeau­  pcnbu  orice  organism  viu,  fie  că  csle   ci!  cu  ceva  superioară  mici  jumătăţi   unora  iluzia  că  îşi  pol  folosi  mai  bine   rareori practicată. Dar nimeni nu sc  poa­
                                                                                                                                                   de  gram  h   un  alcoolic.  Alcoolul  ab­
             verse concursuri  intre  grupele sa­ W  Criş  şi-au  disputat  fnlîietulca  înlr-un   na  obiective.  Propagandiştii  anlialcoo-  un  animal  cu  o  temperatură  constan­  facultăţile  lor.  Iii  o; ice  caz,  această   le  îndoi  dc  faplul  că  o  marc  parte  a
                                         «
          M nitare,  se  organizează  caravane   *  concurs  pe  tema :  „îngrijirea  bolnavii   • lismuliii  au  pretins  adeseori  că  alcoolul   tă  cum  este  şoarecele,  cu  o  tempera­  sorbit  în  plus  devine  atunci  extrem  de   stare  nu  eslc  dccît  trecătoare  şi  ca   accidentelor  de  pc  şosele  sc  datorase
          K  sânii arc  ele.  fată  citeva  manifes­  Iui  la  domiciliu*1.    n-ar  fi  în  nici  un  caz  un   aliment.                          periculos.  Experienţele  tăcute  pe  şoa­  csle  curîud  urmată  de  o  depresiune.  Dc   consumului  dc  alcool  de  către  condu­
          t                                                                                                      tură  variabilă  cum  csle  broasca,  s.v.i   reci,  cu  doza  de  bei  grame  per  kilo­  aceea,  sportivii,  pilojii  şi  în  general
          M  tări  ce  au  avut  loc  pînă  in  pre­  2  Răspunzînd  prompt  şi  competent  la   Apărătorii  consumului  dc  bănluri  spir   chiar  dc  o  celulă  vcgclală  ca  droj­  gram  şi  pc  zi,  demonstrează  că  sc   cători.
             zent.                           întrebările  medicului  examinator, colccu   ft ase,  şi  Îndeosebi  dc  vin,  au  acor­  dia  dc  hore,  alcoolul  iui  poale  înlo­    persoanele  caic  au  nc\oîc  dc  pleni­  Totuşi,  alcoolemia,  adică   procentul
          1                                  vişin  Cnrolina  Macin  a  reuşit  să  acu­  dat  dimpotrivă   alcoolului  o  valoare   cui  dccît  50  la  sulă  din  mclabolîlole   produc  oxidări  anormale  în  plasmă.  Li   tudinea   facultăţilor  lor,   pentru  un   dc  alcool  în  sînge,  iui  depinde  numai
                                                                                                                                                   ccclaşi  timp,  în  ficat  şi  tn  special  tn
                                             muleze  cel  mai  marc  număr  dc  puncte   exagerală.  Adevărul,  aşa  cum  este  de   necesare  întreţinerii  metabolismului  dc       efort  deosebit,  se  abţin  dc  la  consu­  dc  doza  dc  alcool  caic  a  fost  con­
                                             şi  să  cîşligc  concursul.  Pe  locul  al   aşteptat,  sc  situează  destul  de  depar­              pancreas,  proccnlul  de  acizi  miclci:i   marea  alcoolului,  chiar  în  doze  slabe.  sumată,  aşa  cum  a  stabilit  in  raportul
              Conferinţe  pe  feme           doilea  s-a  silual  Metania  llazăruţ  dc  la   te  dc  aceste  două  extreme.  Trebuie  ară   bază.  ha  fel  sc  inlimplă  la  un  om   scade,  ceea  ce  duce  la  necroze  celu­  Se  vede  că  dacă  eslc  contrar  ade­  său  cercetătorul  l.creboulct  şi  colabo­
                     med ic â le             cooperativa  „A\oţul“  din  Baia  dc  Criş-  tat  dc  la  început  cu   din  singurul   unde  coclicicnlul  dc  oxidarc  a  alcoolu­  lare,  analoage  cu  necrozele  hemora-   vărului  fiziologic  să  sc  afirme  că  al­  ratorii  săi.  Ea  eslc,  de  pildă,  mai  marc
                                                                                                                 lui  nu  depăşeşte  80—100  miligrame  par
                                                                               punct  dc  vedere  a]  utilizării  sale  dc   kilogram  dc  corp  şi  pc  oră.  Se  poate   gice  care  se  eoustală  la  om.  Astfel,   coolul  nu  eslc  iu  nici  un  caz  un  ali­  în  caz  dc  post  dccît   după  o  masa
                                                                                                                                                                                                                stabilit
                                                                                                                                                                                      ment,  în  schimb  este  perfect
             In  multe  din  oraşele  regiunii  noas   Caravane  sanitare      călrc  organism,  concluzia  eslc  deose­  Ingc  concluzia  că  oxidarea  alcoolului   obişnuinţa  cu  alcoolul  nu  este  tn  nici   din  punct  dc  vedere  ştiinţific,  că  el   abundentă   şi  în   special  o  masa
           re  au  avut  loc  zilele  trecute  conlcrinţe                      bit  dc  limpede :  alcoolul  nu  eslc  nîcio   nu  poale  să  se  Iacă  dccîl  prin  cupla   nn  caz  o  adaptare  fiziologică.  Un  ex­  nu  csle  un  aliment  decit  în  limite  foar­  cu   glucide.   Ea   csle   mai   marc
           ie  teme  medicale,  ha  Deva,  de  pilde,   Tn  aceslc  zile  caravane  sanitare  foi*   dală  indispensabil  şi  csle  preferabil  s i   rea  unei  molecule  dc  alcool  cu  o  mo   ces  de  alcool  este  mai  periculos  pen­  te  stricte,  dincolo  dc  aceslc  doze,  mult   la  alcoolici  şi   in general  fa  persoa­
           n  sala  cinematografului  „Filimou  Sir-   mate  din  cile  cinci  medici  dc  speciali-   sc  renunţe  complet  la  consumul  de  al­  tru  acela  care are obiceiul de n-l  consu­                        nele  care  sînt  obişnuite   cu  alcoolul,
           ,if   în  faţa  a  peste  500  participanţi,                        cool,  dccît  su  sc  depăşească.  în  ori-   Icculă  a  unui  alt  mctabolît  a  cărui   ma  dccît  pentru  acela  care  nti-1  con­  mai  mici  dccît  se  crede  în  mod  obiş­  persoane  la  care.  după  cum  am  văzut,
                                                                                                                 valoare  energetică  cl  o  dublează  dar
                                                                                                                                                                                      nuit,  şi  în  special  atunci  cînd  con­
           ov.  Dr.  Theodor  Bădău,  şelul  secţiunii   late  şi  echipe  sanitare  s-au  deplasat   clt  dc  mică  proporţie,  doza  folositoa-   pe  care  mi-1  poate  în  nici  un  caz   sumă  dccît  in  caz  excepţional.  sumul  lui  devine  un  obicei,  alcoolul   alcoolul  este  cel  mai  dăunător.  In  fine,
           •ănfttale  şi  prevederi  sociale  a  Sfalu   n  mijlocul  muncitorilor  lorcstîcri  la  Fc-   le.  Să  vedem  dc  ce:  înlocui.   Trebuie  subliniat  faptul  că   Din  cele  dc  mai  sus,  se  poale  uşor   este  o  otravă  -puternică.  autorii  au  stabilit  că  gaslrctomia,  adi­
           ui  popular  regional  a  susţinut  confe-   ncşcasn,  raionul  Alba,  Biologu  şi  Bota,   Organismul  animal  oxidează  alcoolul   aici  nu  este  vorba  dccît  dc  metabolis­  trage  o  concluzie  practică.  Omul  care   că  ablaţiunea  stomacului,  sporeşte  In
            inţa  „Despre  nevroze".  In  continuare  a   Valea  Jiului,  Criş,  raionul  Brad  şl  la   la  fel  cum  oxidează  zaharurile,  şi  ob­  mul  dc  bază  şi  dc  nici  o  altă  formă   se  hrăneşte  normal  şi  se  află  într o   mod  considerabil  aleolcmia.  Or,  gas-
            ulat  filmul  „Concertul  mult  visat".                            ţine  deci  calorji  care .  sînt  utilizabile   dc  cheltuire  de  energie,  cum  ar  fi  ener­  slare  fiziologică  bună,  nu  poate  con   Alcoolul  şi  accidentele  Ircctomiilc  sînt  mult  mal  frecvente  la
             De  asemenea,  la  Hunedoara,  ) 1 îa  şi   Valea  Runculiiî,  oraşul  regional  Hune­  din  punct  de  vedere  fiziologic.   Dar   gia  musculară.  sidera  alcoolul  ca  un  aliment  deeft              clcoolici.  Este  deci  evident  că  trebuie
           Alba  lulia  in  prezenţa  unul  marc  mumii   doara.  Cu  acest  prilej  medieu  au  acor­  aceaslă  energie,  în  proporţie  dc  şnplc   într-o  doză  mai  mică  de  100  grame  pe   Alic  comunicări  care  au   fost  pre­  să  sc  ţină  seama  de  toate  aceste  date
           de  oameni  ai  muncii  au  fost  prezentate   dat  consultaţii  gratuite  muncitorilor  dc   calorii  per  gram  dc  alcool,  iui  eslc   zi,  ceea  ce  corespunde  la  cel  puţin  un   zentate  cu  acelaşi  prilej  s-au  ocupat  dc   atunci  cînd  se  măsoară  după  un  acci­
           expunerile  întitulate  „Despre  cancer  .  aici,  *-au  difuzat  broşuri  şi  au  fost  or­  utilizabilă  de  către  organism,  dccît  tn   Oxidări  periculoase  litru  de  vin  cu  o  tărie  medie.  Dacă   incidenţa   directă  a  alcoolismului  sau   dent  proccnlul   de  alcool  în  stngclc
                                                                                                                                                                                      al  consumului  de  alcool  asupra  acci­
                                                                                                                                                                                                                        conducătorului  vehiculului.  Dc  aseme­
                      Concurs                ganizate  expuneri  pe  teme  cducaliv-sa-   condiţii  destul  de  reslrînse.  Mai  în-   Problema  care  se  ridică  fn  conti­  muncitorul  care  depune  o  muncă  grea   dentelor  de'  muncă,  asupra  accidente­  nea,  este  bine   să se  ştie  că  persoa­
                                             nilare,  s-au  efectuat  controale  la  dor­  ttl,  alcoolul  nu  este  folosit  de  către   nuare  este  aceea  dc  a  se  şti  ce  sc  în-   poate  fără  pericol,  să  depăşească  puţin   lor  de  circulaţie  şi  dc  mijloacele  dc   nele  care  s-au  obişnuit  cu  consumul
              „Sanifarii  pricepuţi"         mitoarele  muncitorilor  forestieri  şi  In   muşchi,  ci  doar  pentru  înlrcţincrca  căl­  tîmplâ  cu  alcoolul  atunci  cînd  cl  eslc   această  doză,  aceasta  nu  se  daloreşte   prevenire  şi  dc  dcicclare.  de  alcool,  şi  mai mult  încă   persoa­
                                                                                                                                                                                       Raportul  prezentat  dc  Andrc  Mauri-
             Prinlfe  manifestările   prilejuite  de  unităţile  comerciale  de   sediul  ex-   durii.  Apoi,  oxidarea  sa  se  face  după   consumat  într-o  doză  superioară  ace­  deloc  faptului,  aşa  cum  sc  crede  de   ce  a  arătat  că  fn  10  ani  alcoolismul   nele  care  au  suferit   o  gaslreelomie^
                                                                                                                  leia  pe  care  o  reprezintă  acest  aport
                                                                                                                                                                                                                        trebuie  să  renunţe  să  mai  conducă  ve'
           „Bflptflrhina  Crucii  Roşii41*  la  loc  de  pîoatflriloii  loreatferii.  j  anumite  reguli  speciale.  Prima  regu­  de  energîej  de  50  la  sută  din  ineta-  obicei,  i i   4   foloseşte  alcoolul  tn  efori  este  într-un  uşor  regres  dar  clar,  fn  hicule.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15