Page 11 - 1963-09
P. 11
Pag. Drumul socialismului Nr. 2701
ULTIMELE STIB1 * U lT ltlE ft ŞTlPl * ULTIMELE Ş TIR I ULTIMELE Ş TiP I » ULTlMELi ŞTIPi Congresul sindicatelor brifanice
BRIGHTON 3 (Agerpres) ie I la sută din populaţie tşi impar te actuală a Irade uuion urilor este înre*
La Brighlon continuă să se desfă I-imalate din bogăţie ţării aflate In chilă. Iu prezent, în Anglia exislă IS2
şoare lucrările celui de al 95-lea Con posesia unor indivizi" de uniuni sindicale avlnd peste
gres al Trade Union-urilor britanice Totodată, industria navală, industria
(T.U.C.), te care, după cum s-a mai textilă, precum şi căile ferate şi au S 000 000 de membri Din acestea. 10
anunţai, participă aproximativ 1.000 de redus simţitor activitatea ca urmare a uniuni au un număr dc peslc "\OCOOOO
delegaţi reprezentînd peste 8.000.000 de intensificării concurentei lirmelnr de membri, in timp ce rest ui de trei
muncitori. Agenţiile de presă relatează milioane de membri sindicali sin! f'.i-
N. S. Hruşciov Succesul balerinilor că lucrările congresului au loc într o străine. scrîşi în 172 de uniuni. In multe In-
Toate acestea provoacă dezbateri fur
perioadă în care Anglia trece prin se
şi-a încheiat vizita Interes deosebit pentru exponatele romîni la Berlin rioase dîficullâti economice. Potrivit îunoase fn cadrul congresului. Potri i'eprindcri din Anglia muncitorii In
parte din 8 sau chiar 10 uniuni sindi
vii agenţiei France Presse, de la în
în Iugoslavia romîneşti laTîrgul internaţional de la Salonic unor statistici, ca urmare a politicii de cepul s-a reliefa! un puternic conflict cale diferite, după meseriile pe care te*
posteritate şi îngheţare a salariilor, ni
BERLIN 3 (Agerpres) velul de trai al oamenilor muncii din între conducerea de dreapta a T.U C. au, ceea ce împiedică realizarea unei
BELGRAD 3 (Agcrpres) SALONIC 3 — Corespondentul A- Rugai să-şi spună părerea tn legă La 1 septembrie, un grup de bale iinilăţi de acţiune a oamenilor muncii.
La 3 septembrie, N. S. Hruşciov, gerpres, Al. Gheorghiu, transmite : tură cu participarea R.P. Romîne la Anglia a continuat să se înrăutăţească. şi „stînga revendicativă" tn legătură
primseeretar al GC. al P.G.U.8., pre La Tirgul internaţional de la Salo Tîrg, cît şi asupra exponatelor pre rini ai Teatrului de Operă şi Balei Numai în perioada ianuarie 1962—ia ru atitudinea pe care sindicatele bo Lnlnd cuvînlul în această orobleniâ
şedintele Consiliului de A\iniş(ri ai nic exponatele pavilionului romînesc zentate de Jara noastră, preşedintele din Bucureşti a susţinut In sala tea nuarie 1963 costul vieţii în Anglia a tanice vor trebui să o aibă în viilor L. Grecn şi R. Rdwards au menţionat
UR.S.S., cu soţia şi persoanele care se bucură de inleresul a numeroşi vi consiliului de adminislratie al Tîrgu- trutui Volksbuhne din Berlin primul sporit cu 4 la sulă, în timp ce pen tn ce priveşte acţiunile revendicative. că în condiţiile cînd industria şi fi
H însoţesc au părăsit Belgradul, p!e zitelor! greci, care se perindă zilnic spectacol din turneul pe care il între După cum relevă agenjia UPI, ln:ă nanţele Angliei sînt concentrate tot nni
clnd cu un avion special spre patrie prin faja standurilor. Pavilionul romî lui, (Sheorghiadis, a declarat: „Cred tru safarii s-a prevăzut de către Co
Pe Aeroportul de lingă Belgrad oas că prin intermediul acestui Tîrg, Ro- prinde în R.D. Germană Publicul ber misia de venituri a Angliei o creştere de pe acum se conturează o puternică mult In mîinile unui mic grup de mo-
peţi sovietici au fost conduşi de losip nesc este vizitat zilnic de peste 20.000 mtnia, cit şi alte ţări din răsărit, au linei a răsplătit cu îndelungate aplauze In „următorii ani" de 2—2,5 la sulă. majoritate tn favoarea rezoluţiei sin nopotişli, sindicalele trebuie să şl
Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugos de cetăţeni, numărul acestora fiind a- stabilit un contact mai bun cu piaţa pe balerinii romîni, printre care trinel Potrivit ziarului britanic „Times", nu dicalelor minerilor şi cazangiilor, care unească forţele In sprijinul hiplei pen
lavia, E Kardelj, preşedintele Scupşci- proape dublu In zilele de slnibătă şi du greacă şi acest contact se dezvoltă tot Liciu, Gabriet Popescu, Ileana Itiesc.i — tmpotrivindu-se lezei din raportul tru drepturile lor. Congresul a adoptai
nel Federative a R S.F. Iugoslavia, A minică. Interesul deosebit acordat pro mărul şomerilor a atins tn tuna au
Raoliovici. vicepreşedinte al R.S F duselor romîneşti reiese şi din numărul mai mult, an de an. Privim cu multă şi Gh Coiovelea. La sfirşitut specta gust 501.000 de persoane, ceea ce în cu privire la salarii al comitetului exe o rezoluţie în care cere modificarea
Iugoslavia, şi alte persoane oficiale, simpatie participarea romlnă la acest colului, artiştilor romîni ti s-au ojerd seamnă cu 52 000 mai mutt In compa cutiv — prevede deplina libertate de structurii sindicalelor pentru a cores
reprezentanţi ai vieţii publice din Bel tranzacţiilor comerciale încheiate încă Tîrg In fiecare an, a subliniat Gheor- buchete de flori. raţie cu tuna iulie. acţiune sindicală. punde cerinţelor actuale.
grad. din primele zile ale Tîrgului, precum ghiadis. Este foarte plăcut să colabo Artişii romîni oor da spectacole in O măsură recentă a guvernului bri O importantă deosebită se va acor într-o altă rezoluţie, delegaţii pro
I. B. Tito şi N. S. Hruşciov au ros şi dintr-o serie de păreri exprimate de
tit cuvinfâri. oameni de afaceri, de reprezentanţi ai rezi cu romînii'*. diferite oraşe din R D. Germană Ur tanic — aceea a desfiinţării unor li da la congres problemelor internaţio testează împotriva violării grosolane n
In aceeaşi zî. N. 6 H’ uşciov şi per Directorul Tîrgului, Samaras, după mătoarele două spectacole oor aoea toc nii de cale ferată, aşa-numitul „plan nale. Numeroase uniuni sindicale au legislaţiei sindicale din Anglia de că
soanele care îl însoţesc au sosit la cercurilor comerciale greceşti aflaţi fa ce a scos In evidentă importanta con ta Leîpzlg. cu prilejul Tîrgului interna Beeching" — a provoca! vii critici anunţat că vor supune congresului re tre băncile şi societăţile străine.
Moscova. TIrg. tribuţie adusă de acest Tîrg la dez ţional de toamnă. din partea opiniei publice engleze. Du zoluţii privind dezarmarea nucleară
voltarea comerjului balcanic şi inter pă cum apreciază presa britanică, a- unilaterală a Angliei, precum şi rezo Demonsfrafii la New York
Un interviu a! preşedintelui naţional. a arătat; „Participarea Ro- Consufiâri Tn vederea cest lapt va duce 1a concedierea unui luţii tmpotriva staţionării pe teritoriul cu prilejul „Zilei muncii"
mlniei la Tîrg a înregistrai de la în
Bundeswehrului
număr important de feroviari care vor
Angliei a unităţilor
ceput un succes remarcabil, deoarece veni să îngroaşe armata, şi aşa destul vest-german.
Kennedy produsele tării dv. sînl prezentele an formării viitorului guvern de numeroasă, a şomerilor englezi. In şedinţa din după-amiaza zilei de NEW YORK 3 (Agerpres). —
de an Inlr-o formă tot mai perfecţio vesf-german După cum a remarcat delegatul parti 2 septembrie a Congresului sindicale După cum anunţă agenţiile de pre
WASHINGTON 3 (Agerpres). — teoino6out că „guvernul Dlem a să, cu prilejul „Zile) muncii0 *are «-a
Preşedintele Kennedy a acordat pierdut In ultimele două luni contac nată şi mai plăcută. Pavilionul dv BONN 3 (Agerpres). — dului laburisl 1a Congres, Davies, lor britanice a fost luată In dezba sărbătorit tn S.U.A. la 2 septembrie
ziaiistului Walter Cronkite un inter tul cu poporul- şi a calificat repre mi-a lăcut o impresie excelentă. Sînl ludwig Erhard, succesorul Iul Ade* ,,6.000000 plnă 1a 8.000.000 de englezi (ere problema structurii sindicatelor la New York a avut loa o demonstra
viu pentru reţeaua rle televiziune siunile împotriva budistllor ca „ne- trei grupe de produse care mi se pare nauer la postul de cancelar al R P. continuă să răinlnă in mizerie. In timp engleze. După cum se ştie, structura
CB S., în care a răspuns ia mai multe fntelepte". Kennedy a declarat «ă că stnt extrem de bine prezentele : uti ţie la care au participat peste 100.000
Întrebări privitoare la politica externă S.ÎJ.A. sînt pregătite »ă continue să-l lajele. produsele chimice şi produsele Germane a început luni o nou* serie de persoane. Demonstraţia e-a desfă
şi Internă a S.U.A. acorde ajutor". îexlile". de consulfârl In vederea formarii şurat aub lozlnoa „pentru deplina fo
După cum transmite buletinul de Păcind o aluzie directă la declara- viitorului guvern vest-german. Ia amploare mişcarea grevistă losire a braţelor de muncă Împotriva
Ştiri al Casei Albe, referindu-se la lllle făcute de preşedintele Franţei, „Pavilionul romin, a declarat la rîn- După cum transmite agenţia France discriminării 1a angajare” .
Tratatul privitor la Interzicerea ex de Gaulle. Kennedy a spus: „Toi ce dul său preşedintele Camerei de Co Presse, principalele probleme pe care a minerilor spanioli Pe numeroase pancarte purtate de
perienţelor nucleare de la Moscova. putem face este să furnizăm ajutor merţ din Salonic, Slcrghiu, mi-a lăcut
Kennedy a declarat : „Consider că sl no! am arătat aceasta foarte lim una din cele mai bune impresii anul cuocesorul Iul Adenaner urmează sa PARIS 3 (Age-rpres). — poliţiştii au omortt un miner din demonstrant! era Înscrisă cererea de
este foarte de dorit ca după toate pede. dar nn pot fl de acord cu acesfa. Am constatei că exponatele dv. Ie rezolve In acest scop sini : desem- Ullimele ştiri din Spania «nuntă Langreo, (ar din cauza maltratărilor, a se pune capăt diferitelor forme ale
discuţiile si dezbaterile să se înre acela care susţin că ar irebui să ne slnf de o calitate bună şi aveţi un narea unul vice-cancelar, atribuirea ooi lock-out-urt si noi greve tn timp minerul Antonio Paredez a Înnebunit. ruşinoase) segregaţii rasiale.
gistreze In Senat un vot favorabil retragem". Preşedintele S.U.A. a apre unul portofoliu ministerial lui Erich ce In Asturia creşte numărul mineri In ciuda aceslor represiuni, noi
masiv. Consider că exprimarea vreu ciat părerile lui de Gaulle ca nişte larg sortiment. Cred că produsele ce Mende, preşedintele partidului liberal, lor grevişll areslali. greve au izbucnit In provincia Leon,
nei rezerve ar fi o mare greşeală". „sfaturi" care nu au darul să fie un le prezentei! acum la Salonic intere Aqenlia „Union Fr.incalse d'lnfot- învecinate cu provincia Aslurla In
El a atras atentla că dacă Senatul ar sprilln pentru S.U.A. sează cel mai mult tara noastră. M i- precum şl slabilirea unei pol il ici eco inalion” relatează că zilnic poliţiştii prezent. In această provincie se al)A Docherii danezi refuză
vota o asemenea rezervă, aceasta ar în Interviul său. Kennedy s-a referit nomice. sociale sl agricole „tn măsu Iranchişli alară pe cei mai activi par- (n grevă 5.000 de muncitori nu nu să descarce vasele
Impune tratative cu aproape 100 de totodată la problema tulburărilor ra şinile din pavilionul dv. destinate uzi ră sa astgnre victoria coaliţiei creş- liripanti la greve. mai la minele carbonifere, dar şl la
tărl, care au semnat ptnă acum tra siale din slalele din sudul S.U.A.. re- nelor metalurgice sînt de o calitate lln-democrate-liberale In alegerile La sediite secţiilor de politie şl ale întreprinderi din alte ramuri ale In provenite din R.S.A.
tatul. cunosdnd că se manifestă opoziţie loarte bună". din 1965". ..Gărzii cetăţeneşti", nuincllorll ares dustriei. Numărul tolal al greviştilor COPENHAGA 3 (Agerpres). —
O bună parte a răspunsurilor lut fală de politica de desegregare rasia taţi slnf maltrafatl, de cele mal multe
Kennedy a fost consacrată 6ltu*llel ori plnă la pierderea cunoştinţei. Iar din Asturia şl Leon esle In prezent La 2 septembrie liderii sindicali din
lă. „Preşedintele Kennedy a discutat Danemarca 6-au tntllnlt cu primul
din Vietnamul de sud. Din declara uneori chiar şt in mod mortal. Asii el- de aproximativ 25.000.
ţiile 6ale reiese îndoiala că războiul de asemenea situaţia economică sl ministru Otlo Krag cu ecopul de a
şomajului" —
povara continuă
a
împotriva forlelor patriotice ar putea Urmările dominaţiei monopolurilor obţine din partea guvernului legali
fl cîstigat. „Nu cred. a spus el. că adauqă agenţia .Associated Press, în QUITO 3 (Agerpres). — zarea boicotării mărfurilor fmponate
fără un efort mat mare din partea această problemă el s-a mulţumit să Ziarul ecuadorlan „El Unlverso", exploziva". „Un deficit fiscal perma ! n ferzicerea grevei d och erilor din Republica Sud-Afrlcanâ. relatea
guvernului (sud-vielnamez) pentru recunoască laptul că ..nu etislă o so care apaie la Guayaquiî. a publicat nent. o lolosire ncsalisfăcătoare a re
doblndirea sprî|inu1ut popular, războ luţie maqiră care că rezolve dintr- un articol In care subliniază ca te o surselor noastre, o balanţa de plaţi dina oraşul brazilian Santos ză corespondentul din Copenhaga s»
iul poate f! cîstigat". Cu toate că a odată problemele economice". nefavorabila — releva ziarul — pre agenţiei Associated Press.
populaţie de 4.5 milioane locuitori In vestesc un viilor cu consecinţe qrave caro a încetat de o săptămtnă lucrul
Ecuador exista în prezent peste RÎO DE JAN'EIRO 3 (Agcrpres) - După cum 6-a mai anunţai, doche
daca nu se vor întreprinde acliunl Ademar de Rarios, gLivernaloru! In sprijinul cererilor de mărire a sa rii danezi participă acliv de mal mul
Dezbaterile din parlamentul Indiei 500.000 persoane f Ar A nicî o ocupaţie hoterîle". In prezrnl. scrie „El Uni- steiului Sao Paulo, a declarai drcpl lariilor. Autorltăti-lc 6tatului au mo
După cum subliniază aulorul artico verso”, peste 230000 de familii de Ilegală greva docherilor din Sanlnc, bilizat Împotriva greviştilor trupe şl te 6ăptămtnl la acltuntle de boicota
DELH1 3 (Agcrpres) dare şi de numeroase conllide". Cri- lului, Marcos Sanlos,. „silualia econo ţărani nu an năminl şi 74 la suta din declarate la 2 septembrie în semn de forte poliţieneşti. An fost arestate re a vaselor sosite In porturile din
Dezbaterile In Consiliul statelor al ticlnd vehement cererile deputaţilor din mica a tarii poate fi considerate drept populaţie esle analfabete. solidaritate oi personalul medical peste 100 de persoane, mal ales con Danemarca încărcate cu mărfuri dm
Parlamentului indian s-au încheiat cu parlea partidelor de dreapta cu pri ducători al sindicatelor.
discursul primului minislru Nehru vire la dislocarea pe pămlnlul Indici R.S.A., tn semn de protest tmpotriva
..Politica de neangajare — a declarat a trupelor străine şi eu privire la cons Ca răspuns la aceasta, comitelui de politicii de apartheid dusă de guver
el — face parte din independenta In truirea bazelor militare ale puleribi grpvă a hotărît continuarea grevei nul rasist al luf Verwoerd. La acesta
diei''. Nehru a subliniat că India a occidentale, Nehru a declarat că In pînă la punerea fn libertate a persoa acţiuni participă docherii din Copen
promovai şi va promova politica d® dia „nu va admile niciodată crearea nelor are.sfale şt la satisfacerea re
neaderare la blocurile mifilare. După bazelor militare străine pe teritoriul vendicărilor grevişltlor. haga, Odense şl Aarhus şl din alte
ce a dezaprobat cererile reactiunii in său“ . El a subliniat că aderarea In Ca urmare a acestui fapt, peste porturi daneze. Toate încercările
diene ca India să adere la uniuni ml diei la blocurile militare şi dislocarea 100 de nave din portul Santos stnt proprietarilor de vase de a obţine
lifare agresive ale puterilor occiden trupelor străine pe teritoriul ei ar echi Imobilizate. Nodul feroviar a) oraşu
tale,. vorbitorul a menţionat că aces> vala cu pierderea libertăţii şi indepcu O piaţă publi.fi lui este paralizai Docurile stnt păzite descărearea mărfurilor au rămas fără
blocuri constituie o „sursă de încoi- denţei tării. înlr-un cartier dc de trupe. De asemenea, subunităţi ale rezultat.
„slums" din Gua Agenţia Associated Presa sublinia
temala. Neagra mi armatei patrulează pe străzi. Adună ză că participanţii la conferinţa na*
zerie care răzbate
Evenimentele din Vietnamul de sud din această fotogra rile şl mitingurile au fost Interzise. tlonală a docherilor din Aarhus atf
Trupele din statul Sao Paulo au fost
fie face orice o hotărî! să adreseze parlamentului un
SAIGON 3 (Agerpres). — diversele misiuni civile şi militare menteriti inutil. puse în stere de alarmă pentru cazul
„Americanii se aşteaptă la ooi tul americane din Vietnamul de sud, fiind cînd greva s-ar extinde şl asupra ai apel pentru Interzicerea Importului de
burări tn Vielnamul de sud" — ip rljin lţl de ataşaţii militari al altor lor regiuni. mărfuri din Republica Sud-Afrlcană,
transmite agen|ia Associated Press. trei ţări.
Marti dimineaţă a explodat In piaţa Reprezentanţii Ambasadei S.U.A.
centrală din Saigon o bombă. Agen din Saigon au dezminţit In mod ca In sudul S.U.A. au reînceput
ţia menţionată apreciază că aceasta tegoric relatările ziarului sud-vlelna-
ar putea consiliul semnalul de declan mez. grave tulburări rasiale
şare a unor noi acţiuni.
Agenţia France Presse araU tă ob WASHINGTON 3 (Agcrpres). — va trece peste ordinul guvernatoru
serva torit nu se aşteaptă la ridicarea Divergente între Anglia şi Malaya Dificultăţi în crearea In statele din sudul S.U.A. rasiştii lui şl că va deschide cursurile şco
In curlnd a stării de asediu, Instau continuă să se împotrivească miş lii la 3 septembrie. La Washington
rată de două săplâminl. Şcolile se KUALA LUMPUR 3 (Agerpres). — fost restabilită In sinul taberei Ma- unei „Pieţe comune" în America centrală cării pentru drepturi democratice s-a anunţat că ministru) de jostlţle
cundare şl universităţile continuă să Agcnlnlo occidentale de presă Ixyeze". . ale populaţiei de culoare. In stă Roberl Kennedy şl-a întrerupt va
CIUDAD DE GUATEMALA 3 (Ager-
(le închise, iar „alegerile" legislative, transmit că intre Anglia şi Malaya tn acelaşi timp. Ministerul de Ex preş). — mărfuri industriale la preturi mult tu) Alabama, subliniază agenlljlc canţa penlru a urmări evenimentele
care trebuia s i aibă loc duminică, au au apărut serioase divergente In le terne al Indoneziei a adresat Malayet mal scăzute declt acelea ce pot fl de presă americane, siluaţta a re din stalul Alabama şl că In acest
gătură cu acordarea autonomiei in un protest holăril împotriva stabili Planul de creare a unei „Piele co oferite de celelalte ţări. Potrivit zia sfat vor fl trimise trupe federale
(ost amiuate, din cauza situaţiei În terne Sarawalc-ului si Borneo de nord rii datei de 16 septembrie pentru mune" a ţărilor din America centrală rului „El Imparcial" eforlurile între devenit explozivă. Guvernatorul
cordate, pentru o dată care nu a iosl a slirmt de pe acum unele conflicte stalului, George Wallace a declarai dacă vor avea loc noi Incidente.
şl proclamării independentei Singa- proclamarea Federaţiei Malayeze. Un prinse in vederea admiterii Republicii că este hotăril să se împotrivească In slaful Loulstena tn localitatea
anunţată. Principala pagodă din Sai pore-ului. Malaya consideră că aceste purtător de cuvlnt al ministerului a Intre statele membre. In legătură cu Panama în „Pia|a comună" a lărilor
gon, care fusese deschisă pentru aceasta, ziarul guatemalez „El Impar- „chiar cu forţa" politicii de lichida Plaquemlne unde, după cum rela
acţiuni încalcă acordurile de creare •subliniat că aceasta constituie „un din America centrală pornesc din re a segregaţiei fn şcolile publice tează agenţiile de presă americane,
scurtă vreme zilele trecute, a losl în * Federaţiei Malayeze. Guvernul m v act unilateral care contravine spiri cial" scrie că în rindnrilc lărilor partea unor firme din S.U.A. care In din acest stal. El a ordonat amina- s-au înregistrat zilele trecute seri
chisă din nou luni după-anilază tn tului şl literei acordurilor Conlerin- Americii centrale se intensifică un tenţionează să creeze sucursale în
layez a adresat un pro.lest In acest rea începerii cursurilor înlr-o serie oase ciocniri Inlre rasişti şl popu-
mod neaşteptat”. sens guvernului englez. tel la nivel Înalt de la Manila". Gu curent de împotrivire fală de admi zona canalului Panama şl să obţină de oraşe ca Tuskegee, Birmlngbam, tafta de culoare, poliţia a organizat
Ziarul „Times ol Vietnam", care Pentru c aplana acest eonflict, a vernul Indonezian, a spus el consi terea Republicii Panama. Noul pre apoi scutiri de tarife vamale pe pie Mobile. Huntsvllle. Din ordinul gu „percheziţii din casă In casă“ In
exprimă punctul de vedere al orlcla- sosit la Kuala Lumpur ministrul pen deră că guvernul Malayei încearcă şedinte al Camerei de comerl din ţele lărilor membre. In afară de vernatorului Walace au tos! trimise căutarea luf James Parmer. lider
UtătUor sud-vielnameze, a publicat la In prezent să exercite presiuni asupra Guatemala. Ramiro CnstiUo. a subli aceasta, continuă zlaml. portul Pana Ia Tuskegee (rupe din imllăţlle sta al populaţiei de culoare, conducă
tru problemele CommonweaHhulul
2 septembrie un articol In care dezvă libertăţii de exprimare a populaţiei niat înlr-o cuvînlare tinută in lata ma, prin regimul Iul de port liber, lului, care au înconjurat localurile torul Congresului naţional pentni
al Angliei, Duncan Sandy*. Ei a avut miniştrilor economiei şi comunicaţii
luie că Agenţia Centrală de Investi din teritoriile care urmează să lie rnnstiluie o calo pentru introducerea şcolilor pentru a împiedica înscrie egalitatea rasială şl unul din Ini
gaţii a S.U.A. ar li finanţat un com întrevederi la 3 septembrie cu vlce- Incluse In Federaţie". Guvernul Indo lor din această regiune a Americii •le mărfuri aduse prin contrabandă rea copiilor de mioare. Luni seara ţiatorii „Marşului spre Washington'*.
că prin intermediul Republicii Pana
plot care urma să-l răstoarne pe Ngo premierul Malayci, Abdul Razak. nezian consideră că consultarea voin ma. se scurg In America Centrală In zona Americii centrale agenţiile de presă relatau Insă că, 74 de lom ltorl de culoare din acest
Dlnh Dlem pentru a-1 înlocui cu o Intr-o declaraţie comună dată publi ţei populaţiei din Sarawak si Bornen consiliul dc administrare al şcolilor oraş au fost arestat! In ultimele ci-
persoană pro-amcrlcană mal pu(in cităţii după convorbiri, se spune că de nord pe care o efectuează în din această localitate a anunţai că leva zile.
compromisă. Ziarul arată că Cla a ministrul britanic a confirmat că prezent o misiune a O.N.U., nu ar O rg an iza ţi» p o litic e d e e x tr e m ă d r e a p tă
cheltuit Intre 10 şl 24 milioane dolari pentru transferul împuternicirilor In avea nici un sens de vreme ce data in te rz is e în B ra z ilia
pentru organizarea acestui complot, probleme de politică externă şi apăra constituirii federaţiei a fost de pe Autorităţile engleze din Bechuanaland
care ar fi urmat să albă loc miercu re către guvernul Smgapore-ului este acum fixată fără a se cunoaşte rezul BRASILIA 3 (Agcrpres) ~ curs la mită pentru a acapara puterea
rea trecută. Ziarul pretinde că servi necesar un ordin din partea Consiliu tatele consultării. Preşedintele Joao Goulart a emis şi a submina organizaţiile democra extrădează refugiaţii politiei sud-africani
ciile de siguranţă dicmlste ar H reu lui coroanei şi că un asemenea ordin un decret prin care Interzice activi tice din Iară. LOBATSl (BECHUANALAND) 3 Inlre itmp. potrivit relatărilor agen
şit să zădărnicească complotul. Com nu a fost Încă emis. Agenţia Asso- tatea a două organizaţii politice de Piesa braziliană menţionează că (Agerpres). — ţiei Associated Press, la Londra s*a
plotul, scrie ziarul, a lost pus te olated Press subliniază că această KUCHJNG 3 (Agerpres). - extremă dreaptă: „Institutul brazilian activitatea aceslor organizaţii era fi După cum (ransmîle agenţia Reuler, aflat că între guvernul englez şi cel
punct in loate amănuntele dc agent! precizare a guvernului englez nu re Din localitatea Bau (Sarawakt de acţiuni democratice" şi „Acţiunea nanţată din afară, ptinlre sprijinitorii autorităţile engleze din Bechuanaland al Republicii Sud-Africanc se desfă
di Cia care activau In cadrul Amba zolvă pe deplin conflictul sl că „nu membrii misiunii O.NU. şi observa populară democrată". In decret se lor numărimlu-se „National City au ordonat refugiaţilor politici din şoară tn prezent tratative cu scopul
sadei americane de la Saigon şl fn Indică 1n nici un caz că unitatea a torii care o Inso|esc au plecai în Io relevă că în cadrul campaniei electo Bank of Boston" şi ambasada S.U A. semnării unul nou „Tratat de extră
calitatea Serlan, siluală |a 50 mile rale organizaţiile menţionate au re la Brasilia Republica Sud-Africană, Jack Hogdson
- sud-esl dc Kuching. La plecarea din sl soţiei sale Rica. să părăsească dare prin care orice „eriminall" care
Bau a avui loc o nouă demonstraţie acest protectorat englez ptnă Ia data s-au refugiat din Africa de sud într-
Procesul unor căpetenii ale O.A.S. a populaţiei împotriva planului de Mari inundaţii în Argentina de 6 septembrie. Cei doi au fugit din un teritoriu apartintnd Marii Britanii
Includere a teritoriului Sarawak fn Africa de sud pentru a scăpa de ur vor fl predaţi autorităţilor sud-afrt-
PARIS 3 (Agerpres). — conducă roţeaua organizaţiei teroriste Pedera(ia Malayeză. La Serian, mi HUE.NOS AIRES .5 (A-cifnes). - mărirea poliţiei, fiind acuzaţi do cane Un pmtălor d* cuvtnt «1 mi
In fata unul tribunal militar din O.A.S. pe teritoriul Franţei metropo siunea a fost înlimpinală de un grup Zilele acestea in parlea ccttlrată n zona an fost complet, distruse din „comunism". După cum se ştie. ra- nisterului englez al afacerilor externn
Parts a începui Ia 3 septembrie pro litane. împreună cu principalul acu de aproape 400 de locuitori rare s-au Argentinei au căzut, ploi lareu(îa1e. cauza torentelor de apă. Zeci de mii sislti sud-afrlcani califică drept „co a confirmat la ?. septembrie eă trate-
cesul generalului Paul Vanuxem, fost zat In acest proces au compărut alţi postat în jurul clădirii unde urmau provocind n iuundatie fără precedent de oameni, inclusiv numeroşi copii munişti'' pe totl cel ce se opun poli tîvete «;e desfăşoară „prin canale**
fi bătrini. sini nevoiţi să răniina ei-
comandant suprem adjunct al trupe şase Inculpaţi, printre care colonelul să loceapă consultările cu reprezen în ulii urii zece ani. Au fost inundate teva zile fără adăpost. ticii antidemocratice ş( reacţionare a diplomatice” . Agenda reaminteşte că
potrivit legilor reacţionare din Africa
lor franceze de ocupaţie din Germa Hevre de Bllgnieres, care a îndepli tanţii populaţiei. Autorităţile au mo oraşe ţi sate. sute dc mii dc hectare guvernului Verwoerd. Ordinul autori de sud stnt consideraţi drept „crim i
nia, care esle inculpat de „complot nit funcţia de şef de slat-major al bilizat forţe poliţieneşti pentru a de păjunî ţi lanuri. La locul catnstrofei ou fost aduse tăţilor engleze din Bechuanaland a nali" tolt cetăţenii care se împotri
împotriva autorităţii de stat” . Po O.A.S., şl Maurlce Gingembre, în împrăştia demonstraţia organizată în Din cauza inundaţiei a avut. mult unitafi militare, de politie ţi detaşa urmat refuzului lui Jack Hogdson şl vesc politicii rasiste şt antidemocra
trivit actului de acuzare, gene sărcinat să se ocupe de problemele sprijinul cererii ca Sarawakul să nu de suferit zaua periferica a capitalei mente dc populaţie civilă, care des sotfel sale de a semna o declaraţie tice a guvernului sau se pronunţă tn
ralul Vanuxem a fost însărcinai financiare ale acestei organizaţii sub fio Indus in viitoarea federaţie şl să — denumită .Marele Buenos Airesm. făşoară lucrări de salvare jî de eva prin care se a-ngajează să nu mai favoarea acordării de drepturi $1 li
de fostul genera) Raoul Şaten să versive. I se acorde deplină independentă. Citeva mii de cocioabe din această cuare a celor sinistrat*. desfăşoare nici un fel de activitate bertăţi întregit populaţiei a tării.
politică.
Redacţia şl administraţia ziarului afcr,- 6 ®ax(l® nr, 9, telefon 1588t 12 75, 15 45, 20 75, Taxa plătită tn numerar con/orm aprobări! Direatiel G enerale P.T.T.R, nr. 263.328 dtn 6 noiem brie 1949. — Tiparul» întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva. 40.065